Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaohipa maitai i to oe oraraa taa noa

A faaohipa maitai i to oe oraraa taa noa

A faaohipa maitai i to oe oraraa taa noa

“O te tia ia ˈna ia farii i teie nei parau, a farii oia.”—MAT. 19:12.

1, 2. (a) Eaha to Iesu, Paulo, e vetahi ê manaˈo i te oraraa taa noa? (b) No vetahi e ere te oraraa taa noa i te ô, no te aha?

 E Ô FAUFAA roa te faaipoiporaa no ǒ mai i te Atua no te taata. (Mas. 19:14) Te fanaˈo atoa nei râ e rave rahi Kerisetiano taa noa i te hoê oraraa oaoa î maitai. Te parau ra Taeae Harold, e 95 matahiti tei ore roa i faaipoipo: “Noa ˈtu e mea au na ˈu e amuimui e e farii maitai ia vetahi ê, eita roa ˈtu vau e moemoe ia faaea o vau anaˈe iho. Ua papu ia ˈu e e ô mau â te oraraa taa noa no ˈu.”

2 Ua faahiti Iesu Mesia i te oraraa taa noa. Ua faaite atoa te aposetolo Paulo e e ô te reira no ǒ mai i te Atua, mai te faaipoiporaa. (A taio i te Mataio 19:11, 12; Korinetia 1, 7:7.) Aita iho â râ vetahi tei ore i faaipoipo i maiti i te faaea taa noa. I te tahi taime, mea fifi ia ite i te hoê apiti e tano. No vetahi, ua pohe taue to ratou apiti i muri aˈe tau matahiti faaipoiporaa aore ra ua taa. O ratou anaˈe ïa i teie nei. E nafea ïa te oraraa taa noa e riro ai ei ô? E e nafea te mau Kerisetiano taa noa e faaohipa maitai ai i to ratou oraraa?

E ô otahi

3. Eaha ta te mau Kerisetiano taa noa e fanaˈo pinepine ra?

3 E pinepine, mea vata aˈe te taata taa noa i te taata faaipoipo. (Kor. 1, 7:32-35) E nehenehe ïa oia e tavini atu â i te Atua, e here atu â ia vetahi ê, e e haafatata ˈtu â ia Iehova. Ua haafaufaa te tahi mau Kerisetiano i te mau maitai o te oraraa taa noa e ua faaoti e “farii i te reira” no te hoê taime. Aita te tahi atu i opua na e faaea taa noa. I te tauiraa râ to ratou oraraa, ua feruri maite ratou na roto i te pure e ua ite ratou e maoti te tauturu a Iehova e itoito â ˈi to ratou aau. Ua farii atura ratou i tera tauiraa ma te faaea taa noa.—Kor. 1, 7:37, 38.

4. No te aha e melo faufaa roa ˈi te mau Kerisetiano taa noa i roto i te taviniraa a te Atua?

4 Ua ite te mau Kerisetiano taa noa e eita e titauhia ia faaipoipo ratou ia farii aore ra ia mauruuru Iehova e ta ˈna faanahonahoraa ia ratou. Mea here na te Atua ia tatou taitahi. (Mat. 10:29-31) Aita e taata e aita atoa e mea e faataa ê ia tatou i te here o te Atua. (Roma 8:38, 39) E melo faufaa roa tatou, faaipoipo aore ra taa noa, i roto i te taviniraa a te Atua.

5. Ia aha te Kerisetiano taa noa ia haamaitaihia oia?

5 Ia tutava râ i te faaohipa maitai i te ô o te oraraa taa noa. I teie mahana e nafea ïa te mau Kerisetiano taa noa, taeae aore ra tuahine, taata apî aore ra paari, tei opua e faaea taa noa aore ra aita, e na reira ˈi? E ite mai tatou i te tahi mau hiˈoraa maitai o te amuiraa Kerisetiano matamua e te mau haapiiraa e huti mai.

Te taata apî taa noa

6, 7. (a) Eaha te fanaˈoraa taa ê a te mau tamahine paretenia a Philipa i roto i te taviniraa a te Atua? (b) Mea nafea Timoteo i faaohipa maitai ai i to ˈna oraraa taa noa, e i haamaitaihia ˈi no ta ˈna taviniraa aau tae i to ˈna apîraa?

6 E maha tamahine paretenia ta Philipa poro evanelia itoito rahi tei pee i te hiˈoraa o to ratou papa. (Ohi. 21:8, 9) E ô semeio a te varua moˈa te tohuraa, ta teie mau vahine apî i faaohipa ia au i te Ioela 2:28, 29.

7 Ua faaohipa maitai te taurearea Timoteo i to ˈna oraraa taa noa. Mai to ˈna tamarii-rii-raa, ua haapiihia oia i “te parau moˈa i papaihia” e to ˈna mama o Eunike e to ˈna mama ruau o Loidi. (Tim. 2, 1:5; 3:14, 15) Ua riro râ paha ratou ei Kerisetiano i to Paulo tere-matamua-raa i Lusetera, to ratou oire, i te matahiti 47. E piti matahiti i muri aˈe, i to Paulo hoˈiraa ˈtu, e 20 matahiti paha to Timoteo. Noa ˈtu e e taurearea o ˈna e mea apî i roto i te parau mau, e “roo maitai” to ˈna i te mau matahiapo Kerisetiano i Lusetera e i te oire tapiri o Ikonio. (Ohi. 16:1, 2) Ua titau Paulo ia Timoteo ia apee ia ˈna i roto i to ˈna mau tere. (Tim. 1, 1:18; 4:14) Aita tatou i ite e ua faaipoipo anei Timoteo. Ua papu râ ia tatou e ua farii teie taurearea ma te aau tae i te titauraa a Paulo. Ua oaoa oia i te taviniraa ei mitionare e ei tiaau taa noa e rave rahi matahiti.—Phil. 2:20-22.

8. Eaha tei tauturu ia Mareko ia tapi i te mau fa i roto i te taviniraa, e ua fanaˈo oia i teihea mau haamaitairaa?

8 Ua faaohipa maitai atoa te taurearea Mareko tei parauhia Ioane i to ˈna oraraa taa noa. E melo matamua oia, to ˈna mama o Maria, e to ˈna taeae fetii o Baranaba o te amuiraa i Ierusalema. E oraraa fanaˈo paha to te utuafare o Mareko, no te mea e fare to ratou i te oire e e tavini vahine ta ratou. (Ohi. 12:12, 13) E ere râ te taurearea Mareko i te mea haapeapea ore e te mea miimii. Aita atoa oia i opua e haamau i te hoê oraraa utuafare ohie. No to ˈna paha amuimuiraa i te mau aposetolo i hinaaro ai oia e tavini ei mitionare. Ua apee atura oia ma te oaoa ia Paulo e ia Baranaba i to raua tere mitionare matamua ei tavini ia raua. (Ohi. 13:5) I muri iho, ua na muri oia ia Baranaba, e ia Petero i Babulonia i muri aˈe. (Ohi. 15:39; Pet. 1, 5:13) Aita tatou i ite ehia maororaa to Mareko faaea-taa-noa-raa. E roo maitai roa râ to ˈna ei tavini aau tae ia vetahi ê e hau atu â i te Atua.

9, 10. E nafea te mau Kerisetiano apî taa noa e tavini atu â ˈi i te Atua i teie mahana? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 I teie mahana, te faaohipa atoa nei e rave rahi taurearea taa noa o te amuiraa i to ratou oraraa no te tavini atu â i te Atua. Maoti to ratou oraraa taa noa e ‘haapao ai ratou i ta te Fatu ma te peapea ore,’ mai ia Mareko raua Timoteo. (Kor. 1, 7:35) E maitai taa ê ïa. Mea rahi te ravea: te taviniraa pionie, te pororaa i te Basileia i te mau vahi e hinaarohia te tauturu, te haapiiraa i te reo ê, te paturaa i te Piha a te Basileia aore ra te amaa, te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, e te Betela. Te haafaufaa ra anei oe, taata apî taa noa, i te reira?

10 Mea apî â Taeae Mark i te raveraa i te taviniraa pionie. I muri aˈe, ua haere oia i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa e ua amo e rave rau hopoia na te ara. Te parau ra oia no nia i ta ˈna taviniraa taime taatoa e 25 matahiti: “Ua tutava vau i te faaitoito i te mau melo atoa o te amuiraa, ma te poro e o ratou, ma te farerei ia ratou ei tiai mamoe, ma te titau e haere mai e tamaa i te fare, e ma te faanaho atoa i te mau faaanaanataeraa faaitoito. Ua oaoa roa vau i te na reiraraa.” Ia au i ta Mark parau, e oaoa roa tatou i te horoaraa ˈtu ia vetahi ê, e mea rahi te ravea no te na reira i roto i te taviniraa moˈa ma te taime taatoa. (Ohi. 20:35) No outou te mau taurearea i teie mahana, noa ˈtu eaha ta outou e au, to outou aravihi e ite i roto i te oraraa, mea rahi te rave i te ohipa a te Fatu.—Kor. 1, 15:58.

11. Eaha te tahi mau maitai eiaha ˈi e ru i te faaipoipo?

11 E hinaaro iho â te rahiraa o te mau taurearea e faaipoipo ia tae i te hoê mahana, mea maitai râ eiaha e ru. Te faaitoito ra Paulo i te feia apî ia tiai “ia paari” ratou, ua mǎrû rii mai ïa te hiaai e taati. (Kor. 1, 7:36) E titauhia te taime no te taa i to oe huru e no te ite e nafea i roto i te oraraa, a maiti atu ai i te apiti e tano. E faaotiraa faufaa te euhe faaipoiporaa no te oraraa taatoa.—Koh. 5:2-5.

Te taata paari taa noa

12. (a) Ua aha Ana vahine ivi i te tauiraa to ˈna oraraa? (b) Eaha te haamaitairaa ta ˈna i fanaˈo?

12 Ua oto roa iho â Ana o te Evanelia a Luka i te pohe-taue-raa ta ˈna tane i muri aˈe e hitu matahiti faaipoiporaa. Aita tatou i ite e e tamarii anei ta raua aore ra ua manaˈo anei oia e faaipoipo faahou. Te faatia ra râ te Bibilia e e vahine ivi â Ana i te 84raa o to ˈna matahiti. E nehenehe ïa tatou e parau e ua faaohipa oia i te tauiraa o to ˈna oraraa no te haafatata ˈtu â ia Iehova. “Aore roa oia i faarue i te hiero, e tia râ i te haamoriraa i te Atua ma te pure e te haapaeraa maa i te rui e te ao.” (Luka 2:36, 37) O te haamoriraa i te Atua te mea faufaa roa ˈˈe o to ˈna oraraa. E titauhia te tutavaraa mau, ua haamaitai-rahi-hia râ oia. Ua ite hoi oia i te aiû ra o Iesu e ua faaite ia vetahi ê e ua fatata te ora na roto i te Mesia.—Luka 2:38.

13. (a) Eaha te faaite ra e mea ohipa roa Doreka i roto i te amuiraa? (b) Mea nafea Doreka i haamaitaihia ˈi no to ˈna hamani maitai?

13 I ora na te vahine ra o Doreka, aore ra Tabita, i Iopa, te hoê tapaeraa pahi i te pae apatoerau tooa o te râ o Ierusalema. I tera taime, aita oia i faaipoipo no te mea aita te Bibilia e faahiti ra i ta ˈna tane. Mea “rahi ta taua vahine ra ohipa maitai i rave, e te horoa hoi i te taoˈa.” E rave rahi ahu ta ˈna i nira no te mau vahine ivi riirii e te tahi atu, e mea here roa ratou ia ˈna. No reira i to ˈna maˈiraa e pohe-taue-raa, ua tono te amuiraa taatoa i te taata ia Petero no te ani ia ˈna ia faatia mai i to ratou tuahine here. A parare ai te parau o to ˈna tia-faahou-raa na Iopa, e rave rahi tei tiaturi. (Ohi. 9:36-42) Ua tauturu paha Doreka i vetahi o ratou maoti ta ˈna mau ohipa maitatai.

14. No te aha te mau Kerisetiano taa noa e haafatata ˈtu â ˈi ia Iehova?

14 E rave rahi i roto i te amuiraa i teie mahana te faaea taa noa ra aore ra aita to ratou e apiti faahou, mai ia Ana e ia Doreka. Aitâ paha to vetahi e hoa faaipoipo e tano. Ua taa te tahi atu aore ra ua pohe to ratou apiti. No te mea aita to te mau Kerisetiano taa noa e hoa faaipoipo no te paraparau, e tiaturi pinepine atu â ratou ia Iehova. (Mas. 16:3) E haamaitairaa te reira no Silvia, te hoê tuahine taa noa e tavini ra i te Betela e 38 tiahapa matahiti i teie nei. Te faˈi ra oia: “I te tahi taime e rohirohi au i te faaitoito noa ia vetahi ê. E na ô noa vau, ‘O vai te faaitoito mai ia ˈu?’” Te na ô faahou ra râ oia: “Ua papu ia ˈu e ua ite iho â Iehova i ta ˈu e hinaaro mau, ua piri roa ˈtu â ïa vau ia ˈna. E faaitoito-mau-hia vau, ma te manaˈo-ore-roa-hia i te tahi taime.” Ia haafatata ˈtu tatou ia Iehova, e tamahanahana mai iho â oia ma te here.

15. E nafea te here o te mau Kerisetiano taa noa e ‘mahora ˈi’?

15 E ravea taa ê te oraraa taa noa ia “mahora” te here. (A taio i te Korinetia 2, 6:11-13.) Te parau ra Jolene, te hoê tuahine taa noa e haa ra ei tavini taime taatoa e 34 matahiti i teie nei: “Ua faaitoito vau i te faatupu i te auhoaraa piri e te mau huru taata atoa, eiaha noa e te feia hoê â matahiti e to ˈu. E ravea papu te oraraa taa noa no te horoa ˈtu ia Iehova, i te utuafare, te mau taeae e tuahine, e te taata-tupu atoa. A mairi ai te matahiti, e oaoa ˈtu â vau i to ˈu oraraa taa noa.” E mauruuru iho â te ruhiruhia, te feia maˈimaˈi, te mau metua taa noa, te feia apî, e te tahi atu mau melo o te amuiraa i te feia taa noa no ta ratou tauturu miimii ore. Ia here tatou ia vetahi ê, e oaoa iho â ïa tatou. E nehenehe anei to oe here ia vetahi ê e “mahora”?

Faaea taa noa

16. (a) No te aha Iesu i faaea taa noa ˈi? (b) Mea nafea Paulo i faaohipa maitai ai i to ˈna oraraa taa noa?

16 Aita Iesu i faaipoipo, ua faaineine râ oia ia ˈna no te amo i ta ˈna taviniraa. Ua haere oia i te mau vahi atoa, ua ohipa mai te aahiata e po noa ˈtu, e ua horoa ˈtura i to ˈna ora ei tusia. No te mea ua faaea taa noa oia i tia ˈi ia ˈna ia rave i teie mau mea. Ua tere atea te aposetolo Paulo e ua faaruru i te mau ati i roto i te taviniraa. (Kor. 2, 11:23-27) Peneiaˈe ua faaipoipo oia na mua ˈˈe, ua maiti râ oia e faaea taa noa i to ˈna faatoroaraahia ei aposetolo. (Kor. 1, 7:7, 8; 9:5) Ua faaitoito Iesu e o Paulo ia vetahi ê ia pee i to raua hiˈoraa maitai i roto i te taviniraa ia nehenehe. Aita râ raua i titau ia faaea taa noa te mau tavini a te Atua.—Tim. 1, 4:1-3.

17. I teie mahana, e nafea vetahi e pee ai i te hiˈoraa o Iesu e o Paulo? No te aha e mea papu ai e te mauruuru ra Iehova i te feia e rave ra i tera mau haapaeraa?

17 Ua maiti maite atoa vetahi i teie mahana e faaea taa noa no te rave maitai i ta ratou taviniraa. Te oaoa ra Harold, tei faahitihia na, i ta ˈna taviniraa i te Betela e 56 tiahapa matahiti. Te parau ra oia: “I muri aˈe hoê ahuru matahiti i te Betela, ua ite au e rave rahi hoa faaipoipo tei faarue i te Betela no te maˈi aore ra no te haapao i te metua ruhiruhia. Ua pohe to ˈu na metua. Mea au roa râ na ˈu te Betela e aita vau i faaipoipo ia fifi ta ˈu taviniraa.” Tau matahiti aˈenei, ua parau atoa Margaret tei tavini maoro ei pionie: “No te mea ua anaanatae roa vau i ta ˈu taviniraa pionie, aita ˈtura vau i faaipoipo. Ua rave maite râ vau i ta ˈu taviniraa, mea vata ˈtu â hoi au ei vahine taa noa, e ua oaoa roa vau.” Eita roa e moe ia Iehova teie mau haapaeraa miimii ore atoa no te haamoriraa mau.—A taio i te Isaia 56:4, 5.

A faaohipa maitai i to oe oraraa taa noa

18. E nafea vetahi ê e faaitoito e e turu ai i te mau Kerisetiano taa noa?

18 E tano ia haapopou e ia faaitoito i te mau Kerisetiano taa noa atoa o te tutava ra i te tavini ia Iehova. Mea here na tatou ia ratou taitahi no to ratou mau huru maitatai e te mauruuru nei tatou no ta ratou e rave ra i roto i te amuiraa. Ia riro mau tatou ei ‘taeae, tuahine, metua vahine, e tamarii’ pae varua no ratou, eita roa ïa ratou e moemoe.—A taio i te Mareko 10:28-30.

19. E nafea ia faaohipa maitai i to oe oraraa taa noa?

19 Noa ˈtu e ua opua oe e faaea taa noa aore ra aita, te haapapu ra te mau hiˈoraa Bibilia i faahitihia e to teie tau e e nehenehe oe e fanaˈo i te hoê oraraa oaoa î maitai. E nehenehe e faaau i te oraraa taa noa i te hoê ô hinaarohia o te au-oioi-hia aore ra ei ô tiai-ore-hia o te haafaufaahia râ a muri aˈe. Tei to tatou noa ïa huru. E nafea ia faaohipa maitai i to oe oraraa taa noa? A haafatata ˈtu â ia Iehova, ia rahi te rave i te ohipa a te Fatu, e ia mahora to oe here ia vetahi ê. E nehenehe te oraraa taa noa, mai te faaipoiporaa, e riro ei haamaitairaa ia pee tatou i te manaˈo o te Atua no nia i te reira e ia faaohipa maitai i tera ô.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea te oraraa taa noa e riro ai ei ô?

• E nafea te taata apî taa noa e haamaitaihia ˈi?

• E nafea te mau Kerisetiano taa noa e haafatata ˈtu â ˈi ia Iehova e e mahora ˈi to ratou here?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Te faaohipa maitai ra anei oe i te mau ravea no te tavini i te Atua?