Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faatura i te faaipoiporaa ei ô no ǒ mai i te Atua

A faatura i te faaipoiporaa ei ô no ǒ mai i te Atua

A faatura i te faaipoiporaa ei ô no ǒ mai i te Atua

“No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê.”—GEN. 2:24.

1. No te aha e faatura ˈi ia Iehova?

 IA FAATURA iho â tatou i te Atua ra o Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa. Ei Atua Poiete, Arii, e Metua i te raˈi, no ǒ mai ia ˈna ‘te mau mea maitatai i hohia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi.’ (Iak. 1:17; Apo. 4:11) Teie te hoê faaiteraa i to ˈna here rahi. (Ioa. 1, 4:8) Te mau mea atoa ta ˈna i haapii mai, i titau mai, i horoa mai, no to tatou noa ïa maitai.—Isa. 48:17.

2. Eaha te mau faaueraa ta Iehova i horoa i na hoa faaipoipo matamua?

2 Te faataa ra te Bibilia i te faaipoiporaa mai te hoê o teie mau maitai i hohia mai e te Atua. I to Iehova faaipoiporaa i na taata matamua Adamu raua Eva, ua horoa oia i te mau faaueraa papu e nafea raua e manuïa ˈi. (A taio i te Mataio 19:4-6.) Ahiri raua i pee i te aratairaa a te Atua, e oaoa noa ïa raua. Aita râ, ua haafaufaa ore noa raua i te faaueraa a te Atua e mea ino roa te faahopearaa.—Gen. 3:6-13, 16-19, 23.

3, 4. (a) E nafea e rave rahi e haafaufaa ore ai i te faaipoiporaa e te Atua ra o Iehova i teie mahana? (b) E hiˈo mai tatou i te aha i roto i teie tumu parau?

3 I teie mahana, mea rahi te rave nei i te faaotiraa no nia i te faaipoiporaa ma te haafaufaa ore i te aratairaa a Iehova, mai ia Adamu raua Eva. Mea faaea noa vetahi aore ra e tauiui noa i te apiti. Area te tahi pae, e faaipoipo ïa te tane e te tane, te vahine e te vahine. E te tahi atu, e manaˈo ïa e faataa noa mai tera. (Roma 1:24-32; Tim. 2, 3:1-5) Te haafaufaa ore ra ratou i te faaipoiporaa e ia Iehova na ˈna tera ô.

4 I te tahi taime, e moe atoa i te tahi mau tavini a te Atua te manaˈo o Iehova no nia i te faaipoiporaa. E faaoti te tahi mau Kerisetiano e faataa ê, aore ra e faataa e aita hoi e tumu Bibilia. E nafea ia ape i te reira? E nafea te aratairaa a te Atua i roto i te Genese 2:24 e tauturu ai i te mau Kerisetiano ia maitai to ratou faaipoiporaa? E nafea te feia e opua ra e faaipoipo e faaineine ai ia ratou? E hiˈo mai tatou e toru hiˈoraa maitai i tahito o te faataa mai i te faufaaraa ia faatura ia Iehova e ati maite noa ˈi na hoa faaipoipo.

Ia taiva ore noa

5, 6. Eaha te tupuraa tei haafifi ia Zekaria raua Elisabeta, e mea nafea to raua taiva ore i te haamaitairaahia?

5 Ua rave Zekaria raua Elisabeta i te mau faaotiraa maitatai e aita raua i taiva, ma te maiti i te hoê apiti haapao maitai e tavini ra ia Iehova. Ua amo mau Zekaria i ta ˈna mau hopoia ei tahuˈa e ua haapao maite raua i te Ture a te Atua. Ua oaoa raua no ta raua i fanaˈo. Tera râ, aita ta raua e tamarii. Aita hoi Elisabeta i fanau e ua ruhiruhia roa raua.—Luka 1:5-7.

6 I Iseraela i tahito, mea faahiahia roa ia fanau i te tamarii e e pinepine mea huru rahi te utuafare. (Sam. 1, 1:2, 6, 10; Sal. 128:3, 4) E taiva paha te hoê Iseraela ma te faataa i ta ˈna vahine no te mea aita oia i fanau i te tamarii. Aita râ Zekaria i faataa ia Elisabeta. Aita oia i imi i te otoheraa no te faarue ia ˈna, e aita atoa ta ˈna vahine i na reira. Noa ˈtu to raua peapea no te tamarii ore, ua tavini noa raua ia Iehova ma te haapao maitai. I muri aˈe, ua haamaitai rahi Iehova ia raua. Na roto i te hoê semeio ua noaa mai ta raua tamaroa i to raua ruhiruhiaraa.—Luka 1:8-14.

7. Mea nafea ˈtu â to Elisabeta faaiteraa i to ˈna taiva ore i ta ˈna tane?

7 Ua faaite â Elisabeta i te taiva ore e tano ia haapopouhia. I te fanauraahia ta raua tamaiti ia Ioane, aita Zekaria i nehenehe e paraparau no te mea ua vavahia oia no te uiuiraa i te melahi a te Atua. Ua faaite râ Zekaria i ta ˈna vahine e o “Ioane” te iˈoa o te tamaiti ia au i te parau a te melahi a Iehova. Ua hinaaro te feia tapiri e te fetii e horoa i te iˈoa o to ˈna papa. Ua turu râ Elisabeta ma te taiva ore i te faaueraa a ta ˈna tane. Ua parau oia: “Eiaha; e mairi râ ia ˈna ia Ioane.”—Luka 1:59-63.

8, 9. (a) E nafea te faaipoiporaa e maitai ai i te taiva ore? (b) Eaha te tahi mau ravea papu e taiva ore ai te hoê tane e ta ˈna vahine?

8 I teie mahana, te ere nei te feia faaipoipo i te tahi mau mea e te faaruru ra i te tahi atu mau fifi, mai ia Zekaria raua Elisabeta. Aita anaˈe e taiva ore, eita te faaipoiporaa e manuïa. E ore roa te tiaturi no te faahinaaroraa, te mau hohoˈa faufau, te faaturi, e te tahi atu mau haafifiraa i te hoê faaipoiporaa maitai. E ia ore na hoa faaipoipo e tiaturi faahou te tahi i te tahi, e iti mai te here. E au te taiva ore i te hoê aua o te paruru i te utuafare i te feia manaˈo ino e te mau haafifiraa, a ora hau noa ˈi to te fare. No reira, ia taiva ore te tane e ta ˈna vahine te tahi i te tahi, e maitai noa raua. E haamahorahora raua i to raua aau te tahi i te tahi, a here roa ˈtu ai raua ia raua. Mea faufaa roa ïa te taiva ore.

9 Ua parau Iehova ia Adamu: “E faarue . . . te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine.” (Gen. 2:24) Eaha ïa te auraa? Ia faatanohia te taairaa e te hoa e te fetii. Ia horoa na hoa faaipoipo i te taime no te tahi e ia haapao raua ia raua. Eiaha e tuu na mua i te hoa e te fetii ma te ore e tâuˈa i to ˈna apiti. Eiaha atoa e faaô mai i te metua i roto i ta raua mau faaotiraa aore ra to raua peapea. Ia ati râ raua te tahi i te tahi. Tera te faaueraa a te Atua.

10. Na te aha e tauturu i na hoa faaipoipo ia taiva ore noa?

10 E maitai atoa te mau utuafare amahamaha i te pae faaroo i te taiva ore. Te parau ra te hoê tuahine e ere ta ˈna tane i te Ite no Iehova: “Te mauruuru roa nei au ia Iehova no te haapiiraa mai e nafea ia auraro i ta ˈu tane e ia faatura roa ia ˈna. No te taiva ore, mea here e mea faatura noa mâua te tahi i te tahi e 47 matahiti i teie nei.” (Kor. 1, 7:10, 11; Pet. 1, 3:1, 2) A haa ia ore to apiti ia haapeapea. A imi i te ravea no te haapapu atu ma te parau e te ohipa e o ˈna te taata faufaa roa ˈˈe no oe. A tutava maite i te ore roa e vaiiho i te hoê taata aore ra te tahi mea ia haafifi ia orua. (A taio i te Maseli 5:15-20.) Te parau ra Ron raua Jeannette, tei faaipoipo e 35 matahiti i teie nei, “No to mâua raveraa ma te taiva ore i ta te Atua e titau maira, mea oaoa to mâua faaipoiporaa tei manuïa.”

Hoê-maite-raa na hoa faaipoipo

11, 12. Mea nafea to Akuila raua Perisila haa-amui-raa (a) i te fare, (b) i te ohipa, e (c) i roto i te taviniraa Kerisetiano?

11 I to te aposetolo Paulo faahitiraa i to ˈna na hoa rahi Akuila raua Perisila, o raua toopiti ïa. E hiˈoraa maitai na hoa faaipoipo piri roa no ta te Atua i parau e e riro te hoê tane e ta ˈna vahine ei “hoê.” (Gen. 2:24) Ua ohipa amui noa raua i te fare, i te ohipa, e i roto i te taviniraa Kerisetiano. Ei hiˈoraa, i to Paulo taeraa ˈtu i Korinetia, ua titau manihini Akuila raua Perisila ia ˈna ia faaea i to raua fare. Ua faaohipa oia i te reira maa taime no ta ˈna mau ohipa. I muri aˈe, i Ephesia, ua faatupuhia te mau putuputuraa a te amuiraa i ǒ raua e ua tauturu raua i te feia apî, mai ia Apolo, ia maramarama ˈtu â i te parau mau. (Ohi. 18:2, 18-26) Ua haere atura na hoa faaipoipo itoito rahi i Roma, e ua horoa â i to raua fare no te mau putuputuraa a te amuiraa. I muri aˈe, ua hoˈi raua i Ephesia no te faaitoito i te mau taeae.—Roma 16:3-5.

12 I te hoê taime, ua ohipa atoa Akuila raua Perisila e o Paulo i te hamaniraa i te fare ie ei imiraa. I ǒ nei â, te ohipa amui ra na hoa faaipoipo ma te tataˈu ore e te tatamaˈi ore. (Ohi. 18:3) Mea papu râ e no to raua haa-amui-raa i roto i te taviniraa Kerisetiano i maitai roa ˈi to raua faaipoiporaa. I Korinetia, i Ephesia, aore ra i Roma, ua matau-maitai-hia raua ei ‘hoa rave ohipa i te Mesia ia Iesu.’ (Roma 16:3) Ua ohipa raua ma te aau hoê no te turu i te pororaa i te Basileia i te mau vahi atoa ta raua i haere.

13, 14. (a) Eaha te mau mea e haafifi i te hoêraa te faaipoiporaa? (b) Eaha te tahi mau mea e rave na hoa faaipoipo ia “hoê” maite raua?

13 E maitai mau â te faaipoiporaa ia hoê â fa e ohipa. (Koh. 4:9, 10) Ma te peapea râ, mea rahi te hoa faaipoipo aita e faataa ra i te taime no ratou. Te rave ra te tane i te ohipa e te vahine atoa e rave rahi hora. E revareva noa te tahi atu no ta ratou ohipa aore ra e haere i te fenua ê no te hapono i te moni i te utuafare. I te fare atoa, e moemoe te tahi mau apiti no te mea e pau te hora no te afata teata, faaanaanataeraa, tuaro, hauti video, e te Internet. Mai tera atoa anei no oe? Mai te peu e e, e nehenehe anei e faatano ia rahi to orua taime no orua? Peneiaˈe e tunu i te maa, e horoi i te auˈa, aore ra e tamâ i te fare orua toopiti. E haapao atoa i te tamarii aore ra e aupuru i to orua na metua ruhiruhia.

14 A rave amui noa i te mau ohipa tei taaihia i te haamoriraa a Iehova, tera te mea faufaa roa ˈˈe. E ravea maitai roa te tauaparauraa no nia i te irava mahana e te apitiraa i te haamoriraa utuafare, e hoê ai to orua manaˈo e ta orua fa. A rave amui atoa i te taviniraa. Mai te peu e e tia, a tamata i te taviniraa pionie hoê avaˈe anei aore ra hoê matahiti orua toopiti. (A taio i te Korinetia 1, 15:58.) Te parau ra te hoê tuahine tei rave i te taviniraa pionie e ta ˈna tane: “O te taviniraa te hoê ravea i rahi ai to mâua taime e i paraparau maitai ai mâua. No te mea hoê â ta mâua fa e tauturu i te taata ta mâua i farerei i roto i te taviniraa, ua tu ïa to mâua manaˈo. Ua piri atu â vau i ta ˈu tane e e hoa rahi mâua.” A rave amui i te mau ohipa faufaa, mai ia Akuila raua Perisila. E tu maite ïa ta orua mau mea e anaanatae, fa matamua, e to orua haerea a “hoê” atu â ˈi to orua manaˈo, huru, e ta orua ohipa.

O te Atua na mua i roto i te faaipoiporaa

15. Mea faufaa ia aha e manuïa ˈi te faaipoiporaa? A faataa.

15 Ua taa ia Iesu te faufaaraa ia tuu na mua i te Atua i roto i te faaipoiporaa. Ua ite oia ia Iehova i te faaipoiporaa i na taata matamua. Ua ite oia e mea oaoa Adamu raua Eva a pee ai raua i te faaueraa a te Atua, e i te fifi i to raua tâuˈa-ore-raa i te reira. I to Iesu haapiiraa ia vetahi ê, ua faaite â oia i te faaueraa a to ˈna Metua i roto i te Genese 2:24. Ua horoa atoa oia i teie manaˈo: “Ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mat. 19:6) No reira, mea faufaa ia faatura roa ia Iehova e oaoa ˈi te faaipoiporaa tei manuïa. Ua vaiiho mai Iosepha raua Maria, na metua o Iesu i te fenua, i te hiˈoraa maitai.

16. Mea nafea Iosepha raua Maria i tuu na mua ˈi ia Iehova i roto i to raua oraraa?

16 Mea hamani maitai e mea faatura Iosepha ia Maria. I to ˈna iho â iteraa e ua hapû Maria, ua hinaaro oia e ohipa ma te aroha. I muri iho râ to te melahi a te Atua faaiteraa ia ˈna i tei tupu i nia ia Maria. (Mat. 1:18-20) Ua auraro raua toopiti i te faaueraa a Kaisara e ua pee maite atoa i te Ture a Mose. (Luka 2:1-5, 21, 22) Noa ˈtu e o te tane anaˈe tei titauhia e haere i te mau oroa faaroo faufaa i Ierusalema, o Iosepha, Maria, e te toea o te utuafare tei haere atu i te mau matahiti atoa. (Deut. 16:16; Luka 2:41) Ua tutava teie na hoa faaipoipo mǎtaˈu i te Atua i te haamauruuru ia Iehova e i te haafaufaa roa i te mau ohipa tei taaihia i ta ˈna haamoriraa. No reira Iehova i maiti ai ia raua no te haapao i ta ˈna Tamaiti ia Iesu i to ˈna tamariiraa i te fenua.

17, 18. (a) E nafea na hoa faaipoipo e tuu na mua ˈi ia Iehova i roto i to raua oraraa? (b) E nafea te reira e haamaitai ai ia raua?

17 Te tuu na mua ra anei orua ia Iehova i roto i to orua oraraa? Ei hiˈoraa, ia rave orua i te mau faaotiraa faufaa, e imi na mua anei orua i te mau faaueraa tumu Bibilia, e pure anei orua no te reira, a ani atu ai i te manaˈo o te hoê Kerisetiano paari? Aore ra e tamata anei orua i te faaafaro i te fifi ma te pee i to orua manaˈo aore ra to te fetii e to te hoa? Te tutava ra anei orua i te faaohipa i te manaˈo tauturu faufaa e rave rahi piahia e te tavini haapao maitai no nia i te faaipoiporaa e te oraraa utuafare? Aore ra te pee noa ra anei orua i te mau peu o to orua vahi aore ra te mau aˈoraa apî a teie nei ao? Te pure e te haapii tamau ra anei orua? Te haamau ra anei orua i te mau fa pae varua, e te aparau ra anei no nia i te mau mea faufaa no te utuafare?

18 No nia i to raua e 50 matahiti faaipoiporaa oaoa, te parau ra Ray, “Aita to mâua e fifi aita i faaafarohia, no te mea o Iehova noa te hoê o na ‘toru fenu o te taura.’” (A taio i te Koheleta 4:12.) Tera atoa te manaˈo o Danny raua Trina. Te parau ra raua: “A tavini amui ai mâua i te Atua, ua maitai roa to mâua faaipoiporaa.” Mea oaoa to raua faaipoiporaa e 34 matahiti i teie nei. Ia tamau orua i te tuu na mua ia Iehova i roto i to orua faaipoiporaa, e tauturu e e haamaitai rahi oia ia orua.—Sal. 127:1.

A faatura noa i te ô no ǒ mai i te Atua

19. No te aha te Atua i ho mai ai i te faaipoiporaa?

19 I teie mahana, e haapao noa e rave rahi ia ratou iho. Mea ê râ te hoê tavini a Iehova. Ua ite oia e e ô te faaipoiporaa no ǒ mai i te Atua ia tupu ta ˈNa opuaraa. (Gen. 1:26-28) Ahiri Adamu raua Eva i faatura i taua ô ra, e riro ïa te fenua ei paradaiso î i te mau tavini parau-tia e te oaoa a te Atua.

20, 21. (a) No te aha e faariro ai i te faaipoiporaa ei mea moˈa? (b) E hiˈopoa tatou i teihea ô i mua nei?

20 Hau atu â, e ravea te faaipoiporaa e faahanahana ˈi te mau tavini a te Atua ia ˈna. (A taio i te Korinetia 1, 10:31.) Mai ta tatou i ite, e mauruuru Iehova ia taiva ore, ia hoê, e ia tuu na mua te tane e ta ˈna vahine i te Atua i roto i to raua oraraa. E maitai atoa raua. Mai te peu e te opua ra tatou e faaipoipo, te haamaitai ra i to tatou faaipoiporaa aore ra te tamata ra i te ore e faataa, ia faariro na mua tatou i te faaipoiporaa ei faanahoraa moˈa a te Atua. Ma te haamanaˈo i te reira e faaitoito ai tatou i te niu i ta tatou mau faaotiraa no nia i te faaipoiporaa i nia i te Parau a te Atua. Mea na reira ïa tatou e faatura ˈi i te faaipoiporaa e te Atua ra o Iehova tei horoa mai i tera ô.

21 E ere te faaipoiporaa anaˈe ta Iehova i horoa mai ei ô. E ere tera anaˈe te ravea e oaoa ˈi te oraraa. E hiˈopoa tatou i te tahi atu ô faufaa no ǒ mai i te Atua, te oraraa taa noa i roto i te tumu parau i muri nei.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te faufaa o te taiva ore no te mau Kerisetiano faaipoipo?

• No te aha na hoa faaipoipo e maitai ai ia ohipa amui raua?

• E nafea na hoa faaipoipo e tuu na mua ˈi i te Atua i roto i to raua oraraa?

• E nafea ia faatura ia Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

E hoê noa na hoa faaipoipo ia ohipa amui raua