Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E tiaturi . . . i te iˈoa o Iehova”

“E tiaturi . . . i te iˈoa o Iehova”

“E tiaturi . . . i te iˈoa o Iehova”

“E vaiiho â vau . . . i te feia haehaa e te veve, e tiaturi [aore ra haapu] ratou i te iˈoa o Iehova.”—ZEPH. 3:12.

1, 2. Eaha te mataˈi rorofai taipe e fatata i te tairi i te huitaata?

 UA IMI ê na anei oe i te hoê tamǎrû i te hoê mahana ûa rahi? Mai te peu râ e e mataˈi rorofai aore ra e puahiohio, eita tera tamǎrû e paruru ia oe.

2 Te fatata maira te hoê mataˈi rorofai taa ê roa e te atâta no te huitaata. E “mahana pau rahi” e au i te vero. O “te mahana rahi o Iehova” ïa te tae mai i nia i te huitaata. Te vai ra râ te haapuraa. (A taio i te Zephania 1:14-18.) E nafea tatou e imi ai i te haapuraa i “te mahana o te riri o Iehova” e piri maira?

Mahana e au i te vero i tahito

3. Eaha te “vero” i tae mai i nia i te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela?

3 E haamata te mahana o Iehova ia haamouhia te haapaoraa hape atoa i te fenua. E pahono mai te tuatapaparaa o te nunaa o te Atua i tahito e nafea ia imi i te haapuraa. Ua faaau Isaia i ta Iehova haavaraa i te basileia taiva o na opu hoê ahuru o Iseraela i te hoê “vero” eita e noaa i te taata ia tapea. (A taio i te Isaia 28:1, 2.) Ua tupu taua parau tohu ra i te matahiti 740 hou to tatou tau i to Asura haruraa ia Iseraela.

4. Mea nafea “te mahana rahi o Iehova” i tae mai ai i nia ia Ierusalema i 607 hou to tatou tau?

4 I muri aˈe i to Iseraela taiva haavaraahia, ua tae mai “te mahana rahi o Iehova” i nia ia Ierusalema e te basileia o Iuda i te matahiti 607 hou to tatou tau no to ratou taiva-atoa-raa. Ua aro to Babulonia arataihia e Nebukanesa ia Iuda e ia Ierusalema te oire rahi. Ua ani to Iuda i te tauturu ma te faaau i te faufaa ia Aiphiti, “te haapuraa haavare.” Mai te hoê râ vero, ua haamou to Babulonia i tera “haapuraa.”—Isa. 28:14, 17.

5. Eaha te tupu i nia i te nunaa taatoa o te Atua ia haamouhia te haapaoraa hape atoa?

5 Te faaite atea ra te mahana rahi o Iehova i tae mai i nia ia Ierusalema e e haavahia te Amuiraa faaroo Kerisetiano taiva i to tatou tau. E haamou-atoa-hia te toea o “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. I muri aˈe e haamou-atoa-hia ˈi te toea o te ao ino a Satani. Area te nunaa taatoa o te Atua, e ora ˈtu ïa no te mea te haapu ra ratou ia Iehova.—Apo. 7:14; 18:2, 8; 19:19-21.

Haapuraa pae varua e faaoraraa

6. E nafea te nunaa o Iehova e imi ai i te haapuraa?

6 E nafea te nunaa o te Atua e imi ai i te haapuraa i teie nei â i teie anotau hopea? E imi tatou i te haapuraa pae varua na roto i te ‘manaˈoraa i te iˈoa o te Atua’ ma te tura e te taviniraa ia ˈna ma te itoito rahi. (A taio i te Malaki 3:16-18.) Ua taa râ ia tatou e eita e navai ia manaˈo noa i to ˈna iˈoa. Te taio ra tatou: “O te tiaoro atoa . . . i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora.” (Roma 10:13) Ua taaihia te tiaororaa i te iˈoa o Iehova i te faaoraraa no ǒ mai ia ˈna. E te ite ra e rave rahi taata aau haavare ore e mea taa ê te mau Kerisetiano mau i te mau taata aita e tavini ra i te Atua. Te “manaˈo” ra tera mau Kerisetiano ‘i te iˈoa o Iehova’ ma te tura e te tavini ra ia ˈna ei Ite no ˈna.

7, 8. Mea nafea te mau Kerisetiano matamua i faaorahia ˈi, e eaha te faaauraa i teie mahana?

7 E paruruhia tatou i te imiraa i te haapuraa pae varua. Ua fafau atoa te Atua e faaora i to ˈna nunaa. Te ite ra tatou i te reira i tei tupu i te matahiti 66 i muri aˈe i to te nuu Roma arataihia e Cestius Gallus aroraa ia Ierusalema. I tohu na Iesu e e “haapotohia” taua ati rahi ra. (Mat. 24:15, 16, 21, 22) Ua tupu te reira i to te nuu Roma revaraa ma te manaˈo-ore-hia, a nehenehe atu ai te “taata,” oia hoi te mau Kerisetiano mau, e “ora.” Ua faarue ratou i te oire e te mau vahi tapiri. Ua haere vetahi i te tahi atu pae o Ioridana e ua puhapa i te mau mouˈa i te pae hitia o te râ o taua anavai ra.

8 E nehenehe tatou e faaau i te ohipa i tupu i nia i tera mau Kerisetiano e te nunaa o te Atua i teie mahana. I tahito, ua imi te mau Kerisetiano matamua i te haapuraa e e na reira atoa te mau tavini a te Atua i teie tau. I teie râ taime, eita ratou e horo i te hoê vahi o te fenua, no te mea tei te mau vahi atoa te mau Kerisetiano mau. Ei nunaa râ, e ora ˈtu “te feia maitihia” e to ratou mau hoa taiva ore ia haamouhia te Amuiraa faaroo Kerisetiano taiva. Te haapu ra hoi ratou ia Iehova e i roto i ta ˈna faanahonahoraa e au i te mouˈa.

9. O vai ma tei tamata i te haamoe i te iˈoa o Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 Mea tano iho â ia haamouhia te Amuiraa faaroo Kerisetiano no te mea aita ta ratou mau aratai i haapii i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna mau faaueraa tumu. Ua haapae atoa ratou i te faahiti i te iˈoa o te Atua. I ite-rahi-hia na te iˈoa o te Atua i Europa i te matahiti 476 e tae atu i te matahiti 1453. Te vai ra tera iˈoa na roto na reta Hebera e maha tei huri-noa-hia ei YHWH (aore ra JHVH), i nia i te mau moni huˈahuˈa, te muaraa o te mau fare, i roto e rave rahi buka e Bibilia, e te tahi mau fare pure Katolika e Porotetani. Te peu apî râ i teie nei, e faaore ïa i te iˈoa o te Atua i roto i te mau huriraa Bibilia e eiaha e faaohipa. I roto i te hoê rata mana o te 29 no Tiunu 2008, te faaue ra te Ekalesia Katolika Roma ia monohia na reta Hebera e maha o te iˈoa o te Atua noa ˈtu eaha te huriraa, e te “Fatu.” Ua faaue te Vaticana eiaha roa e faaohipa aore ra e faahiti i te iˈoa o te Atua i roto i te mau himene e pure i te mau oroa pureraa Katolika. Ua huna atoa te mau aratai o te tahi atu mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e to rapae au i te parau mau no nia ia Iehova i te taata e rave rahi.

E paruruhia te feia e faaraa i te iˈoa o te Atua

10. E nafea te iˈoa o te Atua e faahanahanahia ˈi i teie mahana?

10 Taa ê roa i te tahi atu mau haapaoraa, te faahanahana ra te mau Ite no Iehova i te iˈoa o te Atua. Te faaraa ra ratou i te reira ma te faaohipa maitai atu. Te oaoa ra Iehova i te feia e tiaturi ra ia ˈna a riro atu ai oia mai ta ˈna e hinaaro no te haamaitai e te paruru i to ˈna nunaa. “Ua ite oia i tei tiaturi ia ˈna.”—Nah. 1:7; Ohi. 15:14.

11, 12. O vai ma tei turu i te iˈoa o Iehova i Iuda i tahito? O vai ma te na reira nei i teie mahana?

11 Noa ˈtu e ua taiva te rahiraa i Iuda i tahito, ua ‘tiaturi [aore ra haapu] vetahi i te iˈoa o Iehova.’ (A taio i te Zephania 3:12, 13.) I to te Atua faautuaraa ia Iuda taiva na roto i to Babulonia tei haru i te fenua e tei hopoi tîtî i te nunaa, ua ora mai vetahi mai ia Ieremia, Baruka, e ia Ebeda-meleka. I ora na teie mau taata “i roto” i te hoê nunaa taiva, ua tapea râ ratou i to ratou haapao maitai. Ua na reira atoa te tahi atu a vai tîtî ai ratou i Babulonia. I te matahiti 539 hou to tatou tau, ua haru to Medai Peresia arataihia e Kuro ia Babulonia. I muri iti aˈe, ua horoa Kuro i te parau mana e faatia i te hoê toea ati Iuda e hoˈi i to ratou fenua.

12 Ua tohu Zephania e e faaora Iehova i te feia o te haamau faahou i ta ˈNa haamoriraa e e oaoa oia ia ratou. (A taio i te Zephania 3:14-17.) Mai te reira atoa i to tatou tau. I muri aˈe i to Iehova haamauraa i to ˈna Basileia i te raˈi, ua faatiamâ oia i te toea faatavaihia haapao maitai i te faatîtîraa pae varua a Babulonia Rahi. E te oaoa nei Iehova ia ratou e tae roa mai i teie mahana.

13. Ua tiamâ mai te feia o te mau fenua atoa i te aha?

13 Ua haere atoa mai te feia e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i te fenua i rapae au ia Babulonia Rahi e ua tiamâ mai ratou i te mau haapiiraa a te haapaoraa hape. (Apo. 18:4) E tupuraa rahi to te Zephania 2:3 i teie tau: “E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua.” Te haapu ra te feia haehaa o te mau fenua atoa, e haafaufaa nei i te tiaturiraa e ora i te raˈi aore ra i te fenua, i te iˈoa o Iehova.

E ere te iˈoa o te Atua i te mea manamana

14, 15. (a) Eaha ta vetahi i faaohipa ei taoˈa manamana? (b) Eiaha roa e faaohipa i te aha ei taoˈa manamana?

14 Ua faariro te tahi mau Iseraela i te nao, aore ra hiero, ei mea manamana o te paruru ia ratou i te mau enemi. (Ier. 7:1-4) Na mua ˈtu, ua faariro te mau Iseraela i te afata faufaa ei mea manamana o te paruru ia ratou i roto i te tamaˈi. (Sam. 1, 4:3, 10, 11) Ua peni Constantin le Grand i na reta Heleni khi e rho, na reta matamua e piti o te tiaraa “Kirito” na roto i te reo Heleni, i nia i te mau paruru a ta ˈna mau faehau ia ore ratou e pohe i te tamaˈi. Te manaˈohia ra e i oomo na Gustave II Adolphe, arii no Tuete tei aro i roto i te hoê tamaˈi faaroo uˈana, i te hoê paruru ouma ua papaihia te iˈoa Iehova i nia iho.

15 Ua haapu vetahi mau tavini a te Atua tei hautihia e te demoni ia Iehova ma te tiaoro haapuai i to ˈna iˈoa. Eiaha roa râ e manaˈo e e manamana to te hoê mea te vai ra te iˈoa o te Atua i nia iho, mai te huru ra e e paruru te reira i roto i te oraraa. E ere tera te auraa e haapu i te iˈoa o Iehova.

A haapu i teie mahana

16. E nafea tatou e haapu ai i te pae varua i teie mahana?

16 Te haapu nei tatou i roto i te nunaa o te Atua e fanaˈo ra i te hau pae varua. (Sal. 91:1) Te faaara maira “te tavini haapao maitai e te paari” e te mau matahiapo o te amuiraa i te mau peu a teie nei ao o te haafifi i tera hau. (Mat. 24:45-47; Isa. 32:1, 2) E pinepine tatou i te faaarahia no nia i te nounou taoˈa, e ua paruru te reira ia tatou i te ati pae varua. E ara atoa tatou i te haerea haapeapea ore, a faaea ˈtu ai tatou i te tavini ia Iehova. Te na ô ra te Bibilia: “Na te tiaturiraa [aore ra haapeapea ore] o te maamaa ra ratou e haamou; o tei faaroo mai râ ia ˈu ra, e parahi noa ïa ma te ora, e faaea noa oia ma te mǎtaˈu ore i te ino.” (Mas. 1:32, 33) E vai hau noa atoa tatou i te pae varua ia tutava tatou i te vai mâ noa i te pae morare.

17, 18. Eaha te tauturu nei i te mau mirioni taata ia haapu i te iˈoa o Iehova?

17 Te faaitoito atoa maira te tavini haapao maitai ia pee i ta Iesu faaueraa e poro ma te itoito i te evanelia o te Basileia e ati aˈe te fenua. (Mat. 24:14; 28:19, 20) Ua faahiti Zephania eaha te tauturu i te taata ia haapu i te iˈoa o te Atua. Te taio ra tatou: “Ei reira vau e tuu atu ai i te parau maitai i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.”—Zeph. 3:9.

18 Eaha teie parau maitai, aore ra reo viivii ore? O te parau mau ïa no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna mau opuaraa i roto i ta ˈna Parau faaurua. I roto i te hoê auraa, te faaohipa ra oe i tera reo ia haamaramarama oe ia vetahi ê no nia i te Basileia o te Atua e e nafea te reira e faaraa ˈi i to ˈna iˈoa. Ia haafaufaa atoa oe i te faatiaraa o te mana arii o te Atua e ia paraparau oe ma te oaoa no nia i te mau haamaitairaa mure ore e fanaˈo te feia haapao maitai. Mea rahi roa te paraparau nei i teie reo taipe, a “tiaoro” atu ai e rave rahi “i te iˈoa o Iehova” e a ‘haamori atu ai ia ˈna ma te aau hoê.’ E mirioni na te ao e haapu nei ia Iehova.—Sal. 1:1, 3.

19, 20. Mea nafea i hape ai te tiaturiraa i “te haapuraa haavare” i tahito?

19 Te faaruru ra te taata na te ao i te mau fifi aita e faaauraa. Mea rahi te fariu atu i te taata tia ore ia afaro to ratou mau fifi. Aore ra te tiaturi ra ratou i te mau ravea poritita, mai ia Iseraela i tahito tei ani i te tahi taime i te tauturu a te mau nunaa tapiri, ma te faaau i te faufaa. Ua ite râ oe e aita te reira i tauturu ia ratou. E ere na te tahi hau poritita i teie mahana, e ere atoa na te Nunaa Amui e faaafaro i te mau fifi atoa o te huitaata. No te aha ïa e faariro ai i te mau faanahoraa e faaauraa poritita ei haapuraa? Te tohu ra te Bibilia i te reira ei “haapuraa haavare.” Ua tano iho â, e inoino roa hoi te feia atoa e tiaturi i te reira.—A taio i te Isaia 28:15, 17.

20 E fatata te mahana o Iehova e au i te vero ûa-paari i te tairi i te fenua. Eita roa te mau ravea a te taata, eita atoa te mau haapuraa atomi e te moni e paruru mai. Ua tohu te Isaia 28:17: “E paoo-hua-hia te haapuraa haavare e te ûa-paari; e te tapuniraa ra, e nina-hua-hia ïa e te pape.”

21. Eaha te haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia pee tatou i te irava matahiti 2011?

21 I teie nei â e ia tupu te reira a muri aˈe, e haapu te nunaa o te Atua i to ratou Atua ra o Iehova. Inaha te auraa o te iˈoa o Zephania, “Na Iehova i faatapuni.” No reira e tano ai teie aˈoraa paari ei irava matahiti 2011: “E tiaturi . . . i te iˈoa o Iehova.” (Zeph. 3:12) E nehenehe tatou i teie nei â e haapu i te iˈoa o Iehova, ma te tiaturi roa ia ˈna e ia na reira iho â tatou. (Sal. 9:10) E haamanaˈo noa anaˈe i teie haapapuraa faaurua: “Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.”—Mas. 18:10.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea tatou e haapu ai i te iˈoa o Iehova i teie nei?

• No te aha eiaha ˈi e tiaturi i “te haapuraa haavare”?

• Eaha to tatou haapuraa papu no a muri aˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 14]

Teie te irava matahiti 2011: “E tiaturi . . . i te iˈoa o Iehova.”—Zephania 3:12.