Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau utuafare Kerisetiano, “e ara”

E te mau utuafare Kerisetiano, “e ara”

E te mau utuafare Kerisetiano, “e ara”

“E ara . . . tatou, e haapao maitai.”—TES. 1, 5:6.

1, 2. Eaha te titauhia ia vai ara noa te hoê utuafare i te pae varua?

 NO NIA i te “mahana rahi riaria o Iehova,” ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Tesalonia: “E te mau taeae, aore [outou] i roto i te pouri, a roohia mai ai outou e taua mahana ra mai te eiâ ra. E tamarii anaˈe outou no te maramarama, e tamarii no te ao; e ere tatou i to te po, e to te pouri.” Ua na ô â oia: “E teie nei, eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai.”—Ioe. 2:31; Tes. 1, 5:4-6.

2 Ua tano maitai te aˈoraa a Paulo i to Tesalonia no te mau Kerisetiano e ora ra i “te tau hopea.” (Dan. 12:4) A piri noa ˈi te hopea o ta ˈna ao ino, te tutava ra Satani i te haafariu ê e rave rahi taata haamori i te taviniraa i te Atua. Mea maitai ïa ia pee i te aˈoraa a Paulo ia vai ara i te pae varua. Ia vai ara noa te hoê utuafare Kerisetiano, e titauhia ia amo te melo taitahi i ta ˈna hopoia faataahia e te Bibilia. E nafea ïa te tane, te vahine, e te tamarii e tauturu ai i to ratou utuafare ia “ara”?

E te mau tane, a pee i “te tiai mamoe maitai”

3. Ia au i te Timoteo 1, 5:8, eaha te hopoia a te tane ei upoo utuafare?

3 Ia au i te Bibilia, “to te vahine ra upoo, o te tane ïa.” (Kor. 1, 11:3) Eaha te hopoia a te tane ei upoo utuafare? Te na ô ra te mau Papai: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore.” (Tim. 1, 5:8) Ia haapao iho â te hoê tane i to ˈna utuafare i te pae materia. E titau hau atu â râ ia hinaaro oia e tauturu i to ˈna utuafare ia vai ara i te pae varua. E mea tia ia patu oia i to ˈna utuafare i te pae varua ma te tauturu i te melo taitahi ia haapaari i to ˈna taairaa e te Atua. (Mas. 24:3, 4) E nafea ïa?

4. Eaha te tauturu i te hoê tane ia patu i to ˈna utuafare i te pae varua?

4 I te mea e ‘o te tane to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ei upoo o te amuiraa,’ e mea tia ïa ia hiˈopoa e ia pee te tane faaipoipo i te huru aratairaa a Iesu i te amuiraa. (Eph. 5:23) A hiˈo na mea nafea Iesu i faataa ˈi i to ˈna mau taairaa e ta ˈna mau pǐpǐ. (A taio i te Ioane 10:14, 15.) Eaha te ravea hoê ia patu te hoê tane i to ˈna utuafare i te pae varua? Teie ïa: E haapii i ta Iesu i parau e i rave ei “tiai mamoe maitai,” e e ‘pee i to ˈna taahiraa avae.’—Pet. 1, 2:21.

5. Eaha ta te Tiai mamoe maitai i ite no nia i te amuiraa?

5 Ua niuhia te taairaa i rotopu i te tiai e ta ˈna mau mamoe i nia i te ite e te tiaturi. Ua ite maitai te tiai i te huru o ta ˈna mau mamoe. Ua matau e ua tiaturi atoa ta ˈna mau mamoe ia ˈna. E pee ratou ia ˈna no to ˈna reo. Ua parau Iesu, “Ua ite au i ta ˈu [mamoe], e ua itehia vau e ratou.” E ere to ˈna ite i te amuiraa i te mea na nia nia noa. Te auraa o te taˈo Heleni hurihia ei “ite,” o te “matau-maitai-roa-raa” ïa. Oia mau, ua matau maitai roa te Tiai mamoe maitai i ta ˈna mamoe. Ua ite oia i te hinaaro, te paruparu, e te puai o te mamoe taitahi. Aore mea e moe ia Iesu, to tatou Hiˈoraa. Ua ite maitai atoa te mamoe i to ˈna tiai e e tiaturi oia i ta ˈna aratairaa.

6. E nafea te tane e pee ai i te Tiai mamoe maitai?

6 No te amo i to ˈna tiaraa upoo mai te Mesia, ia haapii te tane ia feruri mai te hoê tiai mamoe e ia hiˈo i te mau melo o to ˈna utuafare ei mamoe. Ia tutava oia i te ite maitai ia ratou. E nehenehe anei ta ˈna? E, ia tauaparau maitai oia i te melo taitahi e ia horoa oia i te tariˈa faaroo. Ia aratai atoa oia i te mau ohipa o te utuafare ma te rave i te mau faaotiraa maitai no nia i te haamoriraa utuafare, te taeraa ˈtu i te mau putuputuraa, te pororaa e te faaanaanataeraa. Ia rave te tane Kerisetiano i te aratairaa ma te ite maitai i te Parau a te Atua e i te melo taitahi o to ˈna utuafare, e tiaturi ïa ratou i to ˈna tiaraa upoo. E oaoa atoa o ˈna i te ite i to ˈna utuafare ia vai hoê noa i roto i te haamoriraa mau.

7, 8. E nafea te tane e pee ai i te Tiai mamoe maitai ia aroha oia i ta ˈna e aupuru ra?

7 E aroha atoa te hoê tiai mamoe maitai i ta ˈna mau mamoe. Ia haapii tatou i te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa i roto i te mau Evanelia, e î to tatou aau i te mauruuru no te aroha o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. ‘Ua horoa roa oia i to ˈna ora no te mamoe.’ Ia pee atoa te mau tane ia Iesu. Eita te tane e hinaaro ra i te farii maitai a te Atua e haavî i ta ˈna vahine, e aroha noa râ oia ia ˈna “mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia,” aore ra amuiraa. (Eph. 5:25) E parau mǎrû e te hamani maitai ta ˈna e tia ˈi, e au hoi i ta ˈna vahine te faatura.—Pet. 1, 3:7.

8 A haapii ai i te mau tamarii, ia turu maite te upoo utuafare i te mau faaueraa tumu a te Atua. Eiaha râ ia moe ia ˈna ia faaite atoa ˈtu i te aroha a aˈo ai ia ratou. Aita paha vetahi e taa oioi ra i tei titauhia ia ratou, ia faaite ïa te papa i te faaoromai. Ia tamau noa te tane i te pee i te hiˈoraa o Iesu, e oraraa utuafare hau ïa to ratou. E fanaˈo ratou i te huru panoonoo ore pae varua himenehia e te hoê papai salamo.—A taio i te Salamo 23:1-6.

9. Mai te patereareha Noa, eaha te hopoia a te mau tane Kerisetiano, e na te aha e tauturu ia ratou ia na reira?

9 I ora na te patereareha Noa i te anotau hopea o te ao o to ˈna tau. Ua faaora râ Iehova ia ˈna, “te toovau ïa i te feia i faaorahia ra, a hopoi mai ai oia i te diluvi i teie nei ao paieti ore.” (Pet. 2, 2:5) E hopoia na Noa ia tauturu i to ˈna utuafare ia ora ˈtu i te diluvi. Hoê â hopoia ta te mau upoo utuafare Kerisetiano i teie anotau hopea. (Mat. 24:37) Mea faufaa mau â ia haapii e ia tutava ratou i te pee i te hiˈoraa o “te tiai mamoe maitai”!

E te mau vahine, ‘a patu i to outou utuafare’

10. No te vahine, eaha te auraa e auraro i ta ˈna tane?

10 Ua papai te aposetolo Paulo: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai . . . i te Fatu ra.” (Eph. 5:22) Aita teie parau e faahaehaa ra i te vahine. Hou a poiete ai i te vahine matamua ra o Eva, ua parau te Atua mau: “E ere . . . i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna.” (Gen. 2:18) Ei “tauturu au,” e turu oia i ta ˈna tane i roto i ta ˈna mau hopoia utuafare. E tiaraa faahiahia mau ïa to te vahine.

11. E nafea te hoê vahine hiˈoraa maitai e ‘patu ai i to ˈna utuafare’?

11 E haa te hoê vahine hiˈoraa maitai no te maitai o to ˈna utuafare. (A taio i te Maseli 14:1.) Eita te hoê vahine maamaa e faatura i te tiaraa upoo haamauhia, area te vahine hiˈoraa maitai, oia ïa. Eita oia e faaite i te huru feruriraa faaroo ore e tiamâ a te ao, e auraro râ oia i ta ˈna tane. (Eph. 2:2) E faaino te vahine maamaa i ta ˈna tane, area te vahine hiˈoraa maitai, e haa ïa ia faatura ˈtu â ta ˈna mau tamarii e vetahi ê ia ˈna. E ara taua vahine ra eiaha e faaiti i te faatura i te tiaraa upoo o ta ˈna tane ma te faahapahapa e te mârô ia ˈna. E haamâuˈa te vahine maamaa i te moni a te utuafare, area te vahine e turu ra i ta ˈna tane, eita ïa. E auraro râ oia ia ˈna ma te haapao e te faaherehere i te moni. Eita oia e faahepo i ta ˈna tane ia rave i te hora hau.

12. Ia aha te hoê vahine no te tauturu i to ˈna utuafare ia “ara”?

12 E tauturu te hoê vahine hiˈoraa maitai i to ˈna utuafare ia “ara” ma te turu i ta ˈna tane ia haapii i te tamarii no nia ia Iehova. (Mas. 1:8) E turu oia i te porotarama o te haamoriraa utuafare, oia atoa i ta ˈna tane ia aˈo oia i ta raua tamarii. Mea taa ê mau â oia i te vahine maamaa, te mauiui nei hoi ta ˈna mau tamarii i te pae tino e i te pae varua!

13. No te aha mea faufaa ˈi ia turu te vahine i ta ˈna tane i roto i te mau ohipa taaihia i te amuiraa e te faanahonahoraa?

13 Eaha te huru o te hoê vahine turu e ite ra i ta ˈna tane ia amo i te hopoia i roto i te amuiraa Kerisetiano? E oaoa iho â ïa oia! E tavini tauturu anei ta ˈna tane, e matahiapo, aore ra e melo o te tomite tuatiraa e te fare maˈi aore ra o te tomite paturaa no te fenua, e oaoa oia i te haamaitairaa a ta ˈna tane. E turu noa oia ia ˈna ma ta ˈna mau parau e ohipa. E titau te reira i te tahi mau haapaeraa, ua ite râ oia e e tauturu te apitiraa ˈtu ta ˈna tane i te mau ohipa taaihia i te amuiraa e te faanahonahoraa ia vai ara noa to ˈna utuafare i te pae varua.

14. (a) Eaha te nehenehe e riro ei fifi no te hoê vahine e turu ra i ta ˈna tane, e ia nafea oia? (b) Ia nafea te hoê vahine ia oaoa to ˈna utuafare?

14 E nehenehe te tururaa ˈtu e riro ei fifi no te hoê vahine ia rave ta ˈna tane i te hoê faaotiraa taa ê atu i ta ˈna. Noa ˈtu râ, e faaite oia i “te aau mǎrû e te mamahu” e e haa oia e ta ˈna tane ia manuïa ta ˈna faaotiraa. (Pet. 1, 3:4) E tutava te hoê vahine maitai i te pee i te hiˈoraa o te mau vahine haapao maitai i tahito ra mai ia Sara, Ruta, Abigaila, e to Iesu metua vahine, Maria. (Pet. 1, 3:5, 6) E pee atoa o ˈna i te haerea au o te mau vahine hiˈoraa maitai o teie tau. (Tito 2:3, 4) Ia here e ia faatura te hoê vahine maitai i ta ˈna tane e manuïa ˈi to raua faaipoiporaa e e oaoa ˈi to raua utuafare. E vahi mahanahana e te hau to ˈna fare. Mea faufaa mau te hoê vahine turu no te hoê tane e here ra ia Iehova e e haa puai ra no ˈNa!—Mas. 12:4.

E te mau tamarii, ‘a haapao i te mau mea hiˈo-ore-hia’

15. E nafea te mau tamarii e haa amui ai e to ratou metua ia “ara” te utuafare?

15 E te mau tamarii, e nafea outou e haa amui ai e to outou metua ia “ara” to outou utuafare i te pae varua? A feruri i te re ta Iehova i tuu i mua ia outou. Peneiaˈe mai to oe tamarii-rii-raa ua faaite atu to oe metua i te mau hohoˈa o te oraraa i roto i te Paradaiso. A paari ai oe, ua faaohipa paha ratou i te Bibilia e te tahi mau papai Kerisetiano no te tauturu ia oe ia ite mai te aha te oraraa mure ore i roto i te ao apî. I teie nei, e tauturu te haapaoraa i te taviniraa a Iehova e te faaauraa i to oe oraraa i nia i te reira ia “ara.”

16, 17. Ia aha te mau tamarii no te upootia i te hororaa no te ora?

16 A haamanaˈo maite i te mau parau a te aposetolo Paulo i roto i te Korinetia 1, 9:24. (A taio.) A horo i te hororaa no te ora no te upootia. A rave i te mau faaotiraa e noaa ˈi ia oe te re o te ora mure ore. Mea rahi tei vaiiho i te tapiraa i te mau mea materia ia haafariu ê ia ratou i te re. Auê hoi te peapea e! Eita oe e oaoa mau ia niu oe i to oe oraraa i nia i te faufaa. E morohi te mau mea ta te moni e nehenehe e hoo mai. Ia haapao râ oe i “te mau mea hiˈo-ore-hia.” No te aha? No te mea “te mau mea hiˈo-ore-hia ra, e tia mau â ïa i te vairaa.”—Kor. 2, 4:18.

17 O te mau haamaitairaa a te Basileia atoa “te mau mea hiˈo-ore-hia.” A niu i to oe oraraa i nia i te reira. E oaoa mau oe ia faaohipa i to oe oraraa no te tavini ia Iehova. Ia na reira oe, e nehenehe oe e haamau i te mau fa e raea oioi e te mau fa no a muri aˈe. a Ia haamau oe i te mau fa pae varua au noa, e haapao maite oe i ta oe taviniraa i te Atua ia noaa mai te re o te ora mure ore.—Ioa. 1, 2:17.

18, 19. E nafea te tamarii e ite ai e ua faatupu oia i te taairaa e o Iehova?

18 E te mau tamarii, te taahiraa matamua i nia i te eˈa o te ora, o te faatupuraa ïa i te taairaa e o Iehova. Ua na reira anei oe? A uiui: ‘E taata paari anei au i te pae varua, aore ra e apiti anei au i te mau ohipa a te amuiraa no to ˈu noa mau metua? Te atuatu ra anei au i te mau huru maitatai o te faaoaoa i te Atua? Te apiti tamau ra anei au i te mau ohipa o te haamoriraa mau mai te pure-tamau-raa, te haapiiraa, te taeraa i te mau putuputuraa e te pororaa? Te haafatata ra anei au i te Atua ma te atuatu i te taairaa piri e o ˈna?’—Iak. 4:8.

19 A feruri maite i te hiˈoraa o Mose. Noa ˈtu e ua paari oia i roto i te hoê taˈere ê, ua maiti Mose ia itehia oia ei taata haamori ia Iehova eiaha râ ei tamaiti a te tamahine a Pharao. (A taio i te Hebera 11:24-27.) E te mau tamarii Kerisetiano, ia faaoti atoa outou i te tavini ia Iehova ma te taiva ore. E oaoa mau ïa outou e e fanaˈo outou i te hoê huru oraraa maitai aˈe i teie nei e te tiaturiraa papu o “te ora mure ore.”—Tim. 1, 6:19.

20. O vai te upootia i roto i te hororaa no te ora?

20 I tahito ra, hoê noa taata horo te upootia i te hororaa. Mea taa ê râ i roto i te hororaa no te ora. E hinaaro te Atua “i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Tim. 1, 2:3, 4) Ua faaoti e rave rahi i ta ratou hororaa, e e rave rahi â te horo nei e o oe. (Heb. 12:1, 2) E noaa te re i te feia atoa e ore e taora i te tauera. A tapea ïa ia upootia!

21. Eaha te hiˈopoahia i to muri nei tumu parau?

21 E tae mai iho â te “mahana rahi mǎtaˈu o Iehova.” (Mal. 4:5) Eiaha te mau utuafare Kerisetiano ia hitimahuta i taua mahana ra. Mea faufaa roa ia amo te melo taitahi o te utuafare i ta ˈna hopoia faataahia e te Bibilia. Eaha ˈtu â te rave no te vai ara noa i te pae varua e no te haapaari i to oe taairaa e te Atua? E faaite to muri nei tumu parau e toru ravea faufaa ia maitai te utuafare taatoa i te pae varua.

[Nota i raro i te api]

Eaha ta outou i haapii?

• No te aha mea faufaa roa ˈi ia “ara” te mau utuafare Kerisetiano?

• E nafea te tane e pee ai i te Tiai mamoe maitai?

• E nafea te hoê vahine hiˈoraa maitai e turu ai i ta ˈna tane?

• Ia aha te tamarii ia vai ara noa to ratou utuafare i te pae varua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Mea faufaa mau te hoê vahine turu no te hoê tane paari i te pae varua