Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Orama no nia i te ao varua

Orama no nia i te ao varua

Orama no nia i te ao varua

A HIˈO maoro na i te raˈi, eita oe e ite i te hoê mea ora varua. A faaroo na, aita e haruru reo. Tei papu râ, te vai mau ra te mau varua. Maramarama e te puai rahi, e iˈoa e e huru taa ê to te mau melahi. E tauturu vetahi ia tatou, area vetahi atu eita roa ˈtu ïa. Te tâuˈa paatoa ra ratou ia tatou.

E Varua te Atua mau. (Ioane 4:24) O Iehova to ˈna iˈoa, e na tera iˈoa e faataa ê ra ia ˈna i te mau atua hape atoa. (Salamo 83:18) Ua na ô te fatu salamo: “E rahi hoi Iehova, e ia rahi hoi te haamaitai ia ˈna; e ia rahi hoi to ˈna mǎtaˈuraahia i te mau atua atoa ra! Te mau atua atoa o te mau etene, idolo faufaa ore ïa: area o Iehova na ˈna i hamani i te mau raˈi ra. Te tura e te mana tei mua i tana aro. Te puai e te nehenehe tei to ˈna ra ïa vahi moˈa.”—Salamo 96:4-6.

Orama no nia i te Atua mau

Te faaite maira te Bibilia: “Aore e taata i ite i te Atua.” (Ioane 1:18) Mai te hoê taata fanau-matapo-hia eita e nehenehe e faataa i te ǔ, oia atoa no tatou no nia i te huru e te hanahana o te Atua. E au te Atua i te hoê orometua haapii aravihi e faataa ra i te mau tumu parau fifi i ta ˈna mau piahi ma te faaohie. Maoti ta ˈna Parau, te Bibilia, e faataa ˈi oia i te mau mea te ore e itehia na roto i te mau mea ta tatou e nehenehe e ite. Ma te mau orama i ta ˈna mau tavini taiva ore i tahito, te tauturu maira Iehova ia faahohoˈa i te mau raˈi e ia maramarama i te taairaa e vai ra i rotopu ia tatou e to nia.

Ei hiˈoraa, te taai ra te hoê orama a te peropheta Ezekiela i te hanahana o Iehova i te auahi, te anaana, te ofai saphira, e i te hoê anuanua. I roto i te tahi atu orama, ua ite te aposetolo Ioane ia Iehova i nia i to ˈna terono e ua parau e “mai te isephe ra [te Atua], e te ofai adama ra, te huru; e i haaatihia taua terono ra i te anuanua, mai te semaradino ra te huru.” Te faaite maira te reira e e mea nehenehe, te faahiahia mau â, e te hau te vairaa mai o Iehova.—Apokalupo 4:2, 3; Ezekiela 1:26-28.

Ua ite orama atoa te peropheta Daniela ia Iehova e ua faataa e “ua ahuru hoi te tausaniraa i te manotini [melahi] i te tiaraa i mua i [to Iehova] aro.” (Daniela 7:10) Auê ïa hohoˈa faahiahia mau e! E mea maere roa ia ite i te hoê noa melahi, noa ˈtu e e orama, eaha ˈtu â ïa te mau muriadi melahi tia roa!

Fatata e 400 taime to te Bibilia faahitiraa i te mau melahi. E seraphi e e kerubi atoa to roto. O “vea” te auraa o na taˈo Heleni e Hebera tei hurihia ei “melahi” i roto i te Bibilia. E paraparau te mau melahi te tahi i te tahi, e i te taata atoa i na mua ˈˈe. Aita te mau melahi i ora i te fenua nei ei taata. Ua poiete Iehova i teie mau mea ora varua na mua roa ˈˈe i te taata.—Ioba 38:4-7.

I roto i ta Daniela orama, ua putuputu te tiaa melahi no te faaite i te hoê tupuraa faahiahia. Ua ite atura Daniela i “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra” i te haafatataraa ˈtu i te terono o Iehova. E ua horoahia ˈtu “te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.” (Daniela 7:13, 14) E tiaraa faufaa to te “Tamaiti a te taata,” Iesu Mesia tei faatiahia, i roto i te ao varua. Ua horoahia ˈtu ia ˈna te mana i nia i te fenua atoa. Fatata ta ˈna faatereraa i te mono i ta te taata e i te faaore i te maˈi, te oto, te haavîraa, te veve, e te pohe atoa.—Daniela 2:44.

I to Iesu faateronoraahia, ua oaoa mau te tiaa melahi haapao maitai, tei hinaaro hoi i te maitai o te huitaata. E ere râ te taatoaraa.

Enemi o te Atua e o te taata

I te haamataraa iho â o te tuatapaparaa, ua hinaaro te hoê melahi ia haamorihia oia. Ua patoi oia ia Iehova e ua faariro ia ˈna iho ei Satani, o “Patoi” te auraa. E mea taa ê roa te mea ora varua ino roa ˈˈe ra o Satani ia Iehova te hohoˈa iho o te here. Ua apiti atu vetahi melahi i ta Satani orureraa hau, te mau demoni ïa i roto i te Bibilia. Ua riro ratou ei enemi aroha ore o te huitaata, mai ia Satani. O ratou te tumu o te mauiui, te parau-tia ore, te maˈi, te veve, e o te mau tamaˈi i te fenua nei.

Aita e faahiti-rahi-faahou-hia ra te parau o Satani i roto i te mau fare pure a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Te haamaramarama mai ra râ te buka a Ioba i te huru e te mau hinaaro o teie melahi orure hau. Te na ôhia ra: “E tae aˈera i te hoê mahana, ia haere mai te mau tamarii a te Atua e faaite ia ratou iho i te aro o Iehova, tei roto atoa maira Satani ia ratou.” I roto i te aparauraa, ua faahapa Satani ma te ino mau ia Ioba i te tavini i te Atua no ta ˈna noa e fanaˈo ra. No te haapapu i te reira, ua haamauiui rahi oia ia Ioba ma te haapohe i ta ˈna nǎnǎ e ta ˈna na ahuru tamarii. Ua tairi atoa ia ˈna i te maˈi i nia i to ˈna tino taatoa. Aita Satani i manuïa aˈe.—Ioba 1:6-19; 2:7.

E tumu papu i vaiiho noa ˈi Iehova ia Satani, eita râ oia e na reira e a muri noa ˈtu. Fatata te Diabolo i te haamou-roa-hia. Ua haamata ê na te reira. Te faataa maitai maira te buka Apokalupo i te tahi atu ohipa faufaa ite-ore-hia tei tupu i nia i te raˈi: “E tamaˈi tei nia i te raˈi: O Mihaela [Iesu Mesia faatiahia] e ta ˈna ra mau melahi tamaˈi atura i te teni [Satani]; e ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.”—Apokalupo 12:7-9.

A tapao na e te ‘haavare nei Satani i to te ao atoa nei.’ Te na reira nei oia ma te faaohipa i te mau haapiiraa hape ia fariu ê te taata ia Iehova e i ta ˈna Parau. Ua rau te manaˈo no nia i teie haavare matauhia: ia pohe te taata e haere oia i roto i te ao varua. Ei hiˈoraa, i Afirika e i Asia, no e rave rahi e haere te feia pohe i roto i te hoê ao varua to reira to ratou mau tupuna. Tera atoa te niu o te mau haapiiraa no nia i te vahi tamâraa hara e te po auahi.

O te oraraa i te raˈi anei i muri aˈe i te pohe?

Eaha ïa no te tiaturiraa a te mau mirioni taata, e haere te mau taata maitai atoa i nia i te raˈi? E haere iho â vetahi taata maitai i ǒ, mea iti râ ia faaauhia i te mau miria i pohe. Te faaite ra te Bibilia e 144 000 taata tei “tauihia [aore ra hoohia] no roto i teie nei ao” e e tavini ratou ei ‘tahuˈa e e riro ia ratou te hau i teie nei ao.’ (Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 3) Apitihia e te Tamaiti a te taata, Iesu Mesia, o ratou te faatereraa i te raˈi oia hoi te Basileia o te Atua. E haamou teie faatereraa ia Satani e i ta ˈna mau demoni e e faariro i te fenua ei paradaiso. E faahoˈihia mai te rahiraa o te taata tei pohe i te ora ma te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i roto i tera paradaiso i te fenua nei.—Luka 23:43.

Ei haapotoraa, e mea rahi roa te faaea ra i nia. Te hau ê, o te Atua ïa o Iehova, te Tumu o te ora. E muriadi melahi e tavini ra ia ˈna ma te taiva ore. Ua fariu ê vetahi atu melahi, aratohia e Satani, ia Iehova e te haavare nei ratou i te taata. E e mea iti te taata tei “tauihia,” aore ra tei maitihia, i te fenua nei no te amo i te tahi mau hopoia taa ê i nia i te raˈi. Ma te haamanaˈo i te reira, e hiˈopoa anaˈe i teie nei o vai ta tatou e paraparau atu, e ia nafea tatou.