Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatura ra anei outou na mua i te mau hoa Kerisetiano?

Te faatura ra anei outou na mua i te mau hoa Kerisetiano?

Te faatura ra anei outou na mua i te mau hoa Kerisetiano?

“Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu [“outou na mua,” MN] te tahi i te tahi.”—ROMA 12:10.

1, 2. (a) Eaha ta Paulo aˈoraa i roto i ta ˈna rata i to Roma? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

 I ROTO i ta ˈna rata i to Roma, te haapapu ra te aposetolo Paulo i te faufaaraa ia faaite tatou ei Kerisetiano i te here i roto i te amuiraa. Te haamanaˈo maira oia e ei aroha “haavare ore” to tatou. Te faahiti atoa ra oia i “te aroha taeae” ia faaitehia ma te “atiraa aroha mau.”—Roma 12:9, 10a.

2 E ere iho â te aroha taeae i te tahi noa huru aau mahanahana no vetahi ê. Ia faaitehia râ te reira na roto i te ohipa. Aita anaˈe, eita ïa te taata e ite i to tatou aroha e here. No reira Paulo e aˈo mai ai: ‘A faatura ˈtu [“outou na mua,” MN] te tahi i te tahi.’ (Roma 12:10b) Eaha tei taaihia i te faatura? No te aha mea faufaa ˈi ia faatura tatou na mua i te tahi atu mau Kerisetiano? E nafea ïa?

Eaha tei taaihia i te faaturaraa ia vetahi ê?

3. Eaha te auraa o te taˈo ‘faatura’ i roto i na reo tumu o te Bibilia?

3 Te manaˈoraa e mea faufaa te hoê taata te auraa o te taˈo tumu Hebera tei hurihia ei ‘faatura.’ Te haafaufaahia ra ïa te taata e faaturahia ra. (Gen. 45:13) I roto i te reo Heleni, e faufaa e e herehia te auraa o tera taˈo. (Pet. 1, 3:7) Oia mau, mea here e mea faufaa no tatou te feia ta tatou e faatura ra.

4, 5. Eaha tei taaihia i te faaturaraa ia vetahi ê? A faataa.

4 Eaha tei taaihia i te faaturaraa ia vetahi ê? E ere te faaturaraa i to tatou mau taeae i te tahi noa faaiteraa i te faatura. Ua taaihia te reira na mua roa i to tatou manaˈo ia ratou e i to tatou atoa huru i nia ia ratou.

5 E nafea te hoê Kerisetiano e faatura ˈi i to ˈna mau taeae e tuahine mai te peu e i to ˈna manaˈo aita e faufaa ia faatura ˈtu? (Ioa. 3, 9, 10) E tupu maoro maitai te hoê tumu raau ua aˈa anaˈe te reira i roto i te repo maitai. E vai maoro atoa ïa te faatura mau ua aˈa anaˈe te reira i roto i te aau. Eita te faatura haavarevare e vai maoro no te mea e ere no roto mai i te aau. (Ohi. 5:1-5) No reira Paulo i omua ˈi i ta ˈna aˈoraa e faatura ˈtu mai teie: “Ei aroha haavare ore â” to outou.—Roma 12:9; Pet. 1, 1:22.

A faatura i tei hamanihia “i to te Atua ra hohoˈa”

6, 7. No te aha e titauhia ˈi ia faatura tatou ia vetahi ê?

6 No te faatura ia vetahi ê, ei manaˈo haavare ore mau â to tatou no ratou. Eiaha ïa e haamoe i te mau tumu Bibilia e na reira ˈi i nia i to tatou mau taeae atoa. E hiˈo mai tatou e piti tumu.

7 Ua hamanihia te taata “i to te Atua ra hohoˈa,” eiaha râ te tahi atu mau mea ora o te fenua. (Iak. 3:9) No reira tatou e faahotu ai i te mau huru maitatai o te Atua mai te here, te paari, e te parau-tia. A tapao na i ta te Atua Poiete i horoa atoa mai. Te na ô ra te papai salamo: “E Iehova . . . to oe ra hanahana, ua tuuhia e oe i nia iho i te mau raˈi ra! . . . I raro iti aˈe [te taata] i te mau melahi i te hamaniraahia e oe ra, e ua faakorona oe ia ˈna i te hinuhinu e te tura!” (Sal. 8:1, 4, 5; 104:1) * Ua faakorona, aore ra faanehenehe, te Atua i te taata i te tahi faito hanahana, hinuhinu, e tura. No reira, ia faatura tatou i te hoê taata, te faatura ra ïa tatou ia Iehova, tei horoa na te taata atoa i te tahi faito tura. Mai te peu e mea tano roa ia faatura i te taata atoa, hau atu â ïa i to tatou mau hoa Kerisetiano!—Ioa. 3:16; Gal. 6:10.

Melo o te hoê fetii otahi

8, 9. Eaha te tumu e faatura ˈi i to tatou mau hoa Kerisetiano ta Paulo i faahiti?

8 Ua faahiti Paulo i te tahi atu tumu e faatura ˈi te tahi i te tahi. Hou oia a horoa ˈi i te aˈoraa e faatura ˈtu, ua parau oia: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae.” Te faataa ra te parau Heleni tei hurihia ei “atiraa aroha mau” i te taairaa puai e tahoê ra i te hoê utuafare e here ra e e turu ra te tahi i te tahi. Te haapapu ra ïa Paulo e ia puai atoa te taairaa î i te here i roto i te amuiraa mai to te hoê fetii piri roa. (Roma 12:5) A haamanaˈo atoa e ua papai Paulo i teie aˈoraa i te mau Kerisetiano faatavaihia, tei faariro-pauroa-hia e te hoê â Metua, o Iehova, ei tamarii na ˈna. Te auraa ïa e e fetii piri roa ratou. Te vai ra iho â te tumu papu e faatura ˈi te mau Kerisetiano faatavaihia i te tau o Paulo te tahi i te tahi. Oia atoa no te feia faatavaihia i teie tau.

9 E te mau “mamoe ê atu”? (Ioa. 10:16) Noa ˈtu e aitâ ratou i riro atura ei tamarii na te Atua, e nehenehe ratou e parau ma te tano te tahi i te tahi taeae e tuahine, no te mea e fetii Kerisetiano tahoê ratou i te ao nei. (Pet. 1, 2:17; 5:9) Ua taa maitai anaˈe ia ratou te reira, e tumu papu atoa ïa ta ratou no te faatura i to ratou mau hoa Kerisetiano ma te haavare ore.—A taio i te Petero 1, 3:8.

No te aha mea faufaa roa ˈi?

10, 11. No te aha mea faufaa roa ˈi ia faatura ˈtu?

10 No te aha mea faufaa roa ˈi ia faatura ˈtu? No te mea ia faatura tatou i to tatou mau taeae e tuahine, te paturu rahi ra tatou i te maitai e te auhoêraa o te amuiraa taatoa.

11 Parau mau, ua ite tatou e na te taairaa piri e o Iehova e te turu a to ˈna varua na mua roa e haapuai ia tatou ei Kerisetiano mau. (Sal. 36:7; Ioa. 14:26) E itoito atoa tatou ia haafaufaa te mau taeae e tuahine ia tatou. (Mas. 25:11) E tamǎrûhia tatou ia parau aore ra ia rave te hoê taata i te tahi mea o te faaite ra i to ˈna faatura. E itoito atu â tatou i te haere â ma te oaoa e te faaoti papu na te eˈa o te ora. Eita e ore e ua ite atoa oe i te reira.

12. E nafea tatou taitahi e paturu ai i te here i roto i te amuiraa?

12 Ua ite Iehova e e hinaaro iho â tatou ia faatura mai te taata. No reira oia e aˈo mai ai na roto i ta ˈna Parau ia ‘faatura oioi atu te tahi i te tahi.’ (Roma 12:10, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, neneiraa 1976; a taio i te Mataio 7:12.) Te paturu ra te mau Kerisetiano atoa o te haapao maite i teie aˈoraa taui ore, i te here i rotopu i te huitaeae. No reira, mea maitai ia uiui tatou, ‘Eaha te taime hopea i faaite ai au na roto i te parau e te ohipa i to ˈu faatura haavare ore i te hoê taeae aore ra tuahine o te amuiraa?’—Roma 13:8.

E hopoia taa ê na te taatoaraa

13. (a) O vai na mua te faatura ia vetahi ê? (b) Te faaite ra ta Paulo parau i roto i te Roma 1:7 i te aha?

13 O vai na mua te faatura ia vetahi ê? I roto i ta ˈna rata i te mau Hebera, ua faataa Paulo i te mau matahiapo Kerisetiano mai “to outou mau aratai.” (Heb. 13:17) E aratai iho â ratou i roto e rave rau ohipa. Ei tiai râ o te nǎnǎ, mea faufaa roa e o ratou na mua te faatura i to ratou mau hoa Kerisetiano, te tahi atu mau matahiapo atoa. Ei hiˈoraa, ia putuputu te mau matahiapo no te hiˈopoa i te mau hinaaro pae varua o te amuiraa, e faatura ratou ma te faaroo maite i te mau tatararaa a te tahi e te tahi. Oia atoa ma te tâuˈa i te mau manaˈo o te taatoaraa ia rave ratou i te hoê faaotiraa. (Ohi. 15:6-15) Ia haamanaˈo râ tatou e e ere no te mau matahiapo noa ta Paulo rata i to Roma, oia atoa râ no te amuiraa taatoa. (Roma 1:7) No reira, no tatou pauroa i teie mahana te faaueraa e faatura tatou na mua te tahi i te tahi.

14. (a) A faataa i te taa-ê-raa ia faatura ˈtu e o tatou na mua te na reira. (b) Eaha ta tatou e ui?

14 A tapao atoa i teie tuhaa o te aˈoraa a Paulo. Ua faaue oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano i Roma eiaha noa ia faatura ˈtu, oia atoa râ o ratou na mua te na reira. Eaha te taa-ê-raa? A feruri na i teie hiˈoraa. E faaue anei te hoê orometua haapii i ta ˈna mau piahi ite i te taio ia haapii i te taio? Eita. Ua ite ê na ratou i te taio. E hinaaro râ oia e tauturu ia ratou ia taio maitai atu â. Oia atoa, te faatura ê na ra tatou te tahi i te tahi no to tatou here ei faaiteraa e e Kerisetiano mau tatou. (Ioa. 13:35) E nehenehe râ tatou e haamaitai atu â ma te faatura tatou na mua, mai te mau piahi atoa tei ite i te taio o te nehenehe e haamaitai atu â i ta ratou taioraa. (Tes. 1, 4:9, 10) Na tatou taitahi teie hopoia taa ê. E ui tatou, ‘Te faatura ra anei au na mua ia vetahi ê i roto i te amuiraa?’

A faatura i “te taata rii”

15, 16. (a) Eiaha tatou e haamoe i te faatura ia vai ma, e no te aha? (b) Na te aha e faaite e te faatura mau ra tatou i to tatou mau taeae e tuahine atoa?

15 O vai ma i roto i te amuiraa eiaha tatou e haamoe i te faatura? Te na ô ra te Parau a te Atua: “O tei hamani maitai i te taata rii ra, ua horoa oia i te taoˈa na Iehova; e na ˈna e hopoi mai i ta ˈna utua.” (Mas. 19:17) Eaha te faahopearaa o te manaˈo tumu o teie irava ia faaitoito tatou na mua i te faatura ia vetahi ê?

16 E farii oe e e faatura te rahiraa o te taata i to nia ˈˈe ia ratou, area i to raro mai, eita ïa. E ere râ Iehova mai tera. Te na ô ra oia: “O tei faatura mai ia ˈu ra o ta ˈu ïa e faatura ˈtu.” (Sam. 1, 2:30; Sal. 113:5-7) E faatura Iehova i te feia atoa e tavini ra e e faatura ra ia ˈna. Eita oia e haamoe i “tei haehaa,” aore ra te taata rii. (A taio i te Isaia 57:15; Par. 2, 16:9) E hinaaro iho â tatou e pee ia Iehova. No te ite e te faatura mau ra anei tatou ia vetahi ê, mea maitai ia ui tatou, ‘Eaha to ˈu huru i nia i te mau melo o te amuiraa aita ta ratou e hopoia, aore ra tiaraa?’ (Ioa. 13:14, 15) E faaite mai te pahonoraa o teie uiraa i te haavare ore o to tatou faatura ia vetahi ê.—A taio i te Philipi 2:3, 4.

E faatura tatou ma te horoa i to tatou taime

17. Eaha te hoê ravea faufaa roa e faatura ˈi tatou na mua ia vetahi ê, e no te aha?

17 Eaha te hoê ravea faufaa roa e faatura ˈi tatou na mua i te amuiraa taatoa? Ma te horoa ïa i to tatou taime. No te aha? E oraraa ohipa roa to tatou ei Kerisetiano. E no ta tatou mau ohipa faufaa rau i roto i te amuiraa, e iti mai to tatou taime. Mea faufaa roa hoi te taime no tatou. Te taa atoa ra ia tatou e eiaha e ani rahi roa i to tatou mau taeae e tuahine i to ratou taime. E mauruuru atoa tatou ia taa ia vetahi ê o te amuiraa e eiaha e ani rahi roa mai i to tatou taime.

18. Ia au i te hohoˈa i te api 26, e nafea ia faaite e ua ineine tatou i te horoa i te taime no to tatou mau hoa Kerisetiano?

18 Ua ite atoa râ tatou (te mau tiai iho â râ i roto i te amuiraa) e te vaiihoraa i ta tatou mau ohipa no te horoa maa taime no te mau hoa Kerisetiano, te faatura ra ïa tatou ia ratou. E nafea? Te na ô atu ra ïa tatou, ‘No to ˈu here rahi ia oe, mea faufaa aˈe no ˈu ia horoa ˈtu maa taime i te tamau â i ta ˈu e rave nei.’ (Mar. 6:30-34) Ia haamarirau râ tatou i te na reira, e nehenehe to tatou taeae e manaˈo e e ere oia i te mea faufaa roa no tatou. Te vai ra iho â te taime eita e nehenehe e vaiiho i te hoê ohipa ru. Te ineineraa aore ra te haamarirauraa i te horoa i te taime no vetahi ê, e faaite rahi ïa i te hohonu o to tatou faatura i roto i to tatou aau no te mau taeae e tuahine.—Kor. 1, 10:24.

A faaoti papu e faatura outou na mua

19. E nafea ˈtu â ia faatura i to tatou mau hoa Kerisetiano?

19 Te vai ra ˈtu â te ravea faufaa e faatura ˈi i to tatou mau hoa Kerisetiano. Ei hiˈoraa, ia horoa ˈtu tatou i te taime, ia tâuˈa atoa tatou ia ratou. Te na reira ra hoi Iehova. Te na ô ra te papai salamo Davida: “Tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.” (Sal. 34:15) E tutava tatou i te pee ia Iehova ma te haapao roa i to tatou mau taeae, o te ani mai iho â râ i te tauturu. Te faatura ra ïa tatou ia ratou.

20. E hinaaro tatou e haamanaˈo i te aha no nia i te faaturaraa ia vetahi ê?

20 Ua hiˈopoa mai tatou e mea faufaa ia haamanaˈo no te aha e faatura ˈi i to tatou mau hoa Kerisetiano ma te haavare ore. E imi atoa tatou i te mau taime e faatura ˈi tatou na mua i te taata atoa, tae noa ˈtu te taata rii. Ia na reira tatou e puai atu â ˈi te aroha taeae e te auhoêraa i roto i te amuiraa. No reira, e tamau anaˈe i te faatura tatou na mua te tahi i te tahi. Ua faaoti papu anei oe e na reira?

[Nota i raro i te api]

^ Te tohu atoa ra te mau parau a Davida i roto i te Salamo 8 i te taata tia roa o Iesu Mesia.—Heb. 2:6-9.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha tei taaihia i te faaturaraa ia vetahi ê?

• Eaha te mau tumu e faatura ˈi i to tatou mau hoa Kerisetiano?

• No te aha mea faufaa ˈi ia faatura te tahi i te tahi?

• E nafea ia faatura i te tahi atu mau Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 26]

E nafea ia faatura i to tatou hoa Kerisetiano?