Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ei parau hamani maitai î i te here ta tatou

Ei parau hamani maitai î i te here ta tatou

Ei parau hamani maitai î i te here ta tatou

“E parau oia i te parau paari, e te ture ra [o] te hamani maitai tei tana arero.”—MAS. 31:26.

1, 2. (a) Te faaitoitohia ra te feia haamori ia Iehova ia faatupu i teihea huru? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

 E TITAURAA faufaa ta te metua vahine o te arii Lemuela i tahito ra i horoa no te hoê vahine maitai, oia hoi: “E parau oia i te parau paari, e te ture ra [o] te hamani maitai tei tana arero.” (Mas. 31:1, 10, 26) E mauruuru te Atua ra o Iehova i te vahine paari e vetahi atu o te paraparau ma te hamani maitai î i te here. (A taio i te Maseli 19:22.) Ia itehia iho â teie huru ia paraparau te feia haamori mau.

2 Eaha te hamani maitai î i te here? E hamani maitai tatou ia vai ma? Eaha te tauturu mai ia parau ma teie huru? E nafea te reira e ohipa ˈi ia tauaparau te mau melo o te utuafare e te mau hoa Kerisetiano?

Na te aroha taiva ore e turai ia hamani maitai

3, 4. (a) Eaha te hamani maitai î i te here? (b) E nafea te hamani maitai î i te here e taa ê ai i te aroharaa i te taata?

3 Ua taaihia te hamani maitai î i te here i te maitai e te here. Te maitai, ia anaanatae tatou ia vetahi ê ma te tauturu atu e te parau tamahanahana. No te here tatou e hinaaro ai i to ratou maitai. Te auraa o te taˈo tumu i hurihia ei hamani maitai î i te here, ua hau atu i te maitai anaˈe no roto mai i te here. O te hamani maitai râ ma te aau tae taiva ore ia tupu tei manaˈohia no te hoê taata.

4 Mea taa ê teie huru i te maitai, i roto i te auraa e aroha i te taata ěê. Ua faaite te feia o te motu Melita i teie huru maitai i nia i te aposetolo Paulo e na taata e 275 i nia i te pahi tei parari. Aita hoi ratou i matau i teie mau taata. (Ohi. 27:37–28:2) Area te hamani maitai î i te here, e tuati ïa i te taairaa taiva ore i rotopu i te mau taata o tei faahoa aˈena. * Ua hamani maitai te ati Keni i “te mau tamarii atoa a Iseraela a haere mai ai ratou mai Aiphiti maira.”—Sam. 1, 15:6.

Mea faufaa te feruriruriraa e te pure

5. Eaha te tauturu mai ia tapea i to tatou arero?

5 E ere i te mea ohie ia parau ma te hamani maitai î i te here. Ua papai te pǐpǐ Iakobo no nia i te arero: “Aore ïa e taata e vi ai te reira, e ino morohi ore ïa, ua î i te hora [aore ra taero] pohe.” (Iak. 3:8) Eaha te tauturu mai ia tapea i to tatou arero fifi roa ia haavî? Te haamaramarama maira ta Iesu mau parau i te mau aratai haapaoraa o to ˈna ra tau: “No te î o te aau hoi i parau ai te vaha.” (Mat. 12:34) Ia hinaaro tatou e parau ma te hamani maitai, ia faatupu ïa tatou i teie huru i roto i to tatou aau. E hiˈopoa anaˈe e nafea te feruriruriraa e te pure e tauturu mai ai ia na reira.

6. No te aha tatou e feruriruri ai ma te mauruuru i to Iehova hamani maitai î i te here?

6 Te parau ra te Bibilia e e hamani maitai rahi î i te here to te Atua ra o Iehova. (Exo. 34:6) Ua himene te papai salamo: “Ua î te fenua nei, e Iehova, i te hamani maitai no oe ra.” (Sal. 119:64) Te vai ra i roto i te mau Papai e rave rahi faatiaraa no nia i to Iehova hamani-maitai-raa i te feia haamori ia ˈna. E rave tatou i te taime no te feruriruri ma te mauruuru i ‘ta Iehova huru raveraa’ no te faatupu i teie huru o te Atua.—A taio i te Salamo 77:12.

7, 8. (a) Mea nafea to Iehova hamani-maitai-raa ia Lota e to ˈna utuafare? (b) Ua aha Davida i to te Atua hamani-maitai-raa ia ˈna?

7 A feruri na i to Iehova faaoraraa i te tamaiti fetii a Aberahama o Lota e to ˈna utuafare i to ˈNa haamouraa ia Sodoma, te oire e noho ai ratou. No te poto o te taime, ua ru te mau melahi ia Lota ia rave i to ˈna utuafare e ia faarue oioi i te oire. Te parau ra te Bibilia: “Te faatautau noa ra oia, ua haru maira na [melahi] ra i tana rima, e te rima o ta ˈna vahine, e tona tamahine na ˈna ra (faaherehere to Iehova ia ˈna); ua aratai raua ia ˈna i rapae au mai i taua oire ra, tuu atura.” Ia feruri tatou i teie faaoraraa o te faaite ra i te hamani maitai î i te here o te Atua, e putapû iho â to tatou aau, e ere anei?—Gen. 19:16, 19.

8 A hiˈo atoa na ia Davida te arii o Iseraela tei himene: “O [Iehova] tei faaore i ta oe atoa ra mau hapa, e o tei faaora i to oe atoa ra mau maˈi.” Ua mauruuru roa oia i to Iehova faaoreraa i ta ˈna hara i rave e o Bate-seba! Ua faahanahana oia ia Iehova i te na ôraa: “Mai te teiteiraa o te mau raˈi i nia i te fenua nei, mai te reira te rahi o to ˈna aroha [taiva ore] i te feia i mǎtaˈu ia ˈna.” (Sal. 103:3, 11) Ma te feruriruri i te reira e te tahi atu mau faatiaraa Bibilia, e putapû roa to tatou aau i te hamani maitai î i te here o Iehova a hinaaro ai tatou e arue e e haamauruuru ia ˈna. Ia rahi atu â to tatou aau mehara, e hinaaro atu â tatou e pee i te hiˈoraa o te Atua mau.—Eph. 5:1.

9. Eaha te tumu rahi e faaite ai te feia haamori ia Iehova i te hamani maitai î i te here i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa?

9 Ia au i te mau hiˈoraa Bibilia, te faaite ra Iehova i to ˈna hamani maitai î i te here, aore ra aroha taiva ore, i te feia tei faatupu aˈena i te taairaa maitai e o ˈna, te Atua ora. E te feia o te ere ra i tera taairaa piri? Mea ino anei Iehova i nia ia ratou? E ere roa ˈtu! “E hamani maitai hoi to ˈna i te feia mauruuru ore e te taata ino,” ia au i te Luka 6:35. “Te faahiti nei oia . . . i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore.” (Mat. 5:45) Hou tatou a ite ai i te parau mau e a faaohipa ˈi i te reira, ua fanaˈo tatou i te maitai, aore ra aroha o te Atua i te huitaata. Ei feia haamori râ ia ˈna, te fanaˈo ra tatou i to ˈna aroha taiva ore, oia hoi to ˈna hamani maitai î i te here vai tamau. (A taio i te Isaia 54:10.) Ia mauruuru mau â tatou i te reira! E faaite anaˈe ïa i teie huru i roto i ta tatou mau parau e te tahi atu tuhaa o to tatou oraraa i te mau mahana atoa!

10. No te aha mea faufaa roa ˈi te pure no te faatupu i te hamani maitai î i te here?

10 Mea faufaa roa te pure no te faatupu i te hamani maitai î i te here. Maoti te ohiparaa a te varua moˈa o Iehova e hotu ai teie huru i roto i to tatou aau. No te fanaˈo i te reira, e ani tatou na roto i te pure. (Luka 11:13) Mea tano ïa ia pure onoono tatou no te ani i te varua o te Atua e ia pee i ta ˈna aratairaa. Ei parau hamani maitai î i te here ta tatou, mea faufaa roa ïa te feruriruriraa e te pure.

Ei parau hamani maitai î i te here i roto i te faaipoiporaa

11. (a) Eaha te faaite ra e te titau ra Iehova i te tane ia hamani maitai i ta ˈna vahine? (b) E nafea te hamani maitai î i te here e tauturu ai i te hoê tane ia paraparau o ˈna?

11 Te aˈo ra te aposetolo Paulo i te mau tane faaipoipo: “E aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Eph. 5:25) Ua haamanaˈo atoa Paulo ia ratou i ta Iehova i parau ia Adamu raua Eva. Ua papai oia: “E faarue . . . te taata nei i tana metua tane e te metua vahine, a ati atu ai i tana vahine, e e riro raua ei hoê.” (Eph. 5:31) Papu maitai, te titau ra Iehova i te tane ia ati maite i ta ˈna vahine ma te hamani maitai noa ia ˈna. Eita ïa oia e faahapahapa i ta ˈna vahine i mua i te taata aore ra e faaino ia ˈna. E oaoa râ oia i te haamaitai atu. (Mas. 31:28) Eita atoa o ˈna e faahaama i ta ˈna vahine ia tatamaˈi noa ˈtu raua.

12. E nafea te hamani maitai î i te here e tauturu ai i te hoê vahine ia paraparau o ˈna?

12 Ei parau hamani maitai î i te here atoa ta te vahine faaipoipo, eiaha mai ta teie nei ao. No to ˈna ‘auraro i ta ˈna tane’ e paraparau maitai ai oia no nia i ta ˈna tane i mua i te taata, a faatura ˈtu â ˈi vetahi ê ia ˈna. (Eph. 5:33) Eita o ˈna e mârô i te manaˈo o ta ˈna tane i mua i ta raua mau tamarii ia ore ia iti mai to ratou faatura i to ratou metua tane. E aparau râ o ˈna o raua anaˈe. Te parau ra te Bibilia: “Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare.” (Mas. 14:1) E vahi papu e te hau to ˈna fare no te utuafare taatoa.

13. Ia itehia te hamani maitai î i te here ihea, e e nafea?

13 O raua anaˈe atoa, ia paraparau noa na hoa faaipoipo ma te faatura te tahi i te tahi. Ua papai Paulo: “E haapae atoa outou . . . i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha.” Ua na ô â: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi . . . O te aroha o taua tatua nehenehe roa ra.” (Kol. 3:8, 12, 14) Ia matau te mau tamarii i te faaroo i te mau parau mǎrû î i te here i te fare, e oaoa ratou a pee ai i te huru paraparau a to ratou na metua.

14. E nafea te mau upoo utuafare e tauturu ai i to ratou utuafare na roto i te parau?

14 Ua papai te fatu salamo: “E tauturu mai to hamani maitai ra ia ˈu, e Iehova.” (Sal. 94:18) E tauturu Iehova i to ˈna nunaa ma te faaitoito e te aratai ia ratou ma te maere mau. (Sal. 119:105) E nafea te mau upoo utuafare e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o to tatou Metua i te raˈi no te tauturu i to ratou utuafare na roto i te parau? E horoa ïa ratou i te aratairaa e te faaitoitoraa hinaarohia. E ravea maitai mau â te arui haamoriraa utuafare e noaa mai ai te ite faufaa i te Bibilia!—Mas. 24:4.

Ei aroha taiva ore i to tatou mau hoa Kerisetiano

15. E nafea te mau matahiapo e te mau taeae e tuahine paari i te pae varua e paraparau ai no te maitai o te amuiraa?

15 Ua pure te arii Davida: “Na to hamani maitai e to parau mau e tiai mai ia ˈu.” (Sal. 40:11) E nafea te mau matahiapo Kerisetiano e te mau taeae e tuahine paari i te pae varua e pee ai ia Iehova? Ia paraparau tatou ma te faahiti i te mau Papai e faaite ai tatou i te hamani maitai î i te here.—Mas. 17:17.

16, 17. E nafea ia faaite e e parau hamani maitai î i te here ta tatou?

16 Ia aha tatou ia ite tatou i te hoê Kerisetiano ia rave i te hoê ohipa tano ore i te mau faaueraa tumu Bibilia? Eita anei te hamani maitai î i te here e turai ia tatou ia paraparau ia ˈna? (Sal. 141:5) Ia ite noa ˈtu tatou e ua hara te hoê hoa Kerisetiano, na te aroha taiva ore e turai ia tatou ia faaitoito ia ˈna ia tii i te mau matahiapo o te amuiraa, e ‘na ratou e pure no ˈna, ma te faatahinu ia ˈna i te monoˈi i te iˈoa o Iehova.’ (Iak. 5:14) Ia ore tei hara e farerei i te mau matahiapo e ia mamû noa tatou, e ere ïa i te tapao o te aroha taiva ore. E toaruaru paha vetahi, e moemoe, e manaˈo e mea faufaa ore ratou, aore ra e inoino roa. E ‘haamahanahana tatou i te aau taiâ’ ma te parau hamani maitai î i te here.—Tes. 1, 5:14.

17 E nafea tatou i mua i te mau parau ta te mau enemi o te Atua e haaparare no nia i te mau hoa Kerisetiano? Eiaha tatou e feaa i te hapa ore o to tatou mau taeae, mea maitai râ ia ore e tâuˈa. Mai te peu e e taata mǎrû tei pari mai, a ani atu e ua papu anei ia ˈna ta ˈna parau. Ia imi râ te mau enemi o te nunaa o te Atua teihea roa to tatou mau taeae Kerisetiano no te hamani ino ia ratou, eita tatou e faaite atu no to tatou here taiva ore i to tatou mau taeae.—Mas. 18:24.

E noaa i te taata aroha taiva ore te ora

18, 19. No te aha ei aroha taiva ore noa ˈi to tatou e to tatou mau hoa haamori ia Iehova?

18 Ei aroha taiva ore noa to tatou e to tatou mau hoa haamori ia Iehova. Ia roo-atoa-hia tatou i te fifi, ei parau hamani maitai î i te here ta tatou. Aita Iehova i mauruuru i te riroraa te aroha taiva ore o Iseraela “mai te hau e pee vave.” (Hos. 6:4, 6) Mea au râ na Iehova te haerea hamani maitai î i te here. E haamaitai oia i te feia e pee i teie huru.

19 Te parau ra te Maseli 21:21: “O tei imi i te parau-tia e te aroha [taiva ore], e noaa ia ˈna te ora, e te parau-tia, e te tura.” Te hoê haamaitairaa e fanaˈo te hoê taata, o te ora mure ore ïa eiaha te hoê oraraa poto noa. E tauturu Iehova ia ˈna ia ‘rave i te ora mau.’ (Tim. 1, 6:12, 19) No reira, e hamani maitai anaˈe te tahi i te tahi.—Zek. 7:9.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te taa-ê-raa i rotopu i te hamani maitai î i te here e te taiva ore, te here, e te maitai, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2002, api 12-13, 18-19.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te hamani maitai î i te here?

• Eaha te tauturu mai ia paraparau ma te hamani maitai î i te here?

• E nafea te mau hoa faaipoipo e paraparau ai ma te hamani maitai î i te here?

• Eaha te faaite e e parau hamani maitai î i te here ta tatou e te mau hoa Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 22]

Ua faahanahana Davida i to Iehova hamani maitai î i te here

[Hohoˈa i te api 23]

E arui haamoriraa utuafare tamau anei ta outou?