Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faahanahana nei te auhoêraa Kerisetiano i te Atua

Te faahanahana nei te auhoêraa Kerisetiano i te Atua

Te faahanahana nei te auhoêraa Kerisetiano i te Atua

‘Ma te ara maite ia vai â te au tahoê a te varua.’—EPH. 4:3.

1. Mea nafea te mau Kerisetiano no Ephesia i te senekele matamua i faahanahana ˈi i te Atua?

 UA FAAHANAHANA te auhoêraa o te amuiraa Kerisetiano no Ephesia i tahito ra i te Atua mau ra o Iehova. I taua oire tapihoo ruperupe ra, e tavini ta te tahi mau taeae Kerisetiano ona, area te tahi atu ra, e tavini veve roa paha ïa. (Eph. 6:5, 9) E ati Iuda vetahi tei haapii i te parau mau i to te aposetolo Paulo paraparauraa i roto i ta ratou sunago e toru avaˈe. I haamori na vetahi i te ruahine Artémis e i rave na i te peu tahutahu. (Ohi. 19:8, 19, 26) Ua tahoê te Kerisetianoraa mau i te mau huru taata atoa. Ua farii Paulo e maoti te auhoêraa o te amuiraa i hanahana ˈi Iehova. Ua papai oia: “Ei ia ˈna te haamaitai o te ekalesia,” aore ra hanahana o te amuiraa.—Eph. 3:21.

2. Eaha te haafifi ra i te auhoêraa o te mau Kerisetiano no Ephesia?

2 Te fifi ra râ te auhoêraa o te amuiraa no Ephesia. Ua faaara Paulo i te mau matahiapo: “E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” (Ohi. 20:30) Aita atoa te tahi mau taeae i haapae roa i te huru feruriraa amahamaha o te ‘ohipa puai nei i roto i te feia faaroo ore,’ mai ta Paulo i faaara.—Eph. 2:2; 4:22.

Te hoê rata o te haafaufaa ra i te auhoêraa

3, 4. E nafea te rata a Paulo i to Ephesia e haafaufaa ˈi i te auhoêraa?

3 Ua taa ia Paulo e ia amui maite te mau Kerisetiano, ia tutava ïa ratou taitahi i te paturu i te auhoêraa. Ua aratai te Atua ia ˈna ia papai i te hoê rata i to Ephesia no nia i te auhoêraa. Ei hiˈoraa, ua papai Paulo no nia i te opuaraa a te Atua ‘e amui â i te mau mea atoa i te Mesia.’ (Eph. 1:10) Ua faaau atoa oia i te mau Kerisetiano faatavaihia i te mau ofai rau o te hoê fare: ‘Te fare atoa, tei ati maitai, tei riro ei hiero moˈa no Iehova.’ (Eph. 2:20, 21) Ua haafaufaa atoa oia i te auhoêraa o te mau Kerisetiano ati Iuda e to te mau nunaa e ua haamanaˈo i te mau taeae e na te Atua i poiete ia ratou paatoa. Ua faahiti oia ia Iehova mai ‘te Metua no ˈna te iˈoa i mairihia i te fetii atoa, to te raˈi e to te fenua.’—Eph. 3:5, 6, 14, 15.

4 No te aha e tutava ˈi e e nafea Iehova e tauturu mai ai? Eaha te mau huru maitatai e tauturu mai ia hoê tatou? E pahono mai te Ephesia pene 4. No te aha e ore ai e taio i te pene taatoa ia faufaahia ˈtu â tatou i te haapiiraa?

Te tumu e tutava maite ai ia hoê

5. No te aha te mau melahi a te Atua e tavini ai ma te tahoê, no te aha râ mea fifi roa ˈtu â ˈi ia hoê tatou?

5 Ua ani Paulo i to ˈna mau taeae i Ephesia ia ‘ara maite ia vai â te au tahoê a te varua.’ (Eph. 4:3) No te taa i te faufaaraa ia tutava, a hiˈo i te mau melahi a te Atua. Aita e piti mea ora i te fenua tei hohoˈa roa, ua haamaitai atoa ïa Iehova i ta ˈna mau mirioni melahi taitahi i te huru otahi. (Dan. 7:10) E nehenehe râ ratou e tavini ia Iehova ma te tahoê no te mea te faaroo ra ratou paatoa ia ˈna e te rave ra i to ˈna hinaaro. (A taio i te Salamo 103:20, 21.) Ua rau te mau huru maitatai o te mau melahi taiva ore oia atoa to te mau Kerisetiano. Teie râ, e huru paruparu rau atoa to te mau Kerisetiano. Mea fifi roa ˈtu â ia hoê.

6. Eaha te mau huru maitatai o te tauturu mai ia haa amui ma te oaoa e te mau taeae noa ˈtu to ratou mau huru paruparu?

6 Ia tamata te mau taata tia ore i te haa amui, e fifi ohie ratou. Ei hiˈoraa, mea taa ê roa e piti tavini a Iehova no te mea e taeae mǎrû te hoê, tera râ e tae maoro o ˈna i te vahi atoa ta ˈna e haere. Area te tahi atu taeae ra, e tae mai ïa i te hora tia, tera râ e riri hanoa o ˈna. E manaˈo paha te hoê e aita e tano ra to te tahi haerea, ma te ore e haamanaˈo e aita atoa to ˈna iho haerea e tano ra. E nafea teie na taeae e tavini amui ai ia Iehova? E tauturu te mau huru maitatai ta Paulo i faahiti ia raua. A feruri e nafea tatou e paturu ai i te auhoêraa ma te atuatu i tera mau huru maitatai. Ua papai Paulo: ‘Te aˈo atu nei au ia outou ia au to outou haerea i te aau haehaa, te mǎrû, te haamahuraa roa, te faaoromairaa te tahi i te tahi ma te aroha; ma te ara maite ia vai â te au tahoê a te varua i te ati ra i te hau.’—Eph. 4:1-3.

7. No te aha mea faufaa roa ˈi ia haa amui e te mau Kerisetiano tia ore?

7 Mea faufaa roa ia haapii i te tavini i te Atua ma te tahoê e te tahi atu mau taata tia ore, no te mea hoê anaˈe faanahonahoraa o te feia haamori mau. ‘Hoê â tino, hoê hoi varua, mai ia outou hoi i parauhia i te tiairaa hoê o to outou parauraa ra. Hoê hoi Fatu, hoê faaroo, hoê bapetizo, hoê Atua o te Metua o te taata atoa.’ (Eph. 4:4-6) Ua taaihia te varua o Iehova e ta ˈna mau haamaitairaa i te hoê anaˈe huitaeae ta te Atua e faaohipa ra. Noa ˈtu e e huru ê tatou i te tahi i roto i te amuiraa, e haere tatou ihea? Aita ˈtu vahi e faaroo ai tatou i te mau parau o te ora mure ore.—Ioa. 6:68.

Te mau ‘taata horoahia mai’ o te paturu i te auhoêraa

8. O vai ta te Mesia e faaohipa ra ia ore tatou e amahamaha?

8 Ua faaohipa Paulo i te hoê ohipa matauhia e te mau faehau i tahito ra no te faataa mea nafea Iesu i tahoê ai i te amuiraa maoti te mau ‘taata horoahia mai.’ E rave te hoê faehau tei upootia i te hoê tîtî no te fenua ê ei tauturu i ta ˈna vahine i te fare. (Sal. 68:1, 12, 18) Maoti atoa to Iesu upootiaraa i nia i te ao i noaa ˈi ia ˈna e rave rahi tîtî aau tae. (A taio i te Ephesia 4:7, 8.) Mea nafea to ˈna faaohiparaa i tera mau tîtî taipe? ‘Ua haapao oia i te tahi pae ei aposetolo; te tahi pae ei peropheta; te tahi pae ei haapii evanelia; te tahi pae ei tiai e ei orometua; ei faaau i te feia moˈa i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia: ia riro tatou atoa nei i te faaroo hoê.’—Eph. 4:11-13.

9. (a) E nafea te mau ‘taata horoahia mai’ e paturu ai i to tatou auhoêraa? (b) No te aha te mau melo atoa o te amuiraa e paturu ai i te auhoêraa?

9 Ei tiai î i te here, te paturu ra teie mau ‘taata horoahia mai’ i to tatou auhoêraa. Ei hiˈoraa, ia ite te hoê matahiapo o te amuiraa e piti taeae e tataˈu ra, e nehenehe oia e aˈo ia raua anaˈe no te faaafaro ia raua ma te aau mǎrû ia hoê te amuiraa. (Gal. 5:26–6:1) Ei taeae o te haapii i te amuiraa, e tauturu teie mau ‘taata horoahia mai’ ia tatou ia papu to tatou faaroo i te mau haapiiraa Bibilia. Mea na reira ratou e paturu ai i te auhoêraa e e tauturu ai ia tatou ia haere i mua i te pae varua. “Ia ore [hoi] tatou ia aueue noa i te mataˈi ra, i tera parau, i tera parau, mai te tamarii ra, i te ravea a te taata nei, e te paari i te mau peu atoa o te haavare,” mai ta Paulo i papai. (Eph. 4:13, 14) Ia paturu ïa te mau Kerisetiano atoa i te autaeaeraa, mai te mau mero atoa o to tatou tino o te haa amui no to tatou maitai.—A taio i te Ephesia 4:15, 16.

A atuatu i te mau huru maitai

10. E nafea te peu taiata e haafifi ai i to tatou auhoêraa?

10 Ua tapao anei oe e te faaite ra te pene 4 o ta Paulo rata i to Ephesia e mea faufaa roa ia here te mau Kerisetiano paari ia hoê ratou? Te faaite atoa ra eaha tei taaihia i te here. Ei hiˈoraa, eita te here e faatia i te faaturi e te peu taiata. Ua aˈo Paulo i to ˈna mau taeae eiaha e “haere i ta te tahi pae Etene haerea.” “No te ite ore i te haama, ua horoa noa [tera mau taata] ia ratou iho i te mau peu taiata.” (Eph. 4:17-19) Te haafifi ra teie ao tia ore i to tatou auhoêraa. E parau hauti e e himene te taata no nia i te faaturi, e e mataitai i te reira. E faaturi omoe atoa ratou aore ra i mua i te taata. Ia faahinaaro oe i te hoê taata ma te ore e opua e faaipoipo, e taa ê ïa oe ia Iehova e i te amuiraa. No te aha? No te mea e ohie oe i te faaturi. E ia faahinaaro te hoê taata faaipoipo a faaturi atu ai, e taa ê ïa te mau tamarii i to ratou na metua e te hoa faaipoipo hara ore i to ˈna apiti. E faaamahamaha mau â te reira. No reira Paulo i papai ai: “E ere . . . mai te reira ta outou i ite aˈenei i te Mesia.”—Eph. 4:20, 21.

11. Te faaitoito ra te Bibilia i te mau Kerisetiano ia rave i teihea tauiraa?

11 Ua aˈo Paulo ia haapae tatou i te huru feruriraa amahamaha e ia atuatu râ i te mau huru maitai ia ora amui maite tatou e vetahi ê. Ua parau oia: “E haapae outou i ta outou parau [aore ra haerea] i mutaa ihora, i te taata tahito i tei ino i te hinaaro haavare ra; e ia faahouhia outou i to outou varua ra i te aau [aore ra huru feruriraa]; e ia faataata apî hoi outou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau.” (Eph. 4:22-24) E nafea ‘to tatou huru feruriraa e faahouhia ˈi’? E noaa mai te huru taata apî tei “hamanihia ia au i te Atua” ia feruri maite tatou ma te mauruuru i ta tatou e haapii ra i roto i te Bibilia e maoti te mau Kerisetiano paari.

A atuatu i te huru paraparau maitai

12. E nafea te faaiteraa i te parau mau e turu ai i te auhoêraa, e no te aha e mea fifi ai no vetahi?

12 Mea faufaa roa ia faaite te mau melo o te hoê utuafare aore ra amuiraa i te parau mau. Maoti te parau mǎrû, haavare ore e te huna ore e au ai te taata te tahi e te tahi. (Ioa. 15:15) Ia haavare râ te hoê taata i to ˈna taeae, e nafea ïa? Ia ite to ˈna taeae i te reira, eita o ˈna e tiaturi faahou ia ˈna. No reira ïa Paulo i papai ai: “Ei parau mau ta te taata atoa ia parau atu i te tahi, e melo anaˈe hoi tatou no tatou iho.” (Eph. 4:25) Mea fifi paha no te hoê taata tei matau i te haavare peneiaˈe mai to ˈna nainairaa mai, ia faaite i te parau mau. E mauruuru râ Iehova i ta ˈna mau tutavaraa e taui e e tauturu oia ia ˈna.

13. Eaha te titauhia no te haapae i te tuhi?

13 Te haapii maira Iehova ia faatura e ia tahoê i roto i te amuiraa e te utuafare ma te ara maite i ta tatou huru paraparau. “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha . . . Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa.” (Eph. 4:29, 31) No te haapae i te parau faaino, e atuatu ïa tatou i te huru faatura ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, ia haapii te hoê tane o te tuhi i ta ˈna vahine e mea faatura Iehova i te vahine, ia tutava ïa oia i te taui. E faatavai atoa te Atua i te tahi mau vahine i te varua moˈa, a nehenehe atu ai ratou e faatere ei arii e te Mesia. (Gal. 3:28; Pet. 1, 3:7) Ia taui atoa te hoê vahine tei matau i te vaha i ta ˈna tane, ia haapii iho â oia e ua haavî Iesu ia ˈna i to ˈna faaoooraahia.—Pet. 1, 2:21-23.

14. No te aha mea atâta ˈi te riri?

14 E pinepine no te oreraa e haavî i te riri e tuhi ai te taata. E taa ê atoa te mau melo o te hoê utuafare aore ra amuiraa i te reira. E au te riri i te auahi. E rahi oioi mai te reira, a fifi atu ai. (Mas. 29:22) Ia ore ia mutu te mau taairaa faufaa, ia haavî maite ïa te hoê taata i to ˈna riri noa ˈtu e ua tano oia. Ia tutava te mau Kerisetiano i te faaore i te hara, i te ore e inoino e i te ore e faahiti faahou i te peapea. (Sal. 37:8; 103:8, 9; Mas. 17:9) Ua aˈo Paulo i to Ephesia: “Ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa. Eiaha hoi e tuu i ta te diabolo ra vahi ia ô mai.” (Eph. 4:26, 27) Ia ore tatou e haavî i to tatou riri, e faaamahamaha te Diabolo i te amuiraa ma te faatupu i te tatamaˈiraa.

15. Eaha te faahopearaa ia rave i ta vera ma taihaa?

15 Mea tiaturi roa te taata te tahi i te tahi i roto i te nunaa o Iehova. Ia hoê te amuiraa, eiaha ïa e rave i ta vera ma taihaa. Te taio nei tatou: “O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou.” (Eph. 4:28) Ia rave râ te hoê Kerisetiano i ta vera ma taihaa, e ore roa taua tiaturi ra e te auhoêraa oaoa.

E tahoê te here i te Atua ia tatou

16. E nafea ia paraparau ia tahoê maitai tatou?

16 Te hoê nei te amuiraa Kerisetiano no te mea te hamani maitai nei tatou ia vetahi ê no to tatou here i te Atua. No to tatou mauruuru no te maitai o Iehova e tutava maite ai tatou i te faaohipa i teie aˈoraa: “Ei parau maitai . . . e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra. Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia.” (Eph. 4:29, 32) Te faaore ra Iehova ma te aroha i te hara a te mau taata tia ore mai ia tatou. Eiaha atoa anei tatou e faaore i ta vetahi ê hapa?

17. No te aha tatou e tutava maite ai i te paturu i te auhoêraa?

17 Te faahanahana ra te auhoêraa o te nunaa o te Atua ia Iehova. Te turai nei to ˈna varua ia tatou ia paturu i te auhoêraa ma te mau ravea rau. Eiaha ïa tatou e patoi i te aratairaa a te varua. Ua papai Paulo: ‘Eiaha e [faaoto] i te varua maitai o te Atua.’ (Eph. 4:30; V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, neneiraa 1976) Mea faufaa roa te auhoêraa ia paruruhia. E oaoa te taata atoa tei tahoê e e faahanahanahia Iehova. “E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra; ei haerea aroha to outou.”—Eph. 5:1, 2.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te mau huru maitatai o te paturu i te auhoêraa Kerisetiano?

• E nafea to tatou haerea e paturu ai i te auhoêraa o te amuiraa?

• E nafea ta tatou huru paraparau e tauturu mai ai ia haa amui ma te oaoa e vetahi ê?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Mea tahoê te mau huru taata atoa

[Hohoˈa i te api 23]

Te taa ra anei ia oe te fifi atâta ia faahinaaro?