Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta e rave rahi e mǎtaˈu ra?

Eaha ta e rave rahi e mǎtaˈu ra?

Eaha ta e rave rahi e mǎtaˈu ra?

“Aita e faufaa ia riro ei taata faaroo no te ite e e ati to mua nei.”—STEPHEN O’LEARY, OROMETUA HAAPII, FARE HAAPIIRAA TUATORU NO KALIFONIA APATOA. *

TE FARII ra anei oe i teie parau? E hiˈopoa teie anairaa tumu parau no te aha te taata e mǎtaˈu ai i te ananahi, e no te aha e tiaturi ai e eita te ora i te fenua e mou. Noa ˈtu te mau parau peapea i muri nei, e nehenehe tatou e manaˈo maitai.

Te vai noa nei te mǎtaˈu o te tamaˈi atomi. I 2007, ua faaara te Vea a te mau aivanaa i te pae o te atomi (Beretane): “Mai te taoraraahia na paura atomi matamua i nia ia Hiroshima e Nagasaki, tei mua te ao i te mau maitiraa atâta.” No te aha hoi? I 2007, ia au i tera vea, ua itehia tau 27 000 mauhaa atomi e e 2 000 tei “ineine i te maoˈa-oioi-hia.” Ia paaina noa ˈtu te tahi tuhaa iti, e mea ino mau â ïa te faahopearaa!

Ua iti mai anei te mǎtaˈu o te hoê tamaˈi atomi mai tera matahiti? No nia i na hau atomi puai roa ˈˈe e pae—Taina, Farani, Rusia, Beretane, e Marite—te na ô ra te buka tamatahiti 2009 a te SIPRI * * e “te faaohipa ra [ratou paatoa] i te mau mauhaa atomi apî aore ra te opua ra i te na reira.” Ia au noâ i tera buka, e ere ta ratou anaˈe te mauhaa atomi. Te manaˈo ra te feia maimi e e 60 e tae atu i te 80 paura atomi ta Initia, Pakitana, e Iseraela. Ua faaite atoa ratou e na te ao nei, e 8 392 mauhaa atomi tei ineine i te maoˈahia!

E ati te tupu ia taui te ahuaraˈi. “Fatata hoê â faahopearaa atâta to te tauiraa o te ahuaraˈi e to te mau mauhaa atomi,” ia au ïa i te Vea a te mau aivanaa i te pae o te atomi (Beretane) i nia nei. Hoê â atoa faaararaa peapea a te mau aivanaa faaturahia o te Haapiiraa tuatoru no Cambridge (Beretane), mai te orometua faatufaahia Stephen Hawking e te orometua Martin Rees. No raua, e nehenehe te faaohipa-ino-raa i te mau ravea apî e te ohipa a te taata i nia i te heipuni e taui roa i te oraraa i nia i te fenua aore ra e faaore roa i te totaiete taata.

Ua peapea tau mirioni taata i te mahana haamouraa i tohuhia. A papai na “hopea o teie nei ao” e “2012” i nia i te Internet, e e ite oe tau hanere api manaˈo feruri-noa-hia no nia i te hopea i taua matahiti ra. No te aha? E hope te hoê tarena Maya tahito i te matahiti 2012. E rave rahi te mǎtaˈu ra e peneiaˈe e tapao te reira o te hopea o te huitaata nei.

Te tiaturi ra e rave rahi taata faaroo e te haapii ra te Bibilia e e haamouhia te fenua iho. No ratou, e ravehia ˈtu te feia taiva ore atoa i nia i te raˈi, area te toea e haamauiuihia ïa i te fenua tei arepurepu aore ra e hurihia i roto i te auahi.

Inaha, te faaite ra anei te Bibilia e e tuino-roa-hia aore ra e haamou-roa-hia te fenua? “Eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau parau faaurua atoa, e tamata râ i taua mau parau faaurua ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra,” te faaararaa ïa a te aposetolo Ioane. (Ioane 1, 4:1, MN) Eiaha e farii noa i ta vetahi atu e parau. No te aha e ore ai e rave i ta oe Bibilia e e hiˈo roa ˈtu i tei parauhia no nia i te hopea o teie nei ao? E maere paha oe i ta te reira e haapii ra.

[Nota i raro i te api]

^ No roto mai i te tumu parau “Te mau ati e faaoraora faahou ra i te manaˈo o te mahana haamouraa,” i nia i te afata poroi Web MSNBC o te 19 no Atopa 2005.

^ Te SIPRI o te pu maimiraa rahi ïa no te hau i Tuete (Stockholm International Peace Research Institute).

^ Ua papaihia te tumu parau i roto i te buka tamatahiti 2009 a te SIPRI e Shannon Kile, taata maimi e tiaau o te porotarama a te SIPRI no nia i te hiˈopoaraa e te parare-ore-raa o te mau mauhaa atomi; Vitaly Fedchenko, taata maimi i roto i te porotarama a te SIPRI no nia i te hiˈopoaraa e te parare-ore-raa o te mau mauhaa atomi; e Hans Kristensen, tia faatere o te porotarama haamaramaramaraa atomi i te Taatiraa a te mau aivanaa Marite.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

Ata atomi: U.S. National Archives photo; hohoˈa mataˈi rorofai: WHO/League of Red Cross and U.S. National Archives photo