Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Auê te hau ê o te paari o te Atua!’

‘Auê te hau ê o te paari o te Atua!’

‘Auê te hau ê o te paari o te Atua!’

“Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e!”—ROMA 11:33.

1. Eaha te fanaˈoraa hau ê no te mau Kerisetiano bapetizohia?

 EAHA te fanaˈoraa hau ê tei horoahia na oe? E manaˈo paha oe i te tahi hopoia i roto i te amuiraa aore ra i te tahi tiaraa teitei. No te mau Kerisetiano bapetizohia râ, o te taairaa piri e o Iehova te Atua mau hoê roa te fanaˈoraa hau ê a ‘itehia mai ai ratou e ana.’—Kor. 1, 8:3; Gal. 4:9.

2. No te aha e fanaˈoraa hau ê ai ia ite ia Iehova e ia itehia mai tatou e ana?

2 No te aha e fanaˈoraa hau ê ai ia ite ia Iehova e ia itehia mai tatou e ana? No te mea o Iehova anaˈe Tei Teitei i te ao taatoa e o te paruru i te feia ta ˈna e here ra. Ua aratai te varua o te Atua i te peropheta Nahuma ia papai: “E maitai to Iehova, e haapuraa etaeta i te mahana ahoaho; ua ite oia i tei tiaturi ia ˈna.” (Nah. 1:7; Sal. 1:6) Ua taaihia to tatou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i to tatou iteraa i te Atua mau e i ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia.—Ioa. 17:3.

3. Eaha tei taaihia i te haamatauraa i te Atua?

3 E ere te iteraa i te Atua i te ite-noa-raa i to ˈna iˈoa. Ia haamatau tatou ia ˈna mai te hoê Hoa ma te ite i te mau mea ta ˈna e au e ta ˈna e ore e au. Mea faufaa roa atoa ia ora tatou ia au i tera ite ei haapapuraa e ua matau maitai tatou i te Atua. (Ioa. 1, 2:4) Ua hau atu tei titauhia ia hinaaro mau tatou e ite ia Iehova. Ia ite ïa tatou i ta ˈna i rave e mea nafea e no te aha atoa râ oia i ohipa ˈi mai te reira. Ia taa ˈtu â ia tatou ta Iehova mau opuaraa, e maere atu â tatou i ‘te hau ê o te paari o te Atua.’—Roma 11:33.

E opuaraa ta te Atua

4, 5. (a) Eaha te auraa o te taˈo ‘opuaraa’ ta te Bibilia e faaohipa ra? (b) A faataa e nafea te hoê opuaraa e tupu ai ma te mau ravea rau.

4 Te faahiti ra te Bibilia i ‘te opuaraa’ a te Atua ra o Iehova “mai te matamua mai â.” (Eph. 3:10, 11) Eaha te auraa mau o te taˈo ‘opuaraa’ ta te Bibilia e faaohipa ra? E fa, aore ra tapao, papu ïa e naea ma te mau ravea rau.

5 Ei hiˈoraa: E opua paha te hoê taata e hamani i to ˈna fare. Ua rau te huru hamaniraa e te taihaa ta ˈna e nehenehe e faaohipa. A hamani ai oia i to ˈna fare, e taui paha te huru o te reva e ua pau te taihaa ta ˈna i hinaaro e faaohipa. E titauhia ïa te tahi atu mau taihaa. Noa ˈtu râ eaha te mau faatanotanoraa ta ˈna e rave, e oti iho â to ˈna fare mai ta ˈna i opua.

6. Mea nafea Iehova i faatanotano ai i ta ˈna mau raveraa ia tupu ta ˈna opuaraa?

6 Ua faatanotano atoa Iehova i ta ˈna mau raveraa ia tupu ta ˈna opuaraa mai te matamua mai â. Ua haapao râ oia i te tiamâraa e maiti o te mau taata ta ˈna i poiete. E hiˈo anaˈe e nafea te Huero fafauhia e faataa ˈi i ta Iehova raveraa ia tupu ta ˈna opuaraa. I te omuaraa, ua parau Iehova i na taata matamua: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Gen. 1:28) Ua mau anei tera opuaraa i te orureraa hau i te ô i Edene? Aita roa ˈtu! Oioi atura Iehova i te faaohipa i te hoê ravea ê ia tupu ta ˈna opuaraa. Ua tohu oia i te haereraa mai o te “huaai,” aore ra huero, o te faaore i te ino i ravehia e nau orure hau.—Gen. 3:15; Heb. 2:14-17; Ioa. 1, 3:8.

7. Eaha ta tatou e haapii mai i ta Iehova i parau no ˈna iho i roto i te Exodo 3:14?

7 Ua tuea ta Iehova faatanotanoraa ia tupu hope roa ta ˈna opuaraa, i ta ˈna i parau no ˈna iho. I to Mose faaiteraa ia Iehova i te mau mea e haapeapea ra ia ˈna no ta ˈna hopoia, ua tamahanahana ˈtu Iehova ma te parau: “Te vai nei au o vau e vai nei: e ua na ô mai â oia, Teie ta oe e parau atu i te tamarii a I[s]eraela, Na te vai nei au vau i tono mai ia outou nei.” (Exo. 3:14) Te auraa o te mau parau tei hurihia ei “Te vai nei au o vau e vai nei” ia au i te reo Hebera, e nehenehe iho â Iehova e riro mai ta ˈna e hinaaro ia tupu hope roa ta ˈna opuaraa! Ua faahohoˈa-maitai-hia te reira e te aposetolo Paulo i roto i te Roma pene 11. Te faahiti ra oia i te hoê olive taipe. E mauruuru atu â tatou i te paari hau ê o Iehova i te hiˈopoaraa i teie faahohoˈaraa, noa ˈtu e e tiaturiraa to tatou e haere i te raˈi aore ra e ora e a muri noa ˈtu i te fenua.

Te opuaraa a Iehova no nia i te huero tohuhia

8, 9. (a) Eaha na tuhaa e maha o te tauturu mai ia taa i te faahohoˈaraa o te olive? (b) Eaha te uiraa ta tatou e hiˈopoa? Eaha ta te reira e faaite no nia ia Iehova?

8 Hou tatou e taa ˈi i te faahohoˈaraa o te olive, ia ite ïa tatou e maha tuhaa no te tupuraa o te opuaraa a Iehova no nia i te huero tohuhia. A tahi, ua fafau Iehova ia Aberahama e “e maitai te mau fenua atoa o te ao nei” i to ˈna huero. (Gen. 22:17, 18) Te piti, e nehenehe te nunaa Iseraela no roto mai ia Aberahama e riro ei “basileia tahuˈa.” (Exo. 19:5, 6) Te toru, i to te rahiraa o te mau Iseraela pae tino patoiraa i te Mesia, ua faaohipa Iehova i te tahi atu ravea no te haamau i te “basileia tahuˈa.” (Mat. 21:43; Roma 9:27-29) Te maha, o Iesu te melo matamua o te huero o Aberahama e ua horoa-atoa-hia ia vetahi ê te fanaˈoraa taa ê e riro ei melo o tera huero.—Gal. 3:16, 29.

9 Hau atu â, ia au i te Apokalupo, 144 000 rahiraa te faatere e o Iesu ei arii e ei tahuˈa i te raˈi. (Apo. 14:1-4) Te parau-atoa-hia ra ratou “te tamarii a Iseraela.” (Apo. 7:4-8) E Iseraela, aore ra ati Iuda, pae tino noa anei râ na 144 000? Te haapapu ra te pahonoraa i teie uiraa i ta Iehova faatanotanoraa ia tupu ta ˈna opuaraa. E hiˈopoa anaˈe ïa i te rata ta te aposetolo Paulo i papai i to Roma.

Ei basileia tahuˈa”

10. Eaha tei tohuhia no te nunaa Iseraela anaˈe?

10 Mai tei faahitihia mai nei, o te nunaa Iseraela anaˈe tei nehenehe e riro ei melo o ‘te basileia tahuˈa e te nunaa moˈa.’ (A taio i te Roma 9:4, 5.) Eaha râ tei tupu i te taeraa mai te Huero fafauhia? O te nunaa Iseraela pae tino noa anei na Iseraela pae varua 144 000 ei melo atoa o te huero o Aberahama?

11, 12. (a) Inafea te haamataraa te maitiraa o te feia e ô i roto i te Basileia i te raˈi, e ua aha te rahiraa o te ati Iuda o tera tau? (b) E nafea Iehova e faahope ai i te numera taatoa o te feia e riro ei melo o te huero o Aberahama?

11 A taio i te Roma 11:7-10. Ei nunaa, ua patoi te ati Iuda o te senekele matamua ia Iesu. Aita ˈtura ratou i riro ei huero o Aberahama. I te Penetekose 33, i te haamataraa te maitiraa o te feia e ô i roto i te “basileia tahuˈa,” ua farii tau tausani ati Iuda aau tia i teie titau-manihini-raa. O “te tahi pae” noa ïa o te nunaa ati Iuda taatoa.—Roma 11:5.

12 E nafea râ Iehova e faahope ai i te numera taatoa o te feia e riro ei melo o te huero o Aberahama? (Roma 11:12, 25) Teie te pahonoraa ta te aposetolo Paulo i horoa: “E ore roa hoi e tia ia manaˈo e ua ore te parau a te Atua. E ere to Iseraela ˈtoa i te Iseraela mau [pae varua]. E ere hoi ratou atoa i te tamarii [pae varua], i te mea e huaai [huero] ratou no Aberahama . . . Teie taua parau ra, Te tamarii a te tino nei, e ere ratou i te tamarii na te Atua; o te tamarii râ no te parau i parauhia maira, o tei haapaohia ïa ei huaai.” (Roma 9:6-8) E ere ïa te parau no te huaai pae tino o Aberahama i te hoê titauraa ia tupu te opuaraa a Iehova no nia i te huero.

Te olive taipe

13. Eaha te faahohoˈahia ra e (a) te olive, (b) te aa, (c) te tumu, e (d) te mau amaa?

13 Ua faaau te aposetolo Paulo i te feia e riro ei melo o te huero o Aberahama i te mau amaa o te hoê olive taipe. a (Roma 11:21) Te faahohoˈa ra te olive maitai, aore ra tanuhia, i te tupuraa te opuaraa a te Atua ta ˈna i manaˈo na i to ˈna faaauraa i te faufaa ia Aberahama. Mea moˈa te aa o te tumu raau e te faahohoˈa ra te reira ia Iehova o te horoa i te ora ia Iseraela pae varua. (Isa. 10:20; Roma 11:16) Te faahohoˈa ra te tumu ia Iesu te melo matamua o te huero o Aberahama. E te mau amaa, i te numera taatoa ïa o te tahi atu mau melo o to Aberahama huero.

14, 15. O vai ma tei “ofene-ê-hia” i te olive maitai, e o vai ma tei poihia i roto i teie olive taipe?

14 I roto i te faahohoˈaraa o te olive taipe, ua faaauhia te ati Iuda pae tino o tei patoi ia Iesu i te mau amaa olive tei “ofene-ê-hia,” aore ra ofatihia. (Roma 11:17) Aita ˈtura ratou i riro ei melo o te huero o Aberahama. Na vai ïa e mono atu? Ua manaˈo te ati Iuda pae tino e teoteo ra no te mea e tamarii ratou no Aberahama, e eita ratou e monohia. Ua faaara aˈena ˈtu râ Ioane Bapetizo e e riro te mau ofai ei tamarii na Aberahama ia hinaaro Iehova.—Luka 3:8.

15 Eaha ta Iehova i rave ia tupu ta ˈna opuaraa? Te faataa ra Paulo e ua poihia te mau amaa olive oviri i roto i te olive maitai no te mono i tei ofatihia. (A taio i te Roma 11:17, 18.) Ei auraa parau, ua poihia te mau Kerisetiano o te mau nunaa tei faatavaihia i te varua, mai vetahi o te amuiraa i Roma, i roto i teie olive taipe. Mea na reira ratou i riro ai ei melo o to Aberahama huero. I mutaa iho, e au ratou i te mau amaa olive oviri, aita ta ratou e tuhaa i roto i teie faufaa taa ê. Ua horoa râ Iehova i te ravea ia riro mai ratou ei ati Iuda pae varua.—Roma 2:28, 29.

16. Eaha ta te aposetolo Petero i faataa no nia i te tupuraa o te nunaa pae varua apî?

16 Te faataa ra te aposetolo Petero i teie tupuraa: “E teie nei, ia outou [Iseraela pae varua, oia atoa te mau Kerisetiano Etene] i te feia i faaroo na, e maitai rahi ïa to ˈna [Iesu Mesia]: area i te feia faaroo ore ra, taua ofai i haapaehia e te feia patu ra, o tei riro ïa ei tiavâ, e ei ofai turoriraa, e ei pǎpǎ maheaituraa . . . E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia. O outou, e ere i te taata no te Atua i mutaa ihora, i teie nei râ, e taata ïa no te Atua; o tei ore i arohahia mai i mutaa iho, i teie nei râ, ua arohahia mai ïa.”—Pet. 1, 2:7-10.

17. Mea nafea Iehova i rave ai i te tahi mea taa ê?

17 Ua rave Iehova i te tahi mea manaˈo-ore-hia e te rahiraa. Te faataa ra Paulo i te ohipa i tupu ‘e ere i te huru mau.’ (Roma 11:24, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, 1976) No te aha? E ohipa varavara e te huru ê atoa ia poihia te hoê amaa oviri i roto i te hoê tumu raau tanuhia. Ua rave râ te tahi feia faaapu o te senekele matamua i te reira. b Oia atoa, ua rave Iehova i te tahi mea taa ê. No te hoê ati Iuda, aita roa ˈtu ta te mau Etene e hotu maitai. Ua faariro râ Iehova ia ratou ei “nunaa” e faatupu mai i te huero o te Basileia. (Mat. 21:43) Mai te faatavairaahia te Etene matamua peritome-ore-hia o Korenelio i te matahiti 36, ua nehenehe atura te mau taata peritome-ore-hia e ere i te ati Iuda e poihia i roto i teie olive taipe.—Ohi. 10:44-48. c

18. I muri aˈe i te matahiti 36, eaha te ravea e vai ra i te ati Iuda pae tino?

18 Te auraa anei ïa e i muri aˈe i te matahiti 36, aita te ati Iuda pae tino i nehenehe faahou e riro ei melo o te huero o Aberahama? E ere. Te faataa ra Paulo: “E o ratou [te ati Iuda pae tino] atoa hoi, ia ore ratou ia tamau mârô i te faaroo ore ra, e poihia ïa i roto: e tia hoi i te Atua ia poi faahou ia ratou i roto. Ia ooti-ê-hia mai oe no nia i te olive oviri mau, e i poi-ê-hia oe i roto i te olive maitai [“e ere hoi ïa i to oe na huru mau,” V.C.J.S.]: a tae ai hoi ia ratou i te amaa mau ra, e poihia mai ïa i roto i to ratou iho olive!”—Roma 11:23, 24.

‘E ora Iseraela atoa’

19, 20. Eaha ta Iehova e faatupu ia au i te faahohoˈaraa o te olive taipe?

19 Te tupu mau ra te opuaraa a Iehova no nia ia ‘Iseraela o te Atua’ ma te faahiahia. (Gal. 6:16) Mai ta Paulo i parau, “e ora . . . Iseraela atoa.” (Roma 11:26) I te tau ta Iehova i faataa, e tavini “Iseraela atoa,” oia hoi te numera taatoa o Iseraela pae varua, ei arii e ei tahuˈa i te raˈi. E tupu iho â te opuaraa a Iehova!

20 Mai tei tohuhia, e maitai “to te ao nei” i to Aberahama huero, oia hoi o Iesu Mesia e na 144 000. (Roma 11:12; Gen. 22:18) Mea na reira ïa te nunaa taatoa o te Atua e fanaˈo ai i teie faanahoraa. Ia hiˈopoa tatou mea nafea Iehova i faatupu ai i ta ˈna opuaraa mai te matamua mai â, e maere iho â tatou i “te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e!”—Roma 11:33.

[Nota i raro i te api]

a E arii e e tahuˈa to te nunaa Iseraela pae tino, aita râ te nunaa i riro ei basileia tahuˈa. Aita te ture i faatia i te mau arii o Iseraela ia riro ei tahuˈa. Aita ïa te olive taipe e faahohoˈa ra ia Iseraela pae tino. Te faataa ra Paulo e nafea te opuaraa a te Atua no nia i te “basileia tahuˈa” e tupu ai i nia ia Iseraela pae varua. E faatanoraa apî teie i tei piahia i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1984, api 9-14.

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia  “Poiraa i te mau amaa olive oviri, no te aha?”

c Ua tupu te reira i te pae hopea o na toru matahiti e te afa i to te ati Iuda pae tino riroraa ei melo o te nunaa pae varua apî. Ua faaite atea te parau tohu no nia i na hebedoma matahiti e 70 i teie tupuraa.—Dan. 9:27.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia i ta Iehova huru raveraa ia tupu ta ˈna opuaraa?

• I roto i te Roma pene 11, eaha te faahohoˈahia ra e . . .

te olive taipe?

te aa?

te tumu?

te mau amaa?

• No te aha e ohipa taa ê ai te poiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 26]

 Poiraa i te mau amaa olive oviri, no te aha?

▪ E faehau e e taata faaapu Roma o Lucius Junius Moderatus Columella tei ora i te senekele matamua. Ua matau-maitai-hia oia no na buka 12 ta ˈna i papai no nia i te oraraa mataeinaa e te ohipa faaapu.

I roto i te pae o ta ˈna buka, ua faahiti oia i te hoê parau paari tahito: “Te taata faaapu tei arote i te aua olive, e tiai oia ia hotu mai; o tei tapara, ia hotu mai ïa; o tei topetope, ia maahia iho â.”

I muri aˈe i to ˈna faataaraa i te mau tumu raau tupu maitai aita râ e maa to nia iho, te horoa ra oia i teie manaˈo: “Mea maitai ia paraˈu i te amaa e tapiri maitai atu ai i te amaa iti o te olive oviri i roto; e hotu rahi mai ïa teie tumu raau.”

[Hohoˈa i te api 25]

Te taa ra anei ia oe te faahohoˈaraa o te olive taipe?