Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau utuafare Kerisetiano, “ia vai ineine â” outou

E te mau utuafare Kerisetiano, “ia vai ineine â” outou

E te mau utuafare Kerisetiano, “ia vai ineine â” outou

“Ia vai ineine â outou; no te mea ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—LUKA 12:40.

1, 2. No te aha e haapao maite ai i ta Iesu aˈoraa e “vai ineine â”?

 ‘IA TAE mai te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana’ e faataa i te taata, e nafea ïa oe e to oe utuafare? (Mat. 25:31, 32) I te mea e e tupu te reira i te hora manaˈo-ore-hia, mea faufaa roa ia haapao maite i te aˈoraa a Iesu “ia vai ineine â”!—Luka 12:40.

2 I te tumu parau na mua ˈtu, ua hiˈopoa tatou e nafea te melo taitahi e tauturu ai i to ˈna utuafare taatoa ia ara i te pae varua ma te amo maite i ta ˈna hopoia. E hiˈo anaˈe i te tahi atu â mau ravea no te tauturu i to tatou utuafare ia maitai noa i te pae varua.

Ia “maitai” to mata

3, 4. (a) E titauhia ia ara te mau utuafare Kerisetiano i te aha? (b) Eaha te auraa ia “maitai” to tatou mata?

3 Ia ineine te mau utuafare no te taeraa mai o te Mesia, e titauhia ia ara ratou ia ore te tahi mau mea e haafariu ê ia ratou i te haamoriraa mau. Mea rahi te utuafare tei topa i roto i te nounou taoˈa. A hiˈo na i ta Iesu i parau ia “maitai” to tatou mata. (A taio i te Mataio 6:22, 23.) E turama te lamepa i to tatou eˈa a ore atu ai tatou e topa, oia atoa e tauturu mai te ‘mata o to tatou aau’ ia haere i mua e ia ore e topa i roto i te hara.—Eph. 1:18.

4 Ia maitai te mata o to tatou aau, eaha ïa te auraa? E tiatonu ïa i te hoê noa fa. Eita tatou e niu i to tatou oraraa i nia i te mau mea materia e e haapeapea rahi roa i te mau hinaaro pae tino o te utuafare. E tiatonu râ to tatou mata i te mau ohipa pae varua. (Mat. 6:33) E oaoa ïa tatou i ta tatou e fanaˈo nei e e tuu tatou i te taviniraa a te Atua i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa.—Heb. 13:5.

5. Mea nafea te hoê potii i te faaiteraa e tei nia to ˈna “mata” i te taviniraa i te Atua?

5 E faahopearaa maitai mau ia haapii i te tamarii ia maitai to ratou mata! A hiˈo na i teie potii no Etiopia. No te mea ua ohipa maitai oia i te haapiiraa, ua pûpûhia ˈtu na ˈna te tahi moni tauturu ia haere â oia i mua i roto i ta ˈna haapiiraa. Aita râ oia i farii i tera moni, tei nia hoi to ˈna mata i te taviniraa a Iehova. I muri iti noa ˈˈe, ua pûpûhia ˈtu te hoê ohipa, e 3 000 euros (fatata e 358 000 F CFP) te moni avaˈe. E tino moni iti rahi ïa ia faaauhia i te moni tahua i to ˈna fenua. Tei nia râ to ˈna “mata” i te taviniraa pionie. Aita i titauhia ia ani oia i te manaˈo o to ˈna metua no te ore e farii i tera ohipa. Eaha to raua huru a faaroo ai i ta ˈna i rave? Ua oaoa mau raua ia ˈna e ua faaite roa ˈtu i ta raua tamahine!

6, 7. Ia “ara” tatou i teihea fifi atâta?

6 E faaararaa to roto i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 6:22, 23 no nia i te nounou. Ua faataa Iesu i te mata “maitai” e te mata “maˈihia.” I roto i te reo tumu, te hoê ‘mata maˈihia,’ o te hoê ïa mata ino e te nounou. Eaha to Iehova manaˈo i te nounou? Te na ô ra te Bibilia: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou.”—Eph. 5:3.

7 Mea ohie ia ite i te tahi nounou i ǒ vera ma, i ǒ tatou râ, eita ïa. No reira, mea maitai ia pee i te aˈoraa a Iesu: “E ara ia outou i te nounou taoˈa.” (Luka 12:15) E titauhia ïa ia hiˈopoa ia tatou iho no te ite i te hinaaro o to tatou aau. E mea tia ia feruri maite te mau utuafare Kerisetiano i te taime e te moni faataahia no te faaanaanataeraa, te faafaaearaa, e te hoohooraa.

8. E nafea tatou e ‘ara ˈi’ a hoo ai i te tahi ohipa?

8 Hou a hoo ai i te tahi ohipa, eiaha noa e feruri e e pee anei te reira. A uiui atoa: ‘E taime anei to ˈu no te faaohipa tamau e no te atuatu i te reira? Ehia taime e titauhia no te faaohipa maitai atu?’ E te mau tamarii, eiaha e pee i te mau parau faatianiani atoa a te ao no nia i te ahu e te taihaa moni, a ani atu ai ia noaa ˈtoa mai ta outou. A haavî ia outou. Hau atu â, a feruri e nafea te mea ta outou e hoo mai e tauturu ai i to outou utuafare ia ineine no te taeraa mai o te Tamaiti a te taata. A tiaturi i ta Iehova parau fafau: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Heb. 13:5.

A tapi i te mau fa pae varua

9. Eaha ta te hoê utuafare e ite ia tapi oia i te mau fa pae varua?

9 Te tahi atu ravea e haapuai ai te mau melo utuafare i to ratou faaroo a maitai atu ai ratou paatoa i te pae varua, o te haamauraa ïa e te tapiraa i te mau fa pae varua. E ite ïa ratou i to ratou haereraa i mua i roto i te taviniraa a Iehova e eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe no ratou.—A taio i te Philipi 1:10.

10, 11. Ei utuafare, eaha te mau fa pae varua ta outou e tapi nei e te mau fa ta outou e hinaaro e haamau?

10 E haamaitairaa rahi atoa ia haamau i te mau fa au noa e raea i te rahiraa o te mau melo o te utuafare. Ei hiˈoraa, te tauaparauraa paha i te irava mahana i te mahana taitahi. E tauturu te mau pahonoraa i te upoo utuafare ia ite i to te tahi atu manaˈo ia Iehova e i te parau mau. E taime maitai atoa te taio-tamau-raa i te Bibilia ei utuafare no te haamaitai i te taioraa a te tamarii e to ratou maramaramaraa i te poroi Bibilia. (Sal. 1:1, 2) No te aha e ore ai e haamau ei fa e haamaitai atu â i ta tatou mau pure? E nehenehe atoa e faahotu rahi atu â i te mau huru maitatai ta te varua e faatupu. (Gal. 5:22, 23) Aore ra no te aha e ore ai e imi e nafea ia faaite i te aumauiui i te taata i roto i te pororaa? E tauturu te na reiraraa i te mau tamarii ia faaite i te aumauiui. E pinepine taua mau tamarii ra i te atuatu i te hinaaro e tavini ei pionie tamau aore ra ei mitionare.

11 No te aha e ore ai e feruri i te tahi mau fa ta oe e ta to oe utuafare e nehenehe e tapi? E tia anei ia outou ia poro hau atu â? E tia anei ia outou ia faaitoito i te poro na roto i te niuniu, na te aroâ, aore ra na te mau vahi tapihooraa, noa ˈtu to outou riaria? E te pororaa ïa i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro i te Basileia? E nehenehe anei hoê o to oe utuafare e haapii i te hoê reo no te poro i te feia reo ê?

12. Ia aha te mau upoo utuafare no te tauturu i to ratou utuafare ia haere i mua i te pae varua?

12 E te mau upoo utuafare, a feruri i roto i teihea tuhaa to outou utuafare e nehenehe ai e haere i mua i te pae varua. A haamau i te mau fa taa maitai ia naea te reira. Ia au noa e ia tano tera mau fa i te tupuraa e te mau ravea a to outou utuafare. (Mas. 13:12) E titauhia iho â te taime ia naea te fa e hoona. A faaherehere maite i te taime ta oe i faaohipa na i mua i te afata teata no te mau mea pae varua. (Eph. 5:15, 16) A faaitoito ia naea i to outou utuafare te fa ta outou i haamau. (Gal. 6:9) E ite “te taata atoa” te haereraa i mua a te hoê utuafare e tapi ra i te mau fa pae varua.—Tim. 1, 4:15.

Ia tamau te arui haamoriraa utuafare

13. Eaha tei tauihia i roto i te porotarama o ta tatou mau putuputuraa, e ia uiui tatou i te aha?

13 I te 1 no Tenuare 2009, ua haamauhia te hoê ravea maitai roa no te tauturu i te mau utuafare “ia vai ineine â” no te taeraa mai o te Tamaiti a te taata. Ua tauihia te porotarama o ta tatou mau putuputuraa tahebedoma. Aita tatou e putuputu faahou ra i te tahi atu taime i te hebedoma no tei parauhia te Haapiiraa buka a te amuiraa. E ravehia te reira i teie nei i te po o te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e te Putuputuraa no te taviniraa. Maoti teie tauiraa, e nehenehe te mau utuafare Kerisetiano e haapuai ia ratou i te pae varua ma te faataa i te tahi arui taa maitai i te mau hebedoma atoa no te haamoriraa utuafare. No teie tauiraa, e taime to tatou i teie nei. E uiui anaˈe ïa: ‘Te faaohipa ra anei au i tera taime no te arui haamoriraa utuafare aore ra no ta ˈu iho haapiiraa? Ua naea anei ia ˈu te fa o teie faanahoraa?’

14. (a) Eaha te fa matamua ia faatere tamau i te arui haamoriraa utuafare aore ra i ta tatou iho haapiiraa? (b) No te aha mea faufaa roa ˈi ia faataa i te hoê arui haapiiraa?

14 E haafatata ˈtu i te Atua, tera te fa matamua e faatere tamau ai i te arui haamoriraa utuafare aore ra i ta tatou iho haapiiraa. (Iak. 4:8) Ia rave tatou i te taime no te haapii tamau i te Bibilia e ia rahi atu â to tatou ite i te Atua Poiete, e piri roa ˈtu â to tatou taairaa e o ˈna. E rahi roa ˈtu â tatou i te piri ia Iehova, e rahi roa ˈtu â tatou i te hinaaro e here ia ˈna ‘ma to tatou aau atoa, ora atoa, manaˈo atoa, e puai atoa.’ (Mar. 12:30) Mea papu, e turaihia tatou ia faaroo i te Atua e ia pee ia ˈna. (Eph. 5:1) Mea faufaa roa ïa ia haamau i te hoê arui haamoriraa utuafare tamau no te tauturu i to tatou utuafare ia “vai ineine â” i te pae varua a tiai ai i te “ati rahi” i tohuhia. (Mat. 24:21) Mea faufaa roa no te ora ˈtu.

15. Eaha ta te haamoriraa utuafare e faatupu i nia i te huru aau o te mau melo utuafare?

15 E tauturu i te mau melo utuafare ia piri atu â ratou, tera te tahi atu fa o te haamoriraa utuafare. E ohipa puai te tauaparauraa i te mau mea pae varua i te mau hebedoma atoa i nia i te huru aau o te tahi melo i te tahi atu. E tahoê atu â na hoa faaipoipo ia ite raua i te oaoa ia haapii amui i te Bibilia! (A taio i te Koheleta 4:12.) E tahoê te mau metua e haamori ra i te Atua e ta ratou tamarii i roto i te here, te “tatua nehenehe roa.”—Kol. 3:14.

16. A faaite mai mea nafea e toru tuahine pae varua i te faufaaraahia i te arui faataahia no te haapii i te Bibilia.

16 A hiˈo na mea nafea e toru tuahine pae varua i te faufaaraahia i te arui faataahia no te haapii i te Bibilia. Noa ˈtu e e ere ratou i te fetii, te ora nei teie mau tuahine ivi ruhiruhia i roto i te hoê â oire e e hoa rahi roa ratou tootoru a tau matahiti i teie nei. No to ratou hinaaro e amui i te tahi atu e eiaha ia farerei mai tera noa, ia hoona râ tera taime i te pae varua, ua faaoti ratou tootoru e faataa i te hoê arui no te haapii amui i te Bibilia. Ua haamata ratou ma te faaohipa i te buka ‘Rends pleinement témoignage au sujet du Royaume de Dieu.’ “Mea au roa na matou tera taime e e pinepine e mairi ta matou haapiiraa i te hoê hora,” ta te hoê ïa o ratou e parau ra. “E tamata matou i te feruri i te tupuraa o to tatou mau taeae o te senekele matamua a tauaparau atu ai e nafea matou i roto i te hoê â tupuraa. E e tutava matou i te faaohipa i ta matou i haapii i roto i te taviniraa. Mea oaoa aˈe e mea maitai aˈe ïa ta matou pororaa i te Basileia e ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ i teie nei.” Hau atu â i te faaitoito ia ratou i te pae varua, ua piri atu â te taairaa o teie mau hoa rahi maoti teie faanahoraa. “Te haafaufaa ra matou i teie faanahoraa,” ta ratou ïa i parau.

17. Eaha te rave ia naea i te arui haamoriraa utuafare te mau fa tiaihia?

17 E oe? E nafea oe e faufaahia ˈi i te arui faataahia no te haamoriraa utuafare aore ra no ta oe iho haapiiraa? Ia ore oe e rave tamau i te reira, eita e naea te mau fa tiaihia. Ia ineine te melo taitahi o te utuafare no te haapii i te hora faataahia. Eiaha e vaiiho i te mau mea rii ia haafifi i tera haapiiraa. Hau atu â, ia maitihia te tumu parau ohie ia faaohipa no te utuafare. Eaha te rave ia oraora te haapiiraa? A faaohipa i te mau ravea haapiiraa maitatai e ia riro noa taua taime ra ei mea hau e te tura.—Iak. 3:18. a

“E ara” e “ia vai ineine â”

18, 19. Ia aha te iteraa e ua fatata te taeraa mai o te Tamaiti a te taata i nia ia oe e i to oe utuafare?

18 Te faaite maitai ra te mau huru tupuraa o te ao nei e ino noa ˈtura mai 1914 e ua tae te ao ino a Satani i to ˈna mau mahana hopea. Te piri maira te mau ata rumaruma o Aramagedo. Ua fatata te Tamaiti a te taata i te haere mai no te faatupu i te haavaraa a Iehova i nia i te paieti ore. (Sal. 37:10; Mas. 2:21, 22) Ia ohipa te iteraa i te reira i nia ia oe e i to oe utuafare!

19 Te haapao maite ra anei oe i ta Iesu aˈoraa ia “maitai” noa to mata? A titau ai te taata o teie nei ao i te taoˈa, te roo, aore ra te mana, te tapi ra anei to oe utuafare i te mau fa pae varua? Te maitai ra anei ta oe arui haamoriraa utuafare aore ra ta oe iho haapiiraa? Te naea ra anei ia oe te mau fa tiaihia? Ia au i tei tauaparauhia i to na mua ˈtu tumu parau, te amo ra anei oe i ta oe hopoia faataahia e te Bibilia ei tane, vahine, aore ra tamarii, ma te tauturu i to oe utuafare taatoa ia “ara”? (Tes. 1, 5:6) Mai te peu e e, e “vai ineine â” ïa oe no te taeraa mai o te Tamaiti a te taata.

[Nota i raro i te api]

a No te ite eaha te haapii e e nafea ia faatano e ia faaoraora te arui haamoriraa utuafare, a hiˈo i te api hau o Ta tatou taviniraa i te Basileia no Tenuare 2011.

Eaha ta outou i haapii?

• A faataa e nafea te mau utuafare Kerisetiano e “vai ineine â” ma . . .

te tapea i te mata “maitai.”

te haamau e te tapi i te mau fa pae varua.

te haamau i te hoê arui haamoriraa utuafare.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

E tauturu te mata “maitai” ia patoi i te mau faaanaanataeraa a te ao