Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Teie taua anotau au ra”

“Teie taua anotau au ra”

“Teie taua anotau au ra”

“Inaha, teie taua anotau au ra; inaha, teie taua mahana faaoraraa ra.”—KOR. 2, 6:2.

1. No te aha ia ite ai tatou eaha te rave i te taime faataahia?

 “E TAU to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi.” (Koh. 3:1) Te papai ra Solomona no nia i te faufaaraa ia ite i te taime tano roa ˈˈe no te rave i te ohipa faufaa, mai te faaapuraa, te revaraa, te tapihooraa, aore ra te tauaparauraa e vetahi ê. Ia ite atoa râ tatou eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe e rave i te taime faataahia. Ia taa maitai ïa ia tatou te mau ohipa matamua e rave.

2. I te fenua, mea nafea Iesu i te faaiteraa e ua taa maitai ia ˈna te tau ta ˈna e ora ra?

2 I te fenua, ua taa maitai ia Iesu te tau ta ˈna e ora ra e te ohipa e rave. Ma te haamanaˈo maitai i ta ˈna mau ohipa matamua e rave, ua ite oia e ua fatata te taime tiai-maoro-hia e tupu ai te parau tohu Mesia e rave rahi. (Pet. 1, 1:11; Apo. 19:10) Ia faaite ïa oia e o ˈna te Mesia fafauhia. Ia poro hoi oia i te parau mau o te Basileia e ia haaputuputu i te feia o te riro a muri aˈe ei arii e o ˈna i roto i te Basileia. E ia haamau oia i te amuiraa Kerisetiano o te poro e o te faariro i te taata ei pǐpǐ e ati aˈe te fenua.—Mar. 1:15.

3. Ua aha Iesu no to ˈna taaraa i te ru o to ˈna tau?

3 No to ˈna taaraa i te ru o to ˈna tau i itoito rahi roa ˈi Iesu i te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua. Ua na ô oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Te rahi mau nei te auhune sitona, te iti nei râ te feia e ooti: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa, ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” (Luka 10:2; Mal. 4:5, 6) Ua maiti Iesu 12 na mua e e 70 i muri iho o ta ˈna mau pǐpǐ, ua horoa ˈtu i te mau faaueraa papu, e ua tono atura e poro i teie poroi putapû: ‘Te fatata mai nei te basileia o te raˈi.’ Te taio nei tatou: “E oti aˈera ta Iesu faaueraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ tino ahuru ma piti ra, haere ê atura oia e haapii e e aˈo haere i roto i to ratou mau oire.”—Mat. 10:5-7; 11:1; Luka 10:1.

4. Mea nafea Paulo i pee ai ia Iesu Mesia?

4 E hiˈoraa maitai roa Iesu o te itoito rahi e te ineine-noa-raa i te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ atoa. Ta te aposetolo Paulo ïa i faahiti i to ˈna aˈoraa i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia.” (Kor. 1, 11:1) Mea nafea Paulo i pee ai i te Mesia? Ma te tutava roa ïa i te poro i te evanelia. I roto i ta ˈna mau rata i te mau amuiraa, teie ta ˈna i papai “eiaha ia toaruaru i te ohipa,” “te taviniraa i te Fatu” ia Iehova, “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea,” e “ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu” ia Iehova. (Roma 12:11; Kor. 1, 15:58; Kol. 3:23) Aita roa i moe ia Paulo tei tupu i to ˈna haereraa i Damaseko e ta Iesu i parau i te pǐpǐ Anania: “E farii maitihia hoi oia na ˈu, ei hopoi i tau iˈoa i mua i te aro o te mau Etene ra, e i te hui arii ra, e i te tamarii hoi a Iseraela.”—Ohi. 9:15; Roma 1:1, 5; Gal. 1:16.

‘Te anotau au’

5. No te aha Paulo i itoito rahi ai i roto i ta ˈna taviniraa?

5 Ia taio tatou i te buka Ohipa, e ite maitai tatou i te mǎtaˈu ore e te itoito rahi o Paulo i roto i ta ˈna taviniraa. (Ohi. 13:9, 10; 17:17; 18:5) Ua taa ia ˈna te faufaaraa o to ˈna tau. Ua parau oia: “Inaha, teie taua anotau au ra; inaha, teie taua mahana faaoraraa ra.” (Kor. 2, 6:2) I te matahiti 537 hou to tatou tau, e taime au ïa e hoˈi ai tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia i to ratou fenua. (Isa. 49:8, 9) Eaha râ ta Paulo e manaˈo ra? E pahono mai te mau irava tapiri.

6, 7. Eaha te fanaˈoraa rahi a te mau Kerisetiano faatavaihia i teie tau? O vai ma te turu nei i tei faatavaihia?

6 Na mua ˈtu, ua papai Paulo no nia i te hoê fanaˈoraa rahi tei tuuhia ˈtu ia ˈna e to ˈna mau hoa Kerisetiano faatavaihia. (A taio i te Korinetia 2, 5:18-20.) Ua faataa oia e ua parauhia ratou e te Atua no te hoê opuaraa taa maitai, e rave i “te toroa [aore ra taviniraa] faafaite,” e taparu i te taata ia ‘faafaite i te Atua.’ Oia hoi ia faahoa e ia faahau i te Atua.

7 Mai te orureraa hau i Edene mai â, ua atea ê te huitaata ia Iehova. (Roma 3:10, 23) No reira ïa te rahiraa o te taata i topa ˈi i roto i te poiri pae varua, a faaruru atu ai i te mauiui e te pohe. Ua papai Paulo: ‘Ua ite tatou e te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia ma te mauiui e tae roa aˈenei i teie mahana.’ (Roma 8:22) Ua rave râ te Atua i te mau faanahoraa no te faaitoito, taparu, i te taata ia hoˈi mai, aore ra ia faahau ia ˈna. O te taviniraa ïa tei tuuhia ˈtu ia Paulo e to ˈna mau hoa Kerisetiano faatavaihia. E nehenehe ‘te anotau au’ e riro ei “mahana faaoraraa” no te feia e tiaturi ia Iesu. Te titau noa ra te mau Kerisetiano faatavaihia atoa e to ratou mau hoa o te “mamoe ê atu,” o te turu ra ia ratou, i te taata ia haafaufaa i ‘te anotau au.’—Ioa. 10:16.

8. Eaha te faahiahia o te taparuraa e faafaite?

8 Mea faahiahia mau â te taparuraa i te taata ia faafaite i te Atua. Ua imi Iehova i te ravea no te faahau â noa ˈtu e o te taata hoi te tumu i mutu ai te taairaa e Oia no te orureraa hau i Edene. (Ioa. 1, 4:10, 19) Eaha ta ˈna i rave? Ua pahono Paulo: “[Mea na] roto te Atua i te Mesia i te faafaiteraa i to te ao nei ia ˈna iho, e te huri ore atu i ta ratou hara ia ratou; e ua tuu mai hoi i te parau faafaite ra ia matou.”—Kor. 2, 5:19; Isa. 55:6.

9. Ua aha Paulo no te faaite i to ˈna mauruuru no te aroha o te Atua?

9 Maoti te tusia taraehara e faaore ai Iehova i te hara a te feia e tiaturi i te hoo, a faahoa e a faahau atu ai ratou ia ˈna. Ua tono atoa oia i to ˈna mau tia e faaitoito i te taata i te mau vahi atoa ia faahau ia ˈna ia nehenehe â. (A taio i te Timoteo 1, 2:3-6.) Ma te taa i te hinaaro o te Atua e te tau ta ˈna e ora ra, ua rave maite Paulo i te taviniraa faafaite. Aita to Iehova hinaaro i taui. Te toro nei â oia i to ˈna rima. No teie atoa tau ta Paulo parau “teie taua anotau au ra” e “teie taua mahana faaoraraa ra.” E Atua aroha e te aumihi mau â Iehova!—Exo. 34:6, 7.

Eiaha “e farii faufaa ore noa” i te aroha mau o te Atua

10. Eaha te “mahana faaoraraa” no te mau Kerisetiano matamua faatavaihia e no teie tau?

10 O tei hoê e te Mesia tei fanaˈo matamua i te ravea e faahau i te Atua. (Kor. 2, 5:17, 18) Ua haamata ‘te mahana faaoraraa’ no ratou i te Penetekose 33. Mai reira mai, ua faauehia ratou e poro i “te parau faafaite.” Te rave noa nei te toea o te mau Kerisetiano faatavaihia i te taviniraa faafaite. Ua taa ia ratou e te ‘tapea’ ra na melahi e maha ta te aposetolo Ioane i ite orama, “i na mataˈi e maha o te ao nei, ia ore te mataˈi ia farara i nia i te fenua.” No reira, teie â te “mahana faaoraraa” e ‘te anotau au.’ (Apo. 7:1-3) No teie tumu e rave ai te toea faatavaihia ma te itoito rahi i te taviniraa faafaite e ati aˈe te fenua mai te hopea o te mau matahiti 1800 mai â.

11, 12. Mea nafea te mau Kerisetiano faatavaihia i faaite ai e ua taa ia ratou te ru o te tau i te hopea o te mau matahiti 1800? (A hiˈo i te hohoˈa i te api 20.)

11 Ei hiˈoraa, i te hopea o te mau matahiti 1800, “ua papu maitai ia Charles Russell e to ˈna mau apiti e tei te tau auhune ratou e ia ite te taata i te parau mau o te faatiamâ.” (Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu) Eaha ïa ta ratou i rave? Ua taa i tera mau taeae e e “anotau au” o te auhune ta ratou e ora ra, aita ratou i titau manihini noa i te taata i te tahi mau putuputuraa faaroo. Tera hoi ta te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i rave noa na. Ua imi râ teie mau Kerisetiano faatavaihia i te tahi atu mau ravea e tano e parare ai te evanelia. Ua faaohipa maitai ratou i te mau ravea apî roa ˈˈe no te reira.

12 No te haaparare i te evanelia o te Basileia, ua faaohipa tera pǔpǔ iti tavini itoito rahi i te mau api parau, buka rairai, vea, e buka. Ua papai atoa ratou i te mau oreroraa parau e tumu parau e ua opere haere ia neneihia te reira i roto e tausani vea. Ua haapuroro ratou i te mau porotarama Bibilia na roto i te radio o te fenua e na te ara. Ua faaineine e ua faaohipa ratou i te mau hohoˈa tavirihia apeehia e te mau haruharuraa, na mua roa ˈˈe te tapihaa teata i pata ˈi i te mau hohoˈa tavirihia e faaroohia te paraparau. Eaha te faahopearaa o teie itoito rahi tuutuu ore? I teie mahana, e 7 mirioni tiahapa taata tei farii i teie poroi: “E faafaite outou i te Atua.” Te faaite atoa ra ratou i te reira. E hiˈoraa maitai mau â tera mau tavini matamua a Iehova o te itoito rahi noa ˈtu to ratou numera iti e ite haihai.

13. Ia haafaufaa tatou i teihea opuaraa a te Atua?

13 E parau mau â ta Paulo e “teie taua anotau au ra.” Te mauruuru nei tatou, tei arohahia mai e Iehova, no to tatou faarooraa e fariiraa i te poroi faahau. Eita râ e navai, ia haafaufaa atoa tatou i ta Paulo i parau i muri iho: ‘Te aˈo atoa ˈtu nei matou e eiaha outou e farii faufaa ore noa i te aroha mau o te Atua.’ (Kor. 2, 6:1) Te opuaraa î i te aroha a Iehova, o te “faafaiteraa i to te ao nei ia ˈna” maoti te Mesia.—Kor. 2, 5:19.

14. Eaha te mea maitai e tupu nei i te fenua e rave rahi?

14 Te atea ê noa ra te rahiraa o te taata, tei haapoirihia e Satani, i te Atua e aita i ite i ta ˈna opuaraa î i te aroha. (Kor. 2, 4:3, 4; Ioa. 1, 5:19) Teie râ, no te mau tupuraa e ino noa ˈtura i te ao nei, mea rahi tei faaroo mai i to ratou faataaraahia e o te atea-ê-raa i te Atua te tumu o te ino e te mauiui o te taata. I te mau fenua e mea tâuˈa ore te rahiraa i ta tatou pororaa, te farii nei e rave rahi i te evanelia e te ohipa nei no te faahau i te Atua. No reira, te taa ra anei ia tatou e teie te taime e faaite ai ma te itoito rahi atu â i teie poroi: “E faafaite outou i te Atua”?

15. Aita tatou e poro ra i te hoê poroi no te tamahanahana noa i te taata, ia ite râ ratou i te aha?

15 Ta tatou ohipa, e ere noa i te parauraa i te taata e ia fariu ratou i te Atua, e tauturu ïa oia ia ratou i roto i to ratou mau fifi atoa, a maitai mai ai ratou. Mea rahi o te imi ra i te reira ia haere ratou i te pureraa, e e hinaaro iho â te mau haapaoraa e haamâha i tera hiaai. (Tim. 2, 4:3, 4) E ere tera te fa o ta tatou taviniraa. Te evanelia ta tatou e poro ra, ua ineine Iehova ma te here i te faaore i te hara maoti te Mesia. E nehenehe ïa te taata e haafatata ˈtu e e faahau i te Atua. (Roma 5:10; 8:32) Te piri maira râ te hopea o ‘te anotau au.’

‘Ia itoito roa i te varua’

16. No te aha Paulo i mǎtaˈu ore ai e i itoito rahi ai?

16 E nafea ia atuatu i to tatou itoito rahi i te haamoriraa mau? Mea mamahu paha vetahi aore ra eita e paraparau hanoa. Mea fifi paha no ratou ia faaite roa i to ratou huru aau aore ra ia faahoa. Mea maitai râ ia haamanaˈo e e ere te itoito rahi i te reira. E ere atoa tei te huru o te taata. Ua faaite Paulo i te pahonoraa ia ˈna i faaitoito i to ˈna mau hoa Kerisetiano: ‘Ia itoito roa i te varua.’ (Roma 12:11, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, neneiraa 1976) Maoti te varua o Iehova i poro ai te aposetolo ma te mǎtaˈu ore e te tuutuu ore. Ua itoito rahi noa Paulo i te roaraa e 30 tiahapa matahiti, mai to Iesu paraparauraa ia ˈna e tae roa ˈtu i to ˈna tapearaahia e haapoheraahia no to ˈna faaroo i Roma. Ua tiaturi noa oia i te Atua, tei haapuai ia ˈna maoti te varua. Ua na ô oia: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu.” (Phil. 4:13) E maitai mau â tatou i te huti mai i te haapiiraa o to ˈna hiˈoraa!

17. E nafea ia ‘itoito roa ˈi i te varua’?

17 I roto i te Roma 12:11, ua faaohipa te aposetolo Paulo i te hoê parau Heleni e “pihaa” te auraa mau. Ia ama noa te auahi e pihaa noa ˈi te pape i roto i te titata. Ia ohipa noa atoa mai te varua o te Atua e ‘itoito roa ˈi tatou i te varua.’ E faaohipa anaˈe ïa i ta Iehova mau faanahoraa atoa no te haapuai ia tatou i te pae varua. Oia hoi e rave tamau i ta tatou haamoriraa utuafare, ta tatou iho haapiiraa, te pure, e te putuputuraa e to tatou mau hoa Kerisetiano. Maoti teie mau faanahoraa e ‘itoito roa ˈi tatou i te varua,’ mai te pape e pihaa noa i roto i te titata i nia i te auahi.—A taio i te Ohipa 4:20; 18:25.

18. Ia tiatonu tatou te mau Kerisetiano i teihea fa?

18 E tiatonu roa te hoê taata bapetizohia i te hoê noa fa e eita oia e haapeapea aore ra e toaruaru hanoa i te tapiraa i te reira. Ta tatou fa ei Kerisetiano, o te raveraa ïa i ta Iehova e titau maira, mai ia Iesu. (Heb. 10:7) I teie mahana, te hinaaro nei Iehova ia faahau e rave rahi ia ˈna. E rave anaˈe ïa ma te itoito rahi, mai ia Iesu e ia Paulo, i teie ohipa faufaa e te ru roa ˈˈe i teie tau.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te ohipa i tuuhia ˈtu ia Paulo e te tahi atu mau Kerisetiano faatavaihia?

• Mea nafea te toea faatavaihia i faaohipa maitai ai i ‘te anotau au’?

• E nafea te mau Kerisetiano e ‘itoito roa ˈi i te varua’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Aita roa i moe ia Paulo tei tupu a haere ai oia i Damaseko