Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia ineine noa oe!

Ia ineine noa oe!

Ia ineine noa oe!

“Ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—MAT. 24:44.

1, 2. (a) Eaha te ohipa ta te Bibilia i tohu e au i te fifi ta te hoê taata i faaû e ta ˈna mimi rarahi? (b) Ia aha tatou no te ora ˈtu ia haamou te Mesia i te toea o te ao a Satani?

 E RAVE rahi matahiti to te hoê taata tuiroo hautiraa e ta ˈna mau mimi rarahi rata no Bengale i mua i te feia mataitai. Ua parau oia: “Ia rata mai te hoê animara, mai te huru ra e e ô faahiahia roa tera o te ao nei.” I te 3 râ no Atopa 2003, ua taui taue ta ˈna mimi rarahi uouo 172 kilo e ua hohoni ia ˈna, aita hoi e tumu. Aita roa ïa taua taata ra i manaˈo e e tupu teie fifi.

2 A tapao e te tohu ra te Bibilia e e haapau taue te hoê “puaa” taehae i te hoê vahine faaturi. E ia ineine noa tatou e tia ˈi. (A taio i te Apokalupo 17:15-18.) O vai teie puaa e teie faaturi? Te puaa taehae uteute, o te Nunaa Amui ïa. E “na tara hoê ahuru,” o te mau mana poritita atoa ïa. E fariu ratou i nia i teie faaturi, ia Babulonia rahi, hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape, no te haamou roa ia ˈna. E hitimahuta te taata e rave rahi no te mea e hoa te puaa taehae raua Babulonia rahi. E tuhaa hoi raua no te ao a Satani. Afea râ te reira e tupu ai? Aita tatou i ite i te mahana e te hora. (Mat. 24:36) Ua ite râ tatou e tei te hora manaˈo-ore-hia e te poto nei hoi te taime. (Mat. 24:44; Kor. 1, 7:29) Mea faufaa roa ïa ia ineine noa tatou ia tupu te reira. Ia haere atoa mai te Mesia e faatupu i ta Iehova mau haavaraa e e faaora ia tatou. (Luka 21:28) E nehenehe tatou e haapii mai i te mau tavini haapao maitai a te Atua tei ineine noa e tei ite mata roa i te tupuraa o te mau parau fafau a te Atua. E haafaufaa anei tatou i teie mau hiˈoraa?

Ia vai ineine oe mai ia Noa

3. No teihea huru oraraa i fifi ai Noa i te tavini i te Atua ma te haapao maitai?

3 Noa ˈtu te oraraa ino mau i te fenua i te tau o Noa, ua vai ineine oia no te ite i te tupuraa o te parau fafau a te Atua. A feruri na i te mau fifi ta Noa i faaruru i to te mau melahi orure hau raveraa i te tino taata no te taoto i te mau vahine haviti! Ua horoa mai teie taatiraa tia ore i te mau tamarii “aito” tei faaohipa i to ratou puai hau ê no te hamani ino ia vetahi ê. (Gen. 6:4) Ua faahuehue teie mau aito i te mau vahi atoa ta ratou i haere, a tupu atu ai te haavîraa uˈana. Ino roa ˈtura te feruriraa e te haerea o te taata. No reira Iehova Arii e Fatu i faaoti ai i te hoê tau no te haamou i tera mau taata ino.—A taio i te Genese 6:3, 5, 11, 12. *

4, 5. E nafea to tatou tau e tuea ˈi e to Noa?

4 Ua tohu Iesu e hoê â tupuraa i teie tau e to te tau o Noa. (Mat. 24:37) Ei hiˈoraa, te ite atoa ra tatou i te haafifiraa a te mau varua ino. (Apo. 12:7-9, 12) I rave na teie mau demoni i te tino taata i te tau o Noa. I teie mahana, ua opanihia ratou ia na reira. Noa ˈtu râ, te mana nei ratou i nia i te feia apî e te feia paari atoa. Mea au roa na teie mau demoni faufau ite-ore-hia te mau ohipa iino e te hairiiri a te feia ta ratou e nehenehe e totoa i te fenua.—Eph. 6:11, 12.

5 Ia au i te Parau a te Atua, e “taparahi taata” te Diabolo e tei ia ˈna “te mana o te pohe.” (Ioa. 8:44; Heb. 2:14, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, 1976) Eita râ te Atua e vaiiho ia Satani ia haapohe i te taata ta ˈna e hinaaro. E nehenehe râ te Diabolo e turai i te taata ia rave i te mau mea o te haamauiui e o te haapohe ia ratou. E ohipa atoa oia i nia i te feruriraa o te mau taata ia hae e ia opua ratou e taparahi pohe ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, 1 tamarii i nia 142 fanauhia i Marite te haapohehia. Ua rahi roa te haavîraa uˈana tumu ore. I te tau o Noa ua ite Iehova i te reira, e i teie mahana ïa? Eita anei oia e ohipa mai?

6, 7. Mea nafea Noa e to ˈna utuafare i faaite ai i te faaroo e te mǎtaˈu i te Atua?

6 Ua faaara ˈtura te Atua ia Noa i ta ˈna faaotiraa e hopoi mai i te diluvi i nia i te fenua ia pohe roa te mau mea ora atoa. (Gen. 6:13, 17) Ua poroi Iehova ia Noa ia hamani i te hoê araka mai te hoê afata iti rahi te hohoˈa. Ta Noa ïa e to ˈna utuafare i rave. Ua faaroo e ua ineine noa ratou no te haavaraa a te Atua, maoti te aha?

7 No to Noa e to ˈna utuafare faaroo puai e mǎtaˈu i te Atua i rave ai ratou i ta te Atua i faaue. (Gen. 6:22; Heb. 11:7) Ua vai piri te upoo utuafare ra o Noa ia Iehova, a ore atu ai e apiti i te mau peu ino a te feia o to ˈna tau. (Gen. 6:9) Ua ite oia e ia ara to ˈna utuafare eiaha e pee i te haerea haavî uˈana e te huru patoi o tera mau taata. Mea faufaa eiaha ratou e haapeapea rahi no te mau ohipa o te oraraa o te mau mahana atoa. E ohipa ta te Atua i horoa na ratou, e ia rave maite te utuafare taatoa i te reira e tia ˈi.—A taio i te Genese 6:14, 18.

Ua vai ineine Noa e to ˈna utuafare

8. Na te aha e faaite ra e te haamori ra te mau melo utuafare o Noa ia Iehova?

8 Te huti ra te faatiaraa Bibilia i te ara-maite-raa i nia ia Noa te upoo utuafare. Te haamori atoa ra râ ta ˈna vahine, ta ˈna mau tamaiti e hunoa ia Iehova. Ta Ezekiela peropheta ïa i haapapu. Ua parau oia e ahani Noa i ora na i to ˈna tau, eita ta Noa mau tamarii e ora i te parau-tia a to ratou papa. Mea huru paari hoi ratou no te maiti e faaroo aore ra eita. Na ratou iho i haapapu i to ratou here i te Atua e hinaaro i ta ˈna mau raveraa. (Ezk. 14:19, 20) Ua farii to Noa utuafare i ta ˈna haapiiraa e to ˈna faaroo e aita i vaiiho ia vetahi ê ia haafifi i ta ratou ohipa no ǒ mai i te Atua.

9. O vai ma i teie mahana e faaroo to ratou mai to Noa?

9 I teie mahana i roto i to tatou fetii taeae i te ao nei, mea mahanahana mau â ia ite i te mau upoo utuafare e pee maite nei ia Noa! Ua papu ia ratou e eita e navai ia horoa noa i te maa, te ahu, te nohoraa, e te haapiiraa no to ratou utuafare. Mea tia atoa ia haamâha i te mau hinaaro pae varua o te melo taitahi. Mea na reira te mau upoo utuafare e ineine noa ˈi no ta Iehova e fatata i te rave.

10, 11. (a) Eaha te huru o Noa e to ˈna utuafare i roto i te araka? (b) Eaha ta tatou e ui?

10 Ua hamani Noa, ta ˈna vahine, ta ˈna mau tamaiti e hunoa i te araka e 50 tiahapa matahiti. Ua parai ratou i te araka i te tapau, ua haapue i te maa e ua aratai i te animara i roto. E rave rahi ïa taime to ratou tomoraa e haereraa mai i rapae. E i te 17 o te avaˈe piti o te matahiti 2370 hou to tatou tau, ua topa maira te ûa. A feruri na i te tupuraa. I taua mahana ra, ua tomo ratou i roto i te araka e ua faaea i roto. Ua opani atura Iehova i te uputa e haamata ˈtura i te ûa. Aita i ûa rahi i tera noa vahi. O “te moana rahi” râ o te raˈi tei amaha, a mairi ai i nia i te araka. (Gen. 7:11, 16) Ua ora to roto i te araka, area to rapaeau, aita ïa. Eaha te huru o to Noa utuafare? E mauruuru rahi ïa i te Atua. Ua na ô atoa paha ratou, ‘Auê hoi te oaoa i te haereraa e te Atua mau, a ineine noa ˈtu ai tatou!’ (Gen. 6:9) A feruri na e ua ora ˈtu oe ia Aramagedo, e î atoa ïa to aau i te mauruuru, e ere anei?

11 Eita te hoê mea e nehenehe e tapea i te Mana hope ia faatupu i ta ˈna parau fafau e haamou i te ao a Satani. A ui na, ‘Te tiaturi roa ra anei au e e tupu te mau parau fafau atoa a te Atua i te taime ta ˈna i faataa?’ Mai te peu e e, ia ineine noa ïa oe ma te haamanaˈo i te “mahana o te Atua” e piri oioi maira.—Pet. 2, 3:12.

Ua vai ara noa Mose

12. Eaha tei nehenehe e haafifi ia Mose?

12 O Mose te tahi atu hiˈoraa. Ia au i to te taata manaˈo, e tiaraa fanaˈo roa to ˈna i Aiphiti. Ei tamaiti faaamu a te tamahine a Pharao, e taata faufaa roa oia tei fanaˈo i te maa maitai roa ˈˈe, te ahu nehenehe mau, te nohoraa hope te unauna, e te haapiiraa teitei. (A taio i te Ohipa 7:20-22.) E fenua rahi atoa paha ta ˈna e fatu.

13. Mea nafea Mose i manaˈo noa ˈi i te mau parau fafau a te Atua?

13 I haamori na to Aiphiti i te mau idolo. Ua ite râ Mose e mea maamaa te reira. I to ˈna nainairaa, ua haapii to ˈna na metua ia ˈna e o Iehova te Atua mau. (Exo. 32:8) Noa ˈtu te huru haapiiraa a Aiphiti e te unauna o te aorai, aita Mose i faarue i te haamoriraa mau. Ua feruri maite oia i te mau parau fafau a te Atua i to ˈna mau metua tupuna, a ineine noa ˈi no te rave i te hinaaro o te Atua. Ua parau oia i te mau Iseraela: “Na Iehova . . . te Atua o Aberahama, te Atua o Isaaka, te Atua o Iakoba, na ˈna vau i tono mai ia outou.”—A taio i te Exodo 3:15-17.

14. Mea nafea to Mose faaroo e mǎtaˈu ore i tamatahia ˈi?

14 No Mose, o Iehova te Atua mau, eiaha râ te mau idolo atoa e faahohoˈa ra i te mau atua ora ore o Aiphiti. Ua ora oia mai te mea ra e te ite ra oia i ‘te Atua tei ore e itea.’ I tiaturi na Mose e e faaorahia mai te nunaa o te Atua, aita râ oia i ite afea. (Heb. 11:24, 25, 27) Ua itehia to ˈna hinaaro puai ia tiamâ te mau Hebera i to ˈna parururaa i te hoê ati Iseraela e tairihia ra. (Exo. 2:11, 12) E ere râ tera te taime ta Iehova i faataa. Horo atura Mose i te fenua atea. Mea fifi iho â ïa no ˈna ia faarue i te oraraa fanaˈo i te aorai o Aiphiti no te ora i roto i te medebara. Ua ineine noa râ oia ma te haapao maite i te mau faaueraa atoa a Iehova. I muri aˈe e 40 matahiti i Midiana to te Atua faaohiparaa ia ˈna no te faatiamâ i to ˈna mau taeae. Ua hoˈi Mose i Aiphiti mai ta te Atua i parau ia ˈna. Tera ïa te taime e rave ai Mose i te ohipa a te Atua mai ta ˈNa e hinaaro. (Exo. 3:2, 7, 8, 10) I Aiphiti, ua hinaaro mau â Mose, te taata haehaa roa ˈˈe, i te faaroo e te mǎtaˈu ore no te tia pinepine i mua ia Pharao a tupu noa ˈi te mau ati. (Num. 12:3) Aita hoi oia i ite ehia taime e na reira ˈi oia.

15. Noa ˈtu te toaruaruraa, no te aha Mose i tamoemoe ai i te mau taime no te faahanahana i to ˈna Metua i te raˈi?

15 I na matahiti e 40 i muri iho, i to Iseraela overe-haere-raa i te medebara, ua faaruru Mose i te toaruaruraa. Ua tamoemoe râ oia i te mau taime no te faahanahana ia Iehova e ua faaitoito mau i to ˈna mau hoa Iseraela ia na reira. (Deut. 31:1-8) No te aha? Mea au hoi na ˈna te iˈoa e te mana arii o Iehova, hau aˈe i to ˈna iho iˈoa. (Exo. 32:10-13; Num. 14:11-16) Noa ˈtu te toaruaruraa, ia tamau atoa tatou i te turu i te faatereraa a te Atua, ma te tiaturi e ta ˈna anaˈe te raveraa paari aˈe, te tia aˈe, e te maitai aˈe. (Isa. 55:8-11; Ier. 10:23) Tera atoa anei to oe manaˈo?

E ara!

16, 17. No te aha mea faufaa roa ˈi te Mareko 13:35-37 no oe?

16 “E haapao maitai, e faaitoito [aore ra e ara], . . . aita hoi outou i ite i taua tau ra.” (Mar. 13:33) Ua horoa Iesu i tera faaararaa i to ˈna faataaraa i te tapao o te hopea o teie nei ao ino. A hiˈo na i te mau parau hopea o ta Iesu parau tohu rahi i faahitihia e Mareko: “E faaitoito [aore ra e ara] atoa outou; aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai te taata fare, ei te ahiahi ra, ei te tuiraa po, ei te aaoaraa moa ra, ei te poipoi: o te puooi noa mai oia, e roohia mai ua taoto outou. E ta ˈu e parau atu ia outou na, o ta ˈu ïa parau i te taata atoa, E faaitoito [aore ra e ara].”—Mar. 13:35-37.

17 E haaferuri ta Iesu aˈoraa. Ua faahiti oia e maha araraa o te rui. E taime fifi roa te araraa hopea no te vai ara noa mai te hora toru i te aahiata a hiti atu ai te mahana. No te mau raatira faehau, tera te taime tano roa ˈˈe no te aro i te enemi e “taoto” ra. Aita atoa te rahiraa o te taata e tâuˈa nei i te poroi o te Basileia, ia tutava roa ïa tatou i te vai ara noa. Mea titauhia ia ara e ia haapao maitai tatou no te hopea tei tohuhia e no to tatou faaoraraa. Te feaa ra anei tatou?

18. Ei Ite no Iehova, eaha ta tatou fanaˈoraa taa ê?

18 Ua ora mai te taata tei faahitihia i te paratarafa hoê. Area te haapaoraa hape e te toea o teie nei ao ino, ua fatata ïa i te mou ia au i te parau tohu Bibilia. (Apo. 18:4-8) Ia taa i te mau tavini apî e paari atoa a te Atua te faufaaraa ia rave i tei maraa no te ineine noa no te mahana o Iehova mai ia Noa e to ˈna utuafare. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao e faaino ra ia Iehova. E te faaooo ra te mau orometua o te haapaoraa hape, te feia feaa e te feia tiaturi ore i te Atua ia Iehova tei poiete i te mau mea. Eiaha roa ˈtu tatou e pee ia ratou. E haafaufaa anaˈe i na hiˈoraa ta tatou i ite mai e e tamoemoe anaˈe i te mau taime no te paturu e faahanahana ia Iehova ei “Atua ïa no te mau atua,” e ei “Atua rahi, e te mana, e te mǎtaˈu.”—Deut. 10:17.

[Nota i raro i te api]

^ No na ‘hoê hanere e piti ahuru matahiti’ faahitihia i roto i te Genese 6:3, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 2004, api 6, paratarafa 6.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha i titauhia ˈi ia haamâha na mua Noa i te mau hinaaro pae varua o to ˈna utuafare?

• E nafea to tatou tau e tuea ˈi e to Noa?

• No te aha Mose i manaˈo noa ˈi i te mau parau fafau a Iehova noa ˈtu te toaruaruraa?

• No teihea mau parau tohu Bibilia e vai ara noa ˈi oe i te pae varua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua rave maite Noa e to ˈna utuafare i ta Iehova ohipa

[Hohoˈa i te api 23]

Maoti te mau parau fafau papu a te Atua i vai ara ˈi Mose