Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tahoê te haamoriraa mau

E tahoê te haamoriraa mau

E tahoê te haamoriraa mau

“E amui au ia ratou mai te mamoe i Bozara.”—MIKA 2:12.

1. E nafea e itehia ˈi te paari o te Atua i roto i te mau mea poietehia?

 UA PARAU te hoê papai salamo: “Aita te huru rau o ta oe ra ohipa, e Iehova! e mau ravea paari anaˈe â ta oe! Ua î te fenua nei i ta oe ra taoˈa.” (Sal. 104:24) E ite-maitai-hia te paari o te Atua i roto i te taairaa i rotopu i te mau mea ora rau maere mau o te fenua, oia hoi te mau mirioni raau, manumanu, e animara taa ê. I roto atoa i to oe tino, te ohipa amui ra te mau tausani faanahoraa taa ê, oia hoi te mau mero rarahi mai te mafatu e te upaa, e tae roa ˈtu i te mau mea haihai o te mau taoˈa tahi ora, ia oraora maitai oe.

2. Ia au i te hohoˈa i te api 16, no te aha mea maere roa ˈi te hoêraa te mau Kerisetiano?

2 Ua poiete Iehova i te huitaata ia ora amui ratou. Ua rau to ratou hohoˈa, huru, e aravihi. Ua hamani atoa oia i na taata matamua ma to ˈna iho huru, a nehenehe atu ai raua e ohipa amui e e turu te tahi i te tahi. (Gen. 1:27; 2:18) Ua atea ê râ te huitaata taatoa i te Atua e aita ˈtura ratou i hoê faahou. (Ioa. 1, 5:19) I roto i te amuiraa Kerisetiano o te senekele matamua, ua rau te taata mai te mau tavini Ephesia, te mau vahine Heleni tiaraa teitei, te mau tane ati Iuda haapiihia, e te feia i haamori na i te idolo. Mea maere roa ïa to ratou hoêraa.—Ohi. 13:1; 17:4; Tes. 1, 1:9; Tim. 1, 6:1.

3. E nafea te Bibilia e faataa ˈi i te hoêraa te mau Kerisetiano, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 Maoti te haamoriraa mau e haa amui ai te taata mai te mau mero o to tatou tino. (A taio i te Korinetia 1, 12:12, 13.) Teie te tahi mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau: E nafea te haamoriraa mau e tahoê ai i te taata? No te aha o Iehova anaˈe te tahoê i te mau mirioni taata no te mau nunaa atoa? Eaha te mau mea o te haafifi i te auhoêraa e tauturu mai Iehova ia haapae? E no nia i te auhoêraa, e nafea te Kerisetianoraa mau e taa ê ai i te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

E nafea te haamoriraa mau e tahoê ai i te taata?

4. E nafea te haamoriraa mau e tahoê ai i te taata?

4 Te farii ra te taata e haamori mau ra i te Atua e o Iehova te Arii tia o te ao taatoa no te mea na ˈna i poiete i te mau mea atoa. (Apo. 4:11) Noa ˈtu e te ora ra te mau Kerisetiano mau i roto i te totaiete e rave rahi e te mau tupuraa rau, te auraro ra ratou paatoa i te hoê â mau ture a te Atua e faaueraa tumu Bibilia. Te pure ra iho â te feia haamori mau atoa ia Iehova ei “Metua.” (Isa. 64:8; Mat. 6:9) E taeae pae varua anaˈe ïa ratou o te fanaˈo ra i te auhoêraa faahiahia ia au i te papai salamo: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!”—Sal. 133:1.

5. Na teihea huru e tahoê ra i te feia haamori mau?

5 Noa ˈtu e mea tia ore te mau Kerisetiano mau, te haamori amui nei ratou no te mea ua haapii ratou i te here te tahi i te tahi. O Iehova anaˈe te haapii ra ia ratou ia na reira. (A taio i te Ioane 1, 4:7, 8.) Te na ô ra ta ˈna Parau: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi . . . E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [“ia Iehova,” MN] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kol. 3:12-14) O teie tatua nehenehe roa, oia hoi te here, te tapao o te mau Kerisetiano mau. Aita anei outou iho i ite e o taua auhoêraa ra te tapao o te haamoriraa mau?—Ioa. 13:35.

6. E nafea te tiaturiraa o te Basileia e tauturu mai ai ia fanaˈo i te auhoêraa?

6 Mea tahoê atoa te feia haamori mau no te mea te farii ra ratou i te Basileia o te Atua ei tiaturiraa hoê roa no te huitaata. Ua ite ratou e e fatata roa te reira i te mono i te mau faatereraa taata e i te haamaitai i te huitaata faaroo i te hau mau vai tamau. (Isa. 11:4-9; Dan. 2:44) No reira te mau Kerisetiano e pee ai i ta Iesu i parau no nia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioa. 17:16) Eita te mau Kerisetiano mau e faaô i roto i te mau tamaˈi a teie nei ao, no reira ratou e hoê ai noa ˈtu e te aro ra te feia e haaati ra ia ratou.

Te faanahoraa hoê roa no te haapiiraa

7, 8. E nafea te haapiiraa Bibilia e tahoê ai?

7 Ua hoê te mau Kerisetiano no te senekele matamua no te mea na te hoê noa faanahoraa i faaitoito ia ratou. Ua farii ratou e te haapii ra e te aratai ra Iesu i te amuiraa na roto i te hoê tino aratai, oia hoi te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema. Ua niu teie mau tane paieti i ta ratou mau faaotiraa i nia i te Parau a te Atua e na te mau tiaau ratere i faatae i ta ratou mau faaueraa i te mau amuiraa i te fenua e rave rahi. No vetahi o teie mau tiaau, te na ô ra te Bibilia: “Te haere atura ratou na roto i te mau oire ra, ua tuu atura ratou i tei faaauhia e te mau aposetolo e te mau peresibutero [aore ra matahiapo] i Ierusalema ra, ei haapaoraa na ratou.”—Ohi. 15:6, 19-22; 16:4.

8 I teie mahana, e tuhaa atoa ta te Tino aratai o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua i te tahoêraa i te mau amuiraa i te ao nei. Te pia ra te Tino aratai i te mau papai faaitoito i te pae varua na roto e rave rahi reo. Ua niuhia teie maa varua i nia i te Parau a te Atua. Na Iehova ïa e haapii maira, e ere râ na te taata.—Isa. 54:13.

9. E nafea te ohipa a te Atua e tahoê ai ia tatou?

9 Te turu atoa ra te mau tiaau Kerisetiano i te auhoêraa ma te aratai i te pororaa. Mea piri aˈe te feia e tavini amui ra i te Atua i te feia o teie nei ao o te amuimui mai tera noa. Ua haamauhia te amuiraa Kerisetiano, eiaha no te amuimui noa, no te faahanahana râ ia Iehova e ia ravehia ta ˈna ohipa, te pororaa i te evanelia, te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, e te faaitoitoraa i te amuiraa. (Roma 1:11, 12; Tes. 1, 5:11; Heb. 10:24, 25) No reira te aposetolo Paulo i parau ai no te mau Kerisetiano: “Te mau papu ra outou ma te varua hoê, e ma te aau hoê, i te faaitoito-atoa-raa [no] te parau ra i te evanelia.”—Phil. 1:27.

10. Eaha te tahi mau ravea e hoê ai tatou ei nunaa no te Atua?

10 Ei nunaa no Iehova, mea tahoê tatou. Te farii nei hoi tatou i to ˈna mana arii, te tiaturi nei i to ˈna Basileia, te faatura nei i te feia ta ˈna e faaohipa ra no te aratai ia tatou, e te here nei i to tatou mau taeae. Te tauturu ra Iehova ia tatou ia haapae i te tahi mau huru o te haafifi i to tatou auhoêraa no to tatou tiaraa taata hara.—Roma 12:2.

A haapae i te teoteo e te feii

11. No te aha te teoteo e faataa ê ai i te taata, e e nafea Iehova e tauturu mai ai ia haapae i te reira?

11 E faataa ê te teoteo i te taata. Mea au na te hoê taata teoteo e faateitei ia ˈna e e faaahaaha. E haafifi pinepine râ te reira i te auhoêraa, e nehenehe hoi te feia e faaroo ra i te taata faaahaaha e feii. Te parau roa maira te pǐpǐ Iakobo: ‘Mea ino taua faaahaaha ra.’ (Iak. 4:16) Aita tatou e here ra ia vetahi ê ia faahaehaa tatou ia ratou. E hiˈoraa mau â Iehova o te mǎrû, aore ra haehaa, i roto i ta ˈna huru raveraa ia tatou te taata tia ore. Ua papai Davida: “No to oe [to te Atua] mǎrû i rahi ai au.” (Sam. 2, 22:36) E tauturu mai te Parau a te Atua ia haapae i te teoteo ma te haapii mai ia feruri maitai. Ua ui Paulo: “Na vai hoi oe i faahuru ê i hau ai i te tahi? e eaha ta oe, e ere i te mea noaa ia vetahi ê? e i noaa ta oe ia vetahi ê ra, eaha hoi oe i faaahaaha ˈi, mai te mea e, e ere ta oe i te mea noaa mai na vetahi ê?”—Kor. 1, 4:7.

12, 13. (a) No te aha tatou e feii ohie ai? (b) Eaha te faahopearaa ia hiˈo tatou ia vetahi ê mai ia Iehova?

12 O te feii te tahi atu haafifiraa pinepine i te auhoêraa. No te huru tia ore, e “feii” tatou paatoa, te mau Kerisetiano mea maoro atoa, ia vetahi ê no to ratou mau tupuraa, faufaa, fanaˈoraa taa ê, aore ra aravihi i te tahi mau taime. (Iak. 4:5) Ei hiˈoraa, e pohehae paha te hoê taeae faaipoipo e tamarii ta ˈna i te hoê tavini taime taatoa no ta ˈna mau fanaˈoraa taa ê, ma te ore e ite e te pohehae atoa ra paha te tavini taime taatoa ia ˈna. E nafea ia haapae i tera haafifiraa i to tatou auhoêraa?

13 Ia ore tatou e feii, e haamanaˈo anaˈe e te faaau ra te Bibilia i te mau melo faatavaihia o te amuiraa Kerisetiano i te mau mero o te tino taata. (A taio i te Korinetia 1, 12:14-18.) Ei hiˈoraa, noa ˈtu e e ite-maitai-hia to mata eiaha râ to mafatu, mea faufaa raua toopiti, e ere anei? Te haafaufaa atoa ra Iehova i te mau melo atoa o te amuiraa noa ˈtu e e ite-maitai-aˈe-hia vetahi i te tahi mau taime. E hiˈo anaˈe ïa i to tatou mau taeae mai ia Iehova ma te tâuˈa e te anaanatae ia ratou. Eiaha râ e pohehae atu. Mea na reira ïa tatou e faaite ai e mea taa ê te mau Kerisetiano mau i te mau melo o te Amuiraa faaroo Kerisetiano.

Mea amahamaha roa te Amuiraa faaroo Kerisetiano

14, 15. Mea nafea te Kerisetianoraa apotata i amahamaha ˈi?

14 Mea taa ê roa te auhoêraa o te mau Kerisetiano mau i te amahamaharaa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano. I te senekele maha, ua parare roa te Kerisetianoraa apotata i haamata ˈi te hoê emepera etene no Roma i te faatere i te reira, a rahi mai ai te Amuiraa faaroo Kerisetiano. I muri aˈe, ua faataa ê mai e rave rahi basileia ia Roma te tahi i muri iho i te tahi ma te haamau i ta ratou iho haapaoraa.

15 Ua aro e rave rahi o tera mau basileia te tahi i te tahi i te roaraa o te mau senekele. I na senekele 17 e 18, ua turu te mau taata no Beretane, Farani, e no Marite i te here aiˈa tei riro mai ei haapaoraa. I na senekele 19 e 20, ua puai te manaˈo o te rahiraa o te taata i te here aiˈa. Ua amaha ˈtura te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano ei pǔpǔ iti faaroo rau, o te faatia noa i te here aiˈa. Ua aro roa ˈtu te feia haere pure i to ratou iho mau hoa faaroo no te tahi atu nunaa. I teie mahana, ua amahamaha te Amuiraa faaroo Kerisetiano no te mau tiaturiraa faaroo e te here aiˈa.

16. Eaha tei faaamahamaha i te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

16 I te senekele 20, ua haamata vetahi o na hanere pǔpǔ iti a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te faatupu i te auhoêraa. I muri aˈe i to ratou tutava-maoro-raa, o te tahi noa mau haapaoraa tei hoê, area te feia haere pure ra, aita ïa to ratou manaˈo i tu no nia i te haapiiraa e tauiui te mau mea ora, te haamaruaraa tamarii, te peu mahu, e te faatoroaraa i te vahine. I roto i te tahi mau pǔpǔ faaroo faahua Kerisetiano, te tamata ra te mau aratai haapaoraa i te tahoê i te mau taata no te mau pǔpǔ iti faaroo taa ê ma te faaiti i te faufaaraa o te mau haapiiraa tei faaamahamaha na. Ua iti mai râ te faaroo o te taata e aita te reira i tahoê i te mau haapaoraa tei amaha a te Amuiraa faaroo Kerisetiano.

Tei hau aˈe i te here aiˈa

17. Ua tohuhia e e tahoê te haamoriraa mau i te taata “i te mau mahana hopea,” mea nafea?

17 Noa ˈtu e ua amahamaha roa te huitaata, te tahoê noa ra te feia haamori mau. Ua tohu Mika te peropheta a te Atua: “E amui au ia ratou mai te mamoe i Bozara,” aore ra i roto i te aua. (Mika 2:12) Ua tohu Mika e e hau aˈe te haamoriraa mau i te mau huru haamoriraa atoa i te mau atua hape anei aore ra i te aiˈa. Ua papai oia: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia ˈi te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene i reira. E haere noa te mau taata ěê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua; e haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.”—Mika 4:1, 5.

18. Ua tauturu te haamoriraa mau ia tatou ia rave i teihea tauiraa?

18 Ua faataa atoa Mika e nafea te haamoriraa mau e tahoê ai i te mau taata e enemi na mua ˈˈe. “E rave rahi [to] te fenua e haere, a parau ai e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te hiero o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai ia tatou i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira . . . E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope vine ïa: e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (Mika 4:2, 3) E fanaˈo te feia tei haapae i te mau atua hamanihia e te taata aore ra i te aiˈa no te haamori ia Iehova, i te auhoêraa i te fenua nei. Te haapii ra te Atua ia ratou i te eˈa o te here.

19. E haapapuraa te tahoêraa te mau mirioni taata i roto i te haamoriraa mau i te aha?

19 Mea otahi te auhoêraa o te mau Kerisetiano mau i te fenua nei i teie mahana. E haapapuraa te reira e te tamau ra Iehova i te aratai i to ˈna nunaa maoti to ˈna varua. Te tahoê nei te taata no te mau nunaa atoa mai tei ore i itehia aˈenei i roto i te tuatapaparaa o te huitaata. E tupuraa faahiahia te reira e tano ra e te Apokalupo 7:9, 14. Te faaite atoa ra te reira e ua fatata te mau melahi a te Atua i te tuu i te “mataˈi” o te haamou i teie nei ao ino. (A taio i te Apokalupo 7:1-4, 9, 10, 14.) E ere anei i te fanaˈoraa taa ê te tahoêraa e te mau taeae i te ao nei? E nafea tatou taitahi e turu ai i taua auhoêraa ra? E pahono mai to muri nei tumu parau.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te haamoriraa mau e tahoê ai i te taata?

• E nafea ia haapae i te feii o te haafifi i to tatou auhoêraa?

• No te aha te feia haamori mau e ore ai e amaha i te here aiˈa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

No te mau nunaa rau te mau Kerisetiano o te senekele matamua

[Hohoˈa i te api 18]

E nafea ta oe ohipa e rave i te Piha a te Basileia e turu ai i te auhoêraa?