Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faahanahanaraahia e Iesu te parau-tia a te Atua

Te faahanahanaraahia e Iesu te parau-tia a te Atua

Te faahanahanaraahia e Iesu te parau-tia a te Atua

“O [te Mesia] ta te Atua i tuu mai e faafaite, ia tiaturi i to ˈna ra toto, ei faaiteraa mai i ta ˈna ra parau-tia.”—ROMA 3:25.

1, 2. (a) Eaha ta te Bibilia e haapii maira no nia i te huru o te huitaata? (b) E hiˈopoa teie tumu parau i teihea mau uiraa?

 MEA matau-maitai-hia te aamu Bibilia o te orureraa i te ô i Edene. Te faaruru nei tatou pauroa i te mau faahopearaa o te hara a Adamu ia au i teie mau parau: “No te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Roma 5:12) Noa ˈtu e e tutava tatou i te rave i te mea tia, e hape iho â tatou a hinaaro ai ia faaore te Atua i ta tatou hapa. Ua autâ atoa te aposetolo Paulo: “O te maitai . . . ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei. Auê hoi au o te taata ati rahi e!”—Roma 7:19, 24.

2 No to tatou huru taata hara e hiti mai ai teie mau uiraa faufaa: Mea nafea Iesu no Nazareta i fanauhia ˈi ei taata hara ore, e no te aha oia i bapetizohia ˈi? Mea nafea to Iesu oraraa faahanahanaraa i te parau-tia a Iehova? Te mea faufaa roa, e faatupu te pohe o Iesu i te aha?

Ua faahapahia te parau-tia a te Atua

3. Mea nafea to Satani haavareraa ia Eva?

3 Ma te paari ore, ua faarue na metua matamua Adamu raua Eva i te mana arii o te Atua ma te pee i te faatereraa a ‘te ophi tahito tei parauhia te Diabolo e o Satani.’ (Apo. 12:9) Mea nafea ïa? Ua faahapa Satani i te parau-tia o te huru faatereraa a te Atua ra o Iehova i te na ôraa ia Eva: “Oia ïa, ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” Ua faaite â Eva i te faaueraa papu a te Atua eiaha e amu i to te hoê anaˈe iho tumu raau a pohe ai raua. Ua pari Satani i te Atua i te haavare. Ua na ô te Diabolo: “E ore roa orua e pohe.” Ua haavare atura ia Eva ma te faatiaturi e te faaere ra te Atua i te tahi mea maitai. E ia amu oia i taua maa ra e riro mai ai oia mai te Atua i te maitiraa i te mea maitai e te mea ino.—Gen. 3:1-5.

4. Mea nafea te huitaata i vai ai i raro aˈe i te faatereraa patoi a Satani?

4 Ia au i ta Satani parau, e oaoa roa ˈtu â te taata ia faataa ê mai ratou i te Atua. Aita Adamu i turu i te parau-tia o te mana arii o te Atua, ua faaroo râ oia i ta ˈna vahine ma te amu atoa i te maa i opanihia. Ua ere atura Adamu i to ˈna taairaa tia roa e o Iehova e ua tuu ia tatou i raro aˈe i te zugo teiaha o te hara e te pohe. Te tahi atu faahopearaa, tei raro aˈe ïa te huitaata i te faatereraa patoi a Satani, “te atua o teie nei ao.”—Kor. 2, 4:4; Roma 7:14.

5. (a) Mea nafea Iehova i faatupu mau ai i ta ˈna parau? (b) Eaha te tiaturiraa ta te Atua i horoa na te huaai o Adamu raua Eva?

5 Mai ta ˈna iho â i parau, ua faautua pohe Iehova ia Adamu raua Eva. (Gen. 3:16-19) E ere ïa te auraa e aita te opuaraa a te Atua i manuïa. E ere roa ˈtu! I to Iehova faautuaraa ia Adamu raua Eva, ua horoa oia i te hoê tiaturiraa faahiahia na to raua huaai a muri aˈe. Ua faaite oia i ta ˈna opuaraa e faatupu i te hoê “huaai,” aore ra huero, o ta Satani e haaparuparu i te poro avae. Tera râ, e ora te poro avae pepe o te Huero fafauhia e na ˈna “e haaparuparu i to [Satani] afii.” (Gen. 3:15) Te faataa maite ra te Bibilia i teie tumu parau ma te faahiti i teie manaˈo no nia ia Iesu Mesia: “No reira i faaitehia mai ai te Tamaiti a te Atua ra, ia haamou oia i te ohipa a te diabolo.” (Ioa. 1, 3:8) Mea nafea râ te parau-tia a te Atua i te faahanahanaraahia e te haerea e te pohe o Iesu?

Te auraa o te bapetizoraa o Iesu

6. Mea nafea tatou i ite ai e aita Iesu i taeahia i te hara no ǒ mai ia Adamu?

6 Ei taata, ua hohoˈa roa Iesu ia Adamu taata tia roa i te matamua. (Roma 5:14; Kor. 1, 15:45) Ia fanauhia ïa Iesu ei taata tia roa. Mea nafea? Ua horoa te melahi Gaberiela i teie faataaraa maramarama ia Maria to Iesu metua vahine: ‘E pou mai te varua maitai i nia iho ia oe, e na te mana o te Teitei e tamǎrû i nia iho ia oe, e parauhia ˈi hoi tena na tamaiti moˈa, o te Tamaiti na te Atua.’ (Luka 1:35) I to Iesu tamarii-rii-raa, e au ra e ua faaite atu Maria i te tahi mau mea no nia i to ˈna fanauraa. I te hoê mahana, a ite ai Maria e o Iosepha, te metua tane faaamu o Iesu, ia ˈna i roto i te hiero o te Atua, ua ui te tamaiti: “Aita orua i ite, e ia haapao vau i ta tau metua e tia ˈi?” (Luka 2:49) I to ˈna nainairaa, ua ite iho â Iesu e e Tamaiti oia na te Atua. No reira, mea faufaa roa no ˈna ia faahanahanahia te parau-tia a te Atua.

7. Eaha na mea faufaa roa o Iesu?

7 Ua faaite Iesu i to ˈna anaanatae rahi no te mau ohipa pae varua ma te haere tamau i te mau putuputuraa no te haamori. Auaa to ˈna feruriraa tia roa i haapii mai e i taa ˈi oia i te mau mea atoa ta ˈna i faaroo e i taio i roto i te mau Papai Hebera. (Luka 4:16) Te tahi atu mea faufaa roa, o to ˈna ïa tino tia roa o te pûpûhia no te huitaata. I to ˈna bapetizoraahia, ua pure Iesu ma te manaˈo paha i te mau parau tohu o te Salamo 40:6-8.—Luka 3:21; a taio i te Hebera 10:5-10. *

8. No te aha Ioane Bapetizo i ore ai i hinaaro e bapetizo ia Iesu?

8 Na mua ˈˈe, aita Ioane Bapetizo i hinaaro e bapetizo ia Iesu. No te aha? No te mea ua bapetizo Ioane i te mau ati Iuda ei taipe no to ratou tatarahaparaa i te hararaa ratou i te Ture. Ei fetii piri, ua ite iho â Ioane e e taata parau-tia Iesu tei ore e titauhia ia tatarahapa. Ua haapapu Iesu ia Ioane e mea tia ia bapetizohia o ˈNa. Ua faataa Iesu: ‘Na reira tatou i te faatia i te mau parau-tia atoa e au ai.’—Mat. 3:15.

9. Ua faataipe to Iesu bapetizoraa i te aha?

9 Ei taata tia roa, e nehenehe Iesu e manaˈo e e ravea ta ˈna no te riro ei metua no te hoê huitaata tia roa mai ia Adamu. Aita roa râ oia i opua i te reira no te mea e ere tera ta Iehova i hinaaro no ˈna. Ua tono te Atua ia Iesu i te fenua nei no te ohipa ei Huero fafauhia, aore ra Mesia, no te pûpû atoa ïa i to ˈna ora taata tia roa ei tusia. (A taio i te Isaia 53:5, 6.) E ere hoê â auraa to Iesu bapetizoraa e to tatou. E melo hoi Iesu no Iseraela, te nunaa pûpûhia i te Atua, aita ïa to ˈna bapetizoraa i taaihia i te pûpûraa ia ˈna ia Iehova. Ua faataipe râ te reira i te faaiteraa ia ˈna no te rave i te hinaaro o te Atua tei tohuhia i roto i te mau Papai no nia i te Mesia.

10. Ua taaihia te raveraa i te hinaaro o te Atua ei Mesia i te aha, e eaha to Iesu huru no nia i te reira?

10 Ia poro Iesu i te evanelia o te Basileia o te Atua, ia faariro i te taata ei pǐpǐ, e ia faaineine ia ratou no te rave i tera ohipa a muri aˈe, o te hinaaro ïa o Iehova. Na roto i to Iesu faaiteraa ia ˈna, ua ineine atoa oia i te faaû i te hamani-ino-raa e te hoê pohe ino mau no te paturu i te mana arii parau-tia o te Atua ra o Iehova. No to Iesu here mau i to ˈna Metua i te raˈi, ua oaoa oia i te rave i te hinaaro o te Atua e i te pûpû i to ˈna tino ei tusia. (Ioa. 14:31) Ua mauruuru atoa Iesu i te iteraa e e nehenehe te faufaa o to ˈna ora taata tia roa e pûpûhia i te Atua ei hoo no te faaora ia tatou i te tîtîraa o te hara e te pohe. Ua farii anei te Atua i to Iesu faaiteraa ia ˈna no te amo i teie mau hopoia rahi? Oia mau!

11. Mea nafea to Iehova faaiteraa e ua farii oia ia Iesu ei Mesia fafauhia?

11 Te haapapu ra na taata papai Evanelia e maha i to te Atua ra o Iehova farii-maitai-raa ia Iesu i to ˈna haereraa mai mai raro mai i te pape o te anavai Ioridana. Ua haapapu Ioane Bapetizo: ‘Hiˈo atura vau i te varua i te pouraa mai mai te raˈi mai, mai te uupa ra, e ua faaea ihora i nia iho ia Iesu. Ite atura hoi au, e teie ta ˈu parau, o te Tamaiti ïa oia na te Atua.’ (Ioa. 1:32-34) Hau atu â, ua parau Iehova i reira ra: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.”—Mat. 3:17; Mar. 1:11; Luka 3:22.

Taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe

12. Eaha ta Iesu i rave i te roaraa e toru matahiti e te afa i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa?

12 I te roaraa e toru matahiti e te afa, ua horoa roa Iesu ia ˈna iho no te haapii i te taata no nia i to ˈna Metua e te mana arii parau-tia o te Atua. Ua rohirohi oia i te haere na raro na te Fenua tǎpǔhia, ua faaite noa râ oia i te parau mau. (Ioa. 4:6, 34; 18:37) Ua haapii Iesu i te Basileia o te Atua ia vetahi ê. Ua faaite oia eaha ta te Basileia e faatupu no te huitaata ma te faaora semeio i te maˈi, te faaamu i te nahoa taata poiâ e te faatia atoa i tei pohe.—Mat. 11:4, 5.

13. Eaha ta Iesu i haapii mai no nia i te pure?

13 Ua horoa Iesu i te hiˈoraa maitai roa ma te ore e faateitei ia ˈna no ta ˈna mau haapiiraa e semeio. Ma te haehaa râ, ua arue oia ia Iehova no te mau mea atoa. (Ioa. 5:19; 11:41-44) Ua faaite atoa Iesu i te mau mea faufaa roa ta tatou e ani na roto i te pure. Mea tia ia ani tatou ‘ia raa te iˈoa’ o te Atua ra o Iehova e ia faaore to ˈNa mana arii parau-tia i te faatereraa ino a Satani ‘ia haapaohia to ˈNa hinaaro i te fenua nei, mai tei te raˈi atoa na.’ (Mat. 6:9, 10) Te ru atoa ra Iesu ia tatou ia ohipa ia au i teie pure ma te ‘mata na i te imi i te basileia o te Atua e ta ˈna parau-tia.’—Mat. 6:33.

14. Noa ˈtu e e taata tia roa Iesu, no te aha oia i ahoaho ai no ta ˈna hopoia i roto i te opuaraa a te Atua?

14 A piri ai to ˈna pohe tusia, ua ahoaho roa Iesu no te hopoia teimaha ta ˈna e amo. Ua taaihia te opuaraa e te roo o to ˈna Metua i to ˈna faaoromairaa i te hoê haavaraa tano ore e pohe ino mau. E pae mahana hou to ˈna poheraa, ua pure oia: “Ua horuhoru roa [vau] i teie nei, e e nahea vau? e na ô anei? E tau Metua, e faaora ia ˈu i teie nei hora; i haere mai ai râ vau no teie nei hora.” I muri aˈe i to ˈna faaiteraa i teie huru aau e au i te natura taata, ma te pipiri ore, ua haapao Iesu i te tumu parau faufaa roa ma te pure: “E tau Metua, e haamaitai i to iˈoa.” I reira iho, ua pahono Iehova: “Ua haamaitai au, e e haamaitai faahou atu â vau.” (Ioa. 12:27, 28) Ua ineine Iesu i te faaruru i te tamataraa rahi roa ˈˈe i te hapa ore o ta te hoê taata e faaû. Ua papu ia tatou e i to ˈna faarooraa i teie mau parau a to ˈna Metua i te raˈi, ua tiaturi mau Iesu e e manuïa o ˈna i te faahanahana e te faatia i te mana arii o Iehova. E ua manuïa mau â oia!

Ta te pohe o Iesu i faatupu

15. Hou to ˈna poheraa, no te aha Iesu i parau ai: “Ua oti”?

15 Ua rîhia Iesu i nia i te pou haamauiuiraa e ua fatata oia i te tuu i to ˈna aho hopea a parau ai: “Ua oti.” (Ioa. 19:30) E ohipa faufaa mau â ta Iesu i faatupu ma te tauturu a te Atua i te roaraa e toru matahiti e te afa mai to ˈna bapetizoraa e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa! A pohe ai Iesu, ua aueue rahi te fenua e ua parau te raatira faehau Roma: “O te Tamaiti mau â teie na te Atua.” (Mat. 27:54) I ite na te raatira i to Iesu faaoooraahia no to ˈna parauraa e e Tamaiti oia na te Atua. Noa ˈtu ta ˈna atoa i faaruru, ua tapea Iesu i to ˈna hapa ore ma te haapapu e o Satani te haavare rahi. Ua faahapa Satani i te mau taata atoa e turu ra i te mana arii o te Atua: “E horoa noa hoi te taata i tana mau meaˈtoa ra ei hoo no tona iho ora.” (Ioba 2:4, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti) No to ˈna taiva ore, ua faaite Iesu e ua nehenehe ia Adamu raua Eva e vai taiva ore noa i mua i te tamataraa ohie ta raua i faaruru. Te mea faufaa roa ˈˈe, ua turu e ua faahanahana to Iesu oraraa e poheraa i te mana arii parau-tia o Iehova. (A taio i te Maseli 27:11.) Ua faatupu anei to Iesu pohe i te tahi atu mea? Oia mau!

16, 17. (a) No te aha te mau Ite no Iehova hou te Kerisetianoraa i tiahia ˈi i mua i te Atua? (b) Mea nafea Iehova i haamaitai ai i te taiva ore o ta ˈna Tamaiti, e eaha ta te Fatu ra o Iesu Mesia e rave noa nei?

16 E rave rahi tavini o Iehova o tei ora hou Iesu i haere mai ai i te fenua. Ua tiahia ratou i mua i te Atua e ua horoahia ˈtu te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Isa. 25:8; Dan. 12:13) I nia i teihea niu tei au i te ture e haamaitai ai te Atua moˈa ra o Iehova i te huitaata hara ma te faahiahia mau â? Te faataa ra te Bibilia: “O [Iesu Mesia] ta te Atua i tuu mai e faafaite, ia tiaturi i to ˈna ra toto, ei faaiteraa mai i ta ˈna ra parau-tia i te faaoreraa i te mau hara i ravehia i mutaa ihora, i te faaoromairaa o te Atua ra; ei faaiteraa mai hoi i ta ˈna parau-tia i teie nei, ia tia ta ˈna parau a tia mai ai oia i te taata i faaroo ia Iesu.”—Roma 3:25, 26.

17 Ua haamaitai Iehova ia Iesu ma te faatia ia ˈna i te hoê tiaraa teitei aˈe hou oia i haere mai ai i te fenua. I teie nei, te fanaˈo nei Iesu i te pohe-ore-raa ei varua hanahana. (Heb. 1:3) Ei Tahuˈa rahi e ei Arii, te tauturu noa nei te Fatu ra o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faahanahana i te parau-tia a te Atua. Auê i te mauruuru rahi e i to tatou Metua i te raˈi ra ia Iehova, te Haamaitai i te taata atoa e na reira ra e e tavini taiva ore ra ia ˈna ma te pee i ta ˈna Tamaiti!—A taio i te Salamo 34:3; Hebera 11:6.

18. Eaha te hiˈopoa-maite-hia i roto i to muri nei tumu parau?

18 Ua fanaˈo te mau taata taiva ore mai Abela mai â i te taairaa piri e o Iehova no te mea ua faatupu ratou i te faaroo ma te tiaturi i te Huero fafauhia. Ua ite Iehova e e vai hapa ore noa ta ˈna Tamaiti e e riro to ˈna pohe ei taraehara no “te hara o te ao.” (Ioa. 1:29) E fanaˈo atoa te taata i teie mahana i te pohe o Iesu. (Roma 3:26) Eaha te haamaitairaa ta te hoo o te Mesia e hopoi mai? Tera te hiˈopoahia i roto i to muri nei tumu parau.

[Nota i raro i te api]

^ I ǒ nei te faahiti ra te aposetolo Paulo i te Salamo 40:6-8 ia au i te huriraa Heleni o te Septante, te na ô ra te hoê tuhaa e “ua faaineine oe i te hoê tino no ˈu.” Aita e itehia ra te reira i roto i te mau Papai Hebera tahito e vai nei.

Eaha ta outou e pahono?

• Mea nafea te parau-tia a te Atua i faahapahia ˈi?

• Ua faataipe to Iesu bapetizoraa i te aha?

• Ua faatupu to Iesu pohe i te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Ua ite anei outou i ta te bapetizoraa o Iesu i faataipe?