Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te apiti ra anei oe i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa?

Te apiti ra anei oe i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa?

Te apiti ra anei oe i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa?

“Ia putuputu outou . . . e rave i te mau mea atoa ia tupu te maitai.”—KOR. 1, 14:26.

1. Ia au i te Korinetia 1 pene 14, eaha te hoê fa faufaa o te mau putuputuraa Kerisetiano?

 ‘MEA au roa te putuputuraa!’ Tera atoa paha ta oe i parau i muri aˈe i te hoê putuputuraa i te Piha a te Basileia, e ere anei? E ere te reira i te mea maere, no te mea e faaitoito iho â te mau putuputuraa a te amuiraa. Inaha, mai i te tau o te mau Kerisetiano matamua, e haapuai i te feia atoa i tae mai i te pae varua te fa faufaa o ta tatou mau putuputuraa i teie mahana. A tapao mea nafea te aposetolo Paulo i te haapapuraa i te reira i roto i ta ˈna rata i to Korinetia. I te pene 14, ua faaite pinepine oia e hoê â fa to te tuhaa taitahi o te mau putuputuraa, ‘ia tupu maitai te ekalesia,’ aore ra amuiraa.—A taio i te Korinetia 1, 14:3, 12, 26. *

2. (a) Te mau putuputuraa o te faaitoito, e faahopearaa ïa o te aha? (b) Eaha te uiraa ta tatou e hiˈopoa?

2 Ua ite tatou e te mau putuputuraa o te faaitoito, e faahopearaa ïa o te ohiparaa a te varua o te Atua. No reira tatou e haamata ˈi ma te pure haavare ore ia Iehova to tatou Metua i te raˈi ia haamaitai mai maoti to ˈna varua moˈa. Ua ite râ tatou e e nehenehe te mau melo atoa o te amuiraa e faariro i te putuputuraa ei mea faaitoito. Eaha ïa ta tatou taitahi e rave ia riro noa te mau putuputuraa tahebedoma i te Piha a te Basileia ei tamahanahanaraa e faaitoitoraa i te pae varua?

3. Eaha te faufaaraa o te mau putuputuraa?

3 E hiˈopoa tatou i te tahi mau tuhaa o ta tatou mau putuputuraa e haamanaˈo te mau taeae faatere. E hiˈo atoa mai tatou e nafea te amuiraa taatoa e faariro ai i te mau putuputuraa ei taime faaitoito no te taatoaraa. Mea faufaa roa teie tumu parau no tatou, mea moˈa hoi ta tatou mau putuputuraa. E tuhaa faufaa mau â te haereraa e te apitiraa i te reira o ta tatou haamoriraa ia Iehova.—Sal. 26:12; 111:1; Isa. 66:22, 23.

Te hoê putuputuraa no te haapii i te Bibilia

4, 5. Eaha te tumu o te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa?

4 E hinaaro tatou paatoa e haafaufaa roa i ta tatou Haapiiraa o Te Pare Tiairaa i te mau hebedoma atoa. No te taa maitai i te fa matamua o teie putuputuraa, e hiˈo faahou mai tatou i te tumu o te reira e te tahi mau faatanoraa i ravehia no te mau tumu parau haapiiraa o Te Pare Tiairaa.

5 Te tumu o ta tatou Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, e haapii ïa i te Bibilia maoti teie vea. I reira, e ‘haamaramarama-maite-hia’ te Parau a te Atua e e ‘faaitehia te auraa,’ mai i te tau o Nehemia i tahito ra.—Neh. 8:8; Isa. 54:13.

6. (a) Eaha te faatanoraa o te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa? (b) Eaha te haamanaˈo no te mau irava ua papaihia “a taio”?

6 No te mea o te Bibilia ta tatou buka haapiiraa matamua, ua faatanohia te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Ua papaihia “a taio” i te tahi mau irava o te mau tumu parau haapiiraa. Te faaitoitohia ra tatou paatoa ia apee i te taioraa o teie mau irava i roto i ta tatou Bibilia. (Ohi. 17:11) No te aha? Ia ite tatou i te aˈoraa a te Atua i roto i ta tatou Bibilia, e putapû roa tatou. (Heb. 4:12) No reira, hou tera mau irava e taiohia ˈi no te taatoaraa, e vaiiho te taeae faatere i te taime ia imi te taatoaraa i te reira e ia apee i te taioraa.

E taime rahi atu â no te faaite i to tatou faaroo

7. Eaha ta tatou e nehenehe e rave i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa?

7 Ua faatano-atoa-hia te roa o te mau tumu parau haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Ua poto mai aita i maoro aˈenei. No reira, i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, mea iti te taime no te taio i te mau paratarafa e mea rahi atu â no te horoa i te mau pahonoraa. I teie nei, e rave rahi o te amuiraa te nehenehe e faaite i mua i te taatoaraa i to ratou faaroo. Ma te pahono ïa i te hoê uiraa neneihia, ma te faataa i te hoê faaohiparaa o te hoê irava, ma te faatia poto i te hoê tupuraa o te faaite ra i te paari ia pee i te mau faaueraa tumu Bibilia, e te vai ra ˈtu â. Mea maitai atoa ia faataa i te taime no te tatara i te mau hohoˈa.—A taio i te Salamo 22:22; 35:18; 40:9.

8, 9. Eaha te ohipa a te taeae faatere i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa?

8 E fanaˈo râ te amuiraa i te taime hau faataahia no te mau pahonoraa rau ia apiti poto noa mai te mau melo e ia ore te taeae faatere e paraparau pinepine roa i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Eaha ïa te tauturu i te taeae ia vai faito noa i roto i ta ˈna mau tatararaa e ta te amuiraa ia itoito te taatoaraa?

9 No te pahono, e hiˈo mai tatou i te hoê faahohoˈaraa. E au te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa faatere-maitai-hia i te hoê pupa tiare mea au roa ia hiˈo. Ua rau te tiare, ua rau atoa ïa te mau pahonoraa i tera putuputuraa. E ua rau te faito e te û o te mau tiare, ua rau atoa ïa te roa e te huru horoaraa i te mau pahonoraa. Eaha te ohipa a te taeae faatere? E au ta ˈna mau tatararaa varavara i te rauere rii e patiatiahia ma te haapao maitai na roto i te mau tiare. Eiaha no te tapoˈi i te tiare, no te horoa mai râ i te hoê hohoˈa pupa tiare faanaho-maitai-hia. Oia atoa, ia haamanaˈo te taeae faatere e eiaha ta ˈna mau tatararaa ia rahi roa, ia apiti atu râ i te mau parau arueraa a te amuiraa. Ia amui-maite-hia te mau pahonoraa rau a te amuiraa e te mau manaˈo tano o te taeae faatere, e horoa mai ïa i te hoê haapiiraa faatere-maitai-hia ta te feia i tae mai e au roa.

‘E pûpû noa anaˈe i te tusia haamaitai i te Atua’

10. Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano matamua i te mau putuputuraa a te amuiraa?

10 Te faaite maira ta Paulo faataaraa i te mau putuputuraa Kerisetiano i roto i te Korinetia 1, 14:26-33 mea nafea te reira i faaterehia ˈi i te senekele matamua. No nia i teie mau irava, ua papai te hoê aivanaa Bibilia e te mea faahiahia mau no nia i te mau Kerisetiano matamua (no te haamoriraa), “oia ïa e haere mai fatata ratou pauroa ma te manaˈo e e haamaitairaa e e hopoia atoa na ratou ia apiti. Aita hoê aˈe i haere mai no te faaroo noa; ua haere mai râ no te horoa atoa, eiaha noa no te apo mai.” No te mau Kerisetiano matamua, e taime maitai te mau putuputuraa a te amuiraa no te faaite i to ratou faaroo.—Roma 10:10.

11. (a) Eaha te faariro i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa, e no te aha? (b) E faaohipa i teihea mau manaˈo e maitai atu â ˈi ta tatou mau pahonoraa i te mau putuputuraa? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

11 ‘E tupu maitai roa te amuiraa’ ia faaite tatou i to tatou faaroo i te mau putuputuraa. E farii iho â outou e noa ˈtu e mea maoro to tatou haereraa i te mau putuputuraa, mea au roa ia faaroo i te mau pahonoraa a te mau taeae e tuahine. E putapû tatou i te pahonoraa mahanahana a te hoê Kerisetiano ruhiruhia taiva ore; e itoito tatou i te manaˈo maramarama o te hoê matahiapo hamani maitai; e e oaoa tatou ia pahono te hoê tamarii, o te faaite ra i to ˈna here mau ia Iehova. E nehenehe iho â tatou paatoa e apiti i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa, ma te horoa i te mau pahonoraa. *

12. (a) Eaha ta Mose raua Ieremia e haapii maira? (b) No te pahono, eaha te ohipa a te pure?

12 Mea fifi roa râ no te feia mamahu ia pahono. Mai te peu e no oe atoa, a haamanaˈo e e ere o oe anaˈe. Inaha, ua manaˈo atoa Mose raua Ieremia tavini haapao maitai a te Atua i tahito ra e eita ta raua e nehenehe e paraparau i te taata. (Exo. 4:10; Ier. 1:6) Ua tauturu râ Iehova ia raua ia arue ia ˈna i mua i te taata. E tauturu atoa ïa oia ia oe ia pûpû i te tusia haamaitai. (A taio i te Hebera 13:15.) E nafea ia fanaˈo i ta ˈna tauturu ia ore oe e taiâ i te pahono? Na mua, a faaineine maitai i te putuputuraa. I muri iho, hou a haere ai i te Piha a te Basileia, a pure ia Iehova no te ani iho â râ i te itoito no te pahono. (Phil. 4:6) Te ani ra oe i te hoê mea i ‘au ia ˈna,’ mea papu ïa e e pahono Iehova i ta oe pure.—Ioa. 1, 5:14; Mas. 15:29.

Putuputuraa o te ‘faatupu i te maitai, faaitoito, e tamahanahana’

13. (a) Eaha te faahopearaa o te mau putuputuraa i nia i te feia i tae mai? (b) Eaha te uiraa faufaa roa no te mau matahiapo?

13 Te parau ra Paulo e te hoê tumu faufaa o te mau putuputuraa a te amuiraa, no te ‘faatupu ïa i te maitai, faaitoito, e tamahanahana’ i te feia i tae mai. * (Kor. 1, 14:3, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, neneiraa 1976) E nafea e papu ai i te mau matahiapo e e faaitoito e e tamahanahana ta ratou mau tumu parau i to ratou mau taeae e tuahine? E hiˈo mai tatou i te hoê putuputuraa ta Iesu i faatere i muri iti aˈe i to ˈna tia-faahou-raa.

14. (a) Eaha tei tupu hou te putuputuraa ta Iesu i faanaho? (b) No te aha i topa ˈi te hau o te mau aposetolo i to Iesu haafatataraa ˈtu e paraparau ia ratou?

14 A tapao na mua i tei tupu hou tera putuputuraa. Hou rii to Iesu haapoheraahia, ‘ua faarue te mau aposetolo ia ˈna, maue atura.’ E mai tei tohuhia, ‘ua purara ê ratou, o te taata o to ˈna iho utuafare.’ (Mar. 14:50; Ioa. 16:32) I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua titau manihini Iesu i ta ˈna mau aposetolo toaruaru i te hoê putuputuraa taa ê. * Ua “haere atura te mau pǐpǐ tino ahuru ma hoê ra i Galilea, i te hoê mouˈa ta Iesu i parau mai ia ratou.” I to ratou taeraa ˈtu, ua haafatata ˈtu Iesu e paraparau ia ratou. (Mat. 28:10, 16, 18) Topa roa aˈenei te hau o te mau aposetolo! Eaha ta Iesu i parau?

15. (a) Eaha ta Iesu i parau, e eaha ta ˈna i ore i rave? (b) Eaha te faahopearaa o tera putuputuraa i nia i te mau aposetolo?

15 Ua haamata Iesu ma teie parau faaite: ‘O te mana atoa tei pûpûhia mai tei ia ˈu.’ Ua horoa ˈtura oia i teie hopoia: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” E ua haapapu ia ratou ma te here: ‘Tei pihai iho vau ia outou’ i te mau mahana atoa. (Mat. 28:18-20) Ua tapao anei râ outou eaha ta Iesu i ore i rave? Aita oia i tamaˈi i ta ˈna mau aposetolo; aita atoa i faaohipa i tera putuputuraa no te uiui no nia i to ratou mau manaˈo turai aore ra no te faarahi atu â i to ratou manaˈo faahapahapa no te paruparuraa to ratou faaroo maa taime. Ua haapapu atu râ Iesu e mea here na ˈna e na to ˈna Metua ia ratou ma te horoa ˈtu i te hoê hopoia rahi. Eaha te faahopearaa o ta Iesu huru raveraa i nia i te mau aposetolo? I muri rii aˈe i tera putuputuraa, te haapii faahou ra ratou e te faaite ra i te evanelia no te mea ua tamǎrûhia, ua faaitoitohia, e ua tamahanahanahia ratou.—Ohi. 5:42.

16. E nafea te mau matahiapo i teie mahana e pee ai ia Iesu no te faatere i te mau putuputuraa o te tamahanahana?

16 Mai ia Iesu, e hiˈo te mau matahiapo i teie mahana i te mau putuputuraa ei taime no te haapapu i te mau hoa Kerisetiano e mea here iho â na Iehova to ˈna nunaa. (Roma 8:38, 39) No reira, i roto i ta ratou mau tumu parau, e tapao ratou i te mau vahi puai, eiaha râ te mau vahi paruparu, o to ratou mau taeae. Eiaha ratou e faahapa i to ratou mau manaˈo turai. Ia faaite râ ta ratou mau parau e te hiˈo ra ratou i to ratou mau hoa Kerisetiano ei taata ta Iehova e here ra e e hinaaro ra ia rave i te maitai. (Tes. 1, 4:1, 9-12) Parau mau, e aˈo ratou i te amuiraa i te tahi taime. Mai te peu râ e e titauhia ia faatitiaifaro i te tahi noa mau melo, mea maitai aˈe ïa ia aˈo atu o ratou anaˈe. (Gal. 6:1; Tim. 2, 2:24-26) Ia paraparau ratou i te amuiraa taatoa, e tutava te mau matahiapo i te haapopou atu i te mau taime tano atoa. (Isa. 32:2) Ua oti anaˈe te putuputuraa, ua mahanahana ïa e ua itoito te feia atoa i tae mai.—Mat. 11:28; Ohi. 15:32.

Ei tamahanahanaraa

17. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi ia tamahanahana ta tatou mau putuputuraa? (b) Eaha ta outou taitahi e rave no te faariro i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa? (A hiˈo i te tumu parau “Ahuru ravea e riro ai te mau putuputuraa ei faaitoitoraa no oe e no vetahi ê.”)

17 Te faateimaha noa ˈtu ra te ao a Satani. Ia riro iho â ïa ta tatou mau putuputuraa ei tamahanahanaraa no te taatoaraa. (Tes. 1, 5:11) Ua faaruru te hoê tuahine e ta ˈna tane i te hoê fifi rahi tau matahiti aˈenei. Te haamanaˈo ra raua: “I te Piha a te Basileia, mai te huru ra e te amo ra Iehova ia matou. I tera mau taime i rotopu i te mau taeae e tuahine Kerisetiano, ua nehenehe mau â matou e huri i ta matou hopoia i nia ia Iehova, o tei tamǎrû rii ia matou.” (Sal. 55:22) Ia faaitoitohia e ia tamahanahanahia te feia atoa e tae mai i ta tatou mau putuputuraa. E tamau anaˈe ïa i te apiti i te faariroraa i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa.

[Nota i raro i te api]

^ Ia au i te parau tohu, e ore te tahi mau tuhaa o te mau putuputuraa Kerisetiano i te senekele matamua, mai te “parau ěê” e te “tohu.” (Kor. 1, 13:8; 14:5) E tauturu mai râ ta Paulo mau faaueraa ia taa maitai aˈe e nafea ia faatere i te mau putuputuraa Kerisetiano i teie mahana.

^ A hiˈo i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Tiunu 1995, api 2, Pahonoraa i ta outou mau uiraa, e nafea ia haamaitai i ta tatou mau pahonoraa i te mau putuputuraa.

^ Te taa-ê-raa o te ‘faaitoito’ e te ‘tamahanahana’ ia au i te hoê titionare, oia ïa te faaite ra te taˈo Heleni tei hurihia ei ‘tamahanahana’ i “te here rahi aˈe i to te [faaitoito].” (A hiˈo i te Ioane 11:19.)—Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words.

^ I tera paha taime i ‘itehia ˈi Iesu e te mau taeae e pae hanere tiahapa’ ta Paulo i faahiti i muri aˈe.—Kor. 1, 15:6.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te faufaaraa o te mau putuputuraa?

• No te aha te mau pahonoraa i te mau putuputuraa e faaitoito ai i te amuiraa?

• Eaha ta tatou e haapii mai i to Iesu putuputuraa e ta ˈna mau pǐpǐ?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te mau api 30, 31]

AHURU RAVEA E RIRO AI TE MAU PUTUPUTURAA EI FAAITOITORAA NO OE E NO VETAHI Ê

Faaineine ia oe. Ia haapii oe i te tumu parau e vauvauhia i te Piha a te Basileia, e anaanatae e e putapû atu â oe i te mau putuputuraa.

Haere tamau mai. E itoito atu â te melo taitahi ia ite oia i te rahiraa taata i tae mai. Mea faufaa ïa ia tae atoa mai oe.

Tae mai i te hora tia. Ua parahi anaˈe oe hou te putuputuraa e haamata ˈi, e nehenehe oe e apiti i te himene e te pure omuaraa, e tuhaa hoi o ta tatou haamoriraa ia Iehova.

Afai mai i te mau papai. A afai mai i ta oe Bibilia e te mau papai o te mau putuputuraa. E nehenehe ïa oe e apee e e taa maitai aˈe i te mau tumu parau.

Faaroo maitai. Ei hiˈoraa, eiaha e taio i te mau poroi vini i te putuputuraa, i muri aˈe râ. Mea na reira oe e vaiiho ai i ta oe iho mau ohipa i to ratou vairaa.

Apiti mai. Ia rahi te pahonoraa, mea rahi ïa te faaitoitohia e te tamǎrûhia e te mau faaiteraa rau i te faaroo.

Pahono poto noa. Mea rahi ïa te nehenehe e pahono.

Rave i ta oe tumu parau. E tumu parau ta oe i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano aore ra i te Putuputuraa no te taviniraa, a faaineine maitai, a hiˈo faahou e a rave iho â.

Haapopou i te mau apiti. A haamauruuru i te feia e tumu parau ta ratou i te putuputuraa aore ra o te horoa i te pahonoraa no ta ratou mau tutavaraa.

Farerei atu. E rahi atu â te oaoa ia aroha e ia paraparau ma te faaitoito na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa e te maitai no te taeraa mai.