Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia noaa ia oe te varua o te Atua, eiaha to teie nei ao

Ia noaa ia oe te varua o te Atua, eiaha to teie nei ao

Ia noaa ia oe te varua o te Atua, eiaha to teie nei ao

“Te [v]arua i noaa ia tatou nei, e ere ïa i to teie nei ao, o te [v]arua râ no ǒ mai i te Atua ra: ia ite tatou i te mau mea i horoa-noa-hia mai e te Atua no tatou.”—KOR. 1, 2:12.

1, 2. (a) I roto i teihea auraa tei roto ai te mau Kerisetiano mau i te tamaˈi? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈo mai?

 TEI roto te mau Kerisetiano mau i te tamaˈi! E enemi puai haavarevare tei tehuhia to tatou. Te faaohipa rahi nei oia i te hoê mauhaa e vî ai te rahiraa o te huitaata. Eiaha râ e manaˈo e aita ta tatou e ravea aore ra e pau iho â tatou. (Isa. 41:10) Te vai ra te ravea parururaa hau ê.

2 E tamaˈi pae varua ta tatou. O Satani te Diabolo to tatou enemi o te faaohipa rahi nei i ‘te varua o teie nei ao.’ (Kor. 1, 2:12) O te varua o te Atua te ravea parururaa faufaa roa i mua i ta ˈna mau tairiraa. No te ora ˈtu i teie tamaˈi e ia piri noa to tatou taairaa e te Atua, e ani anaˈe i te varua o te Atua, a faahotu atu ai i ta te reira e faatupu i roto i to tatou oraraa. (Gal. 5:22, 23) Eaha râ te varua o teie nei ao, e mea nafea te reira i parare roa ˈi? E nafea ia ite e te ohipa ra anei te varua o teie nei ao i nia ia tatou? E eaha ta Iesu e haapii mai ra no nia i te noaaraa mai te varua o te Atua e te patoiraa i te varua o teie nei ao?

No te aha te varua o teie nei ao i parare roa ˈi?

3. Eaha te varua o teie nei ao?

3 No ǒ mai te varua o teie nei ao ia Satani, “te arii o teie nei ao,” o te patoi ra i te varua moˈa o te Atua. (Ioa. 12:31; 14:30; Ioa. 1, 5:19) O te huru feruriraa puai roa o teie nei ao taua varua ra e turai ra i te taata ia haa. E ohipa teie puai i nia i te huitaata ia patoi i te hinaaro o te Atua e ta ˈna opuaraa.

4, 5. Mea nafea te varua paturuhia e Satani i parare roa ˈi?

4 Mea nafea te varua paturuhia e Satani i parare roa ˈi? Na mua, ua haavare Satani ia Eva i te ô i Edene. Ua faatiaturi oia ia ˈna e e maitai roa to ˈna oraraa ia faataa ê mai oia i te Atua. (Gen. 3:13) E haavare mau teie! (Ioa. 8:44) E na roto ia Eva, ua turai oia ia Adamu ia taiva ia Iehova. No ta Adamu maitiraa, topa ˈtura te huitaata i roto i te hara, a pee hanoa ˈtu ai i te varua faaroo ore o Satani.—A taio i te Ephesia 2:1-3.

5 Ua ohipa atoa Satani i nia e rave rahi melahi tei riro mai ei demoni. (Apo. 12:3, 4) Ua tupu taua taivaraa i te Atua hou te diluvi i te tau o Noa. Ua tiaturi tera mau melahi e e maitai aˈe ratou ia faarue i to ratou parahiraa faataahia i te raˈi no te pee noa i te mau hinaaro tia ore i te fenua nei. (Iuda 6) ‘Te haavare nei’ Satani e tera mau demoni tei rave faahou i to ratou tino varua, “i to te ao atoa.” (Apo. 12:9) Aita râ te rahiraa o te huitaata e ite ra i ta ratou ohiparaa.—Kor. 2, 4:4.

Te ohipa ra anei te varua o teie nei ao i nia ia oe?

6. E nafea tatou e peehia ˈi i te varua o teie nei ao?

6 Aita e rave rahi i ite e nafea Satani e ohipa ˈi i nia i te taata. Te mau Kerisetiano mau râ tei haapii i te Bibilia, oia ïa. (Kor. 2, 2:11) Eita iho â tatou e peehia i te varua o teie nei ao ia patoi tatou i te reira. E hiˈopoa anaˈe e maha uiraa e ite ai tatou e o te varua o te Atua anei te ohipa ra i nia ia tatou aore ra o to teie nei ao.

7. E nafea Satani e faataa ê ai ia tatou ia Iehova?

7 Te faaite ra te faaanaanataeraa ta ˈu e maiti i te aha no nia ia ˈu? (A taio i te Iakobo 3:14-18.) Te tutava ra Satani i te faataa ê ia tatou i te Atua ma te faahema ia tatou ia au i te haavîraa uˈana. Ua ite te Diabolo e mea riri roa na Iehova te taata e au i te reira. (Sal. 11:5) No reira, no te faaaraara i to tatou mau hinaaro tia ore o te tino, te faaohipa ra Satani i te mau papai, hohoˈa teata, upaupa, e hauti eretoroni, o te turai i te taata ia hauti i te peu taiata e te ohipa ino. E oaoa roa oia ia ite e te au ra to tatou aau i te ino ta ˈna e paturu ra, noa ˈtu e te hinaaro noa ra tatou i te maitai.—Sal. 97:10.

8, 9. Eaha ta tatou e uiui no nia i te faaanaanataeraa?

8 Area te varua o te Atua, e turai ïa i te feia tei noaa ia ratou te reira ia viivii ore, ia hau, e ia î i te aroha. E ui anaˈe ïa, ‘Te faahotu ra anei te faaanaanataeraa ta ˈu i maiti i te mau huru maitatai i roto ia ˈu?’ E ere te paari no nia mai i te mea “haavare.” Eita te feia e arataihia ra e te varua o te Atua e poro i te haerea viivii ore e te hau i to ratou taata-tupu, a au noa ˈi i te mataitai i te mau hohoˈa faufau e te haavî uˈana mau i ǒ ratou.

9 Te titau ra Iehova ia haamori ia ˈna anaˈe. Area no Satani, e navai ia haamori ia ˈna hoê noa taime. Tera hoi ta ˈna i ani ia Iesu. (Luka 4:7, 8, Traduction du monde nouveau) E uiui anaˈe: ‘Te faaite ra anei te faaanaanataeraa ta ˈu e maiti e te haamori ra vau i te Atua anaˈe? Ia au i ta ˈu maitiraa, mea fifi aˈe anei no ˈu ia patoi i te varua o teie nei ao aore ra mea ohie aˈe? Ia taui anei au i ta ˈu faaanaanataeraa?’

10, 11. (a) E turai te varua o teie nei ao ia tatou ia aha i te taoˈa materia? (b) Te faaitoito ra ta te Atua Parau faaurua i te varua ia aha?

10 Eaha to ˈu huru i mua i te taoˈa materia? (A taio i te Luka 18:24-30.) Te faaaraara ra te varua o teie nei ao i “te hinaaro tia ore o te mata” ma te paturu i te hiaai mâha ore e te nounou taoˈa. (Ioa. 1, 2:16) No reira e rave rahi i faaoti ai ia onahia ratou. (Tim. 1, 6:9, 10) E faatiaturi tera varua ia tatou e e noaa mai te oraraa papu vai maoro i te taoˈa rahi. (Mas. 18:11) Ia puai aˈe râ to tatou nounou i te moni i to tatou here i te Atua, e upootia ïa Satani. Ia ui ïa tatou, ‘Ua niu anei au i to ˈu oraraa i nia i te tapiraa i te oraraa fanaˈo e te mau mea navenave?’

11 Te faaitoito nei râ ta te Atua Parau faaurua i te varua i te manaˈo tano noa i te moni e te rave-puai-raa i te ohipa no te aupuru ia tatou e to tatou utuafare i te pae materia. (Tim. 1, 5:8) E tauturu te varua o te Atua i te feia tei noaa ia ratou te reira ia pee i to Iehova huru horoa noa. Mea haafaufaa aˈe na ratou te taata i te mau mea, a tufa ˈtu ai ma te oaoa i ta ratou e nehenehe e horoa. (Mas. 3:27, 28) E aita roa ˈtu ratou e vaiiho ra i te imiraa i te moni ia na nia ˈˈe i te taviniraa i te Atua.

12, 13. E nafea te varua o te Atua, tei taa ê roa i to teie nei ao, e ohipa ˈi i nia ia tatou no to tatou maitai?

12 Te faaite ra to ˈu huru e haerea i teihea varua? (A taio i te Kolosa 3:8-10, 13.) Te paturu ra te varua o teie nei ao i ta te tino e rave. (Gal. 5:19-21) E ite-mau-hia teihea varua e ohipa ra i nia ia tatou eiaha i te mau taime maitai, i te mau taime fifi râ. Oia hoi ia ore te hoê taeae aore ra tuahine Kerisetiano ia tâuˈa mai, ia hara atoa mai, aore ra ia inoino tatou. I te fare atoa e itehia ˈi teihea varua e ohipa ra. E hiˈopoa anaˈe ïa ia tatou. A ui, ‘I na avaˈe e ono i mairi aˈenei, mai to te Mesia anei to ˈu huru e haerea aore ra ua hoˈi mai te tahi huru paraparau e haerea iino?’

13 E tauturu mai te varua o te Atua ia ‘haapae i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau’ e ia “faa-taata-apî.” E rahi atu â ïa to tatou here e hamani maitai. E faaore noa ˈtu tatou i te hara te tahi i te tahi, noa ˈtu e ua tano iho â te faahaparaa ia hiˈohia. Eita tatou e ‘iria faahou, e riri, e avau, e faaino, e e tairoiro’ no te mau ohipa tano ore i to tatou manaˈo. E tutava râ tatou i te faaite i “te aau mǎrû aroha noa.”—Eph. 4:31, 32.

14. Eaha te manaˈo o te taata e rave rahi o teie nei ao i te Parau a te Atua?

14 Te faatura ra e te hinaaro ra anei au i te mau ture aveia morare o te Bibilia? (A taio i te Maseli 3:5, 6.) Te patoi ra te varua o teie nei ao i te Parau a te Atua. Te tâuˈa ore ra te feia tei peehia i teie varua i te mau tuhaa fifi o te Bibilia i to ratou manaˈo. Mea au aˈe râ na ratou te mau tutuu e philosophia a te taata. (Tim. 2, 4:3, 4) Te vahavaha roa ra vetahi i te Parau a te Atua. Te faahapa ra ratou i te faufaaraa e te tia-mau-raa o te Bibilia, a faataata paari atu ai ia ratou. Te taviri ra ratou i te mau ture aveia viivii ore o te Bibilia no nia i te faaturi, te peu mahu, e te faataaraa. Te haapii ra ratou e ‘te ino, e maitai ïa, e te maitai, e ino ïa.’ (Isa. 5:20) Ua peehia anei tatou i teie varua? Te tiaturi ra anei tatou i te paari o te taata, i to tatou atoa iho manaˈo, i mua i te fifi? Aore ra te tutava ra anei tatou i te pee i te mau aˈoraa Bibilia?

15. Eiaha e tiaturi i to tatou iho paari, ia aha râ tatou?

15 E turai te varua o te Atua ia tatou ia faatura i te Bibilia. Mai no te fatu salamo, e lamepa te parau a te Atua no to tatou avae e e tiarama no to tatou eˈa. (Sal. 119:105) Eiaha tatou e tiaturi i to tatou iho paari, i te Parau papaihia râ a te Atua o te tauturu mai ia faataa ê i te maitai i te ino. E haapii tatou i te faatura i te Bibilia e i te hinaaro atoa i te ture a te Atua.—Sal. 119:97.

Ta te hiˈoraa o Iesu e haapii maira

16. Ia aha tatou e noaa ˈi ‘te manaˈo o te Mesia’?

16 Ia faatupu tatou i “te aau [aore ra manaˈo] o te Mesia” e noaa ˈi te varua o te Atua. (Kor. 1, 2:16) Ia tu to tatou huru feruriraa e to te Mesia ra o Iesu, ia ite ïa tatou i to ˈna manaˈo e ta ˈna mau ohipa, a pee atu ai ia ˈna. (Roma 15:5; Pet. 1, 2:21) Teie te tahi mau ravea e na reira ˈi.

17, 18. (a) Eaha ta Iesu e haapii maira no nia i te pure? (b) No te aha “e ani” noa ˈi?

17 A pure no te ani i te varua o te Atua. Hou oia a tamatahia ˈi, ua pure Iesu ia tauturu te Atua ia ˈna maoti to ˈna varua. (Luka 22:40, 41) Ia ani atoa tatou i te Atua i to ˈna varua moˈa. E horoa noa mai Iehova i te reira i te feia atoa e ani atu ma te faaroo. (Luka 11:13) Ua na ô Iesu: “E ani, e horoahia mai ta outou, e imi, e itea ïa ia outou; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou. O tei ani ra hoi, ua noaa ïa; e o tei imi ra, ua itea ïa; e te feia atoa i patoto ra, ua iritihia ïa te opani.”—Mat. 7:7, 8.

18 A imi ai i te varua o Iehova e ta ˈna tauturu, eiaha e faaea i te ani. Eiaha e ru noa i te pure. E haapine atu â râ tatou i te pure. I te tahi taime, e vaiiho Iehova i te feia e pure ra ia faaite i te hohonu o to ratou tapitapi e te haavare ore o to ratou faaroo hou a pahono ai. *

19. Ua aha noa na Iesu, e no te aha e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

19 A auraro roa ia Iehova. Ua rave noa Iesu i ta to ˈna Metua i au. I te hoê taime, ua taa ê to Iesu huru i mua i te tahi tupuraa i ta to ˈna Metua i hinaaro. Ua parau râ oia ma te tiaturi i to ˈna Metua: “Ia tupu . . . to oe hinaaro eiaha to ˈu.” (Luka 22:42) A ui ïa, ‘Te auraro ra anei au i te Atua noa ˈtu e mea fifi?’ Tei te auraro-roa-raa ia ˈna e ora ˈi tatou. Na ˈna hoi i hamani ia tatou, e o ˈna te Tumu e te Atuatu i to tatou ora. (Sal. 95:6, 7) Ia ore tatou e na reira, eita oia e farii maitai mai.

20. Ua niu Iesu i to ˈna oraraa i nia i te aha, e e nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa?

20 A ite maitai i te Bibilia. A patoi ai oia i ta Satani tamataraa i to ˈna faaroo, ua faahiti Iesu i te mau Papai. (Luka 4:1-13) I mua i te tia faaroo tei patoi ia ˈna, ua faaohipa Iesu i te Parau a te Atua. (Mat. 15:3-6) Ua niu oia i to ˈna oraraa taatoa i nia i te iteraa e te haapaoraa i te ture a te Atua. (Mat. 5:17) Ia faaamu atoa tatou i to tatou feruriraa i te Parau a te Atua o te haapuai i te faaroo. (Phil. 4:8, 9) Mea fifi paha no vetahi o tatou ia imi i te taime no ta ratou iho haapiiraa e haamoriraa utuafare. Eiaha e imi, a faataa râ i te taime.—Eph. 5:15-17.

21. Maoti teihea faanahoraa e ite maitai aˈe ai tatou i te Parau a te Atua, a faaohipa ˈtu ai?

21 Ua faanaho “te tavini haapao maitai e te paari” i te arui haamoriraa utuafare i te mau hebedoma atoa ia taimehia tatou no ta tatou iho haapiiraa e haapiiraa utuafare. (Mat. 24:45) Te faaohipa maitai ra anei oe i teie faanahoraa? I ta oe mau taime haapiiraa, e nehenehe oe e hiˈopoa maitai i ta Iesu i haapii no nia i te mau tumu parau ta oe e maiti. E ite oe i te mau haamaramaramaraa no nia i te tumu parau ta oe e hinaaro e haapii i roto i te “Tapura tumu parau no Te Pare Tiairaa” o te vea no Titema (aore ra te Index des publications Watch Tower na roto i te reo Farani). Ei hiˈoraa, mai 2008 ra, ua neneihia i roto i tera vea te tumu parau “Ta Iesu e haapii maira.” E nehenehe oe e faaohipa i te reira aore ra i te tahi atu tumu parau mai “No to tatou feia apî.” E tauturu te mau uiraa i roto ia faahohonu roa ˈtu â i to oe ite i te Parau a te Atua. No te aha e ore ai e hiˈopoa i teie mau tumu parau i roto i ta outou haamoriraa utuafare i te tahi taime?

E nehenehe teie ao e vî ia tatou

22, 23. Ia aha tatou e vî ai teie ao?

22 Ia patoi tatou i te varua o teie nei ao e arataihia ˈi tatou e te varua o te Atua. E ere i te mea ohie, e tautooraa e e aroraa puai hoi. (Iuda 3) E nehenehe râ tatou e upootia! Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.”—Ioa. 16:33.

23 E vî atoa teie ao ia tatou ma te patoi i to ˈna varua e ma te tutava ia noaa mai te varua o te Atua. Inaha, “no tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?” (Roma 8:31) Ia noaa mai te varua o te Atua e ia pee tatou i ta ˈna aratairaa faataahia i roto i te Bibilia, e ite tatou i te mauruuru, te hau, te oaoa, e te tiaturiraa o te ora mure ore i roto i te ao apî e fatata maira.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? api 170-173 no te mau haamaramaramaraa hau.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha te varua o teie nei ao i parare roa ˈi?

• Eaha na uiraa e maha ta tatou e hiˈopoa?

• Eaha na mea e toru ta Iesu e haapii maira no nia i te noaaraa mai te varua o te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Mea nafea vetahi melahi i riro ai ei demoni?

[Hohoˈa i te api 15]

Maoti te varua o teie nei ao e haavî ai Satani i te taata, e nehenehe râ tatou e tiamâ mai