Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua moe anei ia tatou te auraa o te hara?

Ua moe anei ia tatou te auraa o te hara?

Ua moe anei ia tatou te auraa o te hara?

AITA i maoro roa ˈˈenei, ua faaroo noa na te feia haere pure ia aˈo puai mai ta ratou orometua mai nia mai i te pupiti, eiaha ia rave i tei parauhia na “hara pohe e hitu”: te hiaai tia ore, te amu-hua-raa i te maa, te nounou, te faatau, te riri, te hinaaro, e te teoteo. Te mea pinepine roa, e faataa te orometua i te mau faahopearaa ino o te hara e e faaitoito oia i te feia e faaroo maira ia ˈna ia tatarahapa. “I teie nei,” ta te hoê taata e parau ra, “ua tuu te mau poroi faaroo i te auraa mau o te hara i te hiti, no te haapao noa i te mau tumu parau ‘e auhia’ e te taata.”

Ia au i te mau faahitiraa i muri nei, hoê â atoa te manaˈo o te mau papai vea:

“Mea au-ore-hia te mau huru hara tahito, te tatarahapa e te faaoreraa hara, area te mau parau haamaitai no nia i te haafaufaaraa e te hereraa ia ˈna iho, aita ˈtu ai ïa.”—Star Beacon, Ashtabula, i Ohio.

“Fatata te parau o ta te taata iho hara i te moe.”—Newsweek.

“Eita ˈtura ïa tatou e parau ‘Eaha ta te Atua e titau ra ia ˈu,’ e parau râ tatou, ‘Eaha ta te Atua e nehenehe e rave no ˈu?’”—Chicago Sun-Times.

I teie mahana, i roto i te hoê totaiete farii noa e ua rau te manaˈo, e ere i te mea maitai ia faahapa i ta vetahi ê mau faaotiraa i te pae morare. No reira te taata e taiâ ˈi i te na reira. E au ra e te hara rahi roa ˈˈe, o te faahaparaa ïa i tei ravehia e te tahi atu taata. Teie hoi te huru feruriraa: ‘Mea maitai ta oe e tiaturi ra no oe, eiaha râ oe e tamata i te faahepo i to oe manaˈo i te tahi atu taata. I teie mahana, te faanaho ra te taata i to ratou oraraa ia au i te mau faufaa morare taa ê. E ere o oe anaˈe tei ite i te mea maitai. Mea tano atoa to vetahi ê manaˈo morare.’

Ua faataui teie huru feruriraa i ta te taata huru paraparauraa. I teie nei, e mea varavara roa te taˈo “hara” i te faaohipahia i roto i te mau tupuraa ino mau. E tumu parau hoataraa te reira no e rave rahi. Eita te taata e parau faahou e “te ora ra raua i roto i te hara”; ua “faaea” noa râ raua. E ere atura raua i te “faaturi”; e “hoa” noa râ. Eita e parau-faahou-hia e “mahu”; ua maiti râ ratou “i te tahi atu huru oraraa.”

Aita e feaaraa e ua taui te manaˈo o te taata no nia i ta ratou i farii na ei “mea fifi ore” aore ra i faahapa na ei “hara.” No te aha râ te huru feruriraa i taui ai? Eaha ˈtura ïa no te hara? E mea faufaa anei ta oe huru hiˈoraa i te reira?