Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova anei te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to oe oraraa?

O Iehova anei te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to oe oraraa?

O Iehova anei te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to oe oraraa?

“O oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.”—SAL. 83:18.

1, 2. No te aha eita ˈi e navai te ite-noa-raa i te iˈoa o Iehova ia ora tatou?

 UA MAERE paha oe i te taioraa i te taime matamua i te iˈoa o Iehova i roto i te Salamo 83:18 e na ô ra: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” Mai reira mai, ua faaohipa iho â oe i teie irava no te tauturu ia vetahi ê ia ite i to tatou Atua î i te here ra o Iehova.—Roma 10:12, 13.

2 Mea faufaa ia ite te taata i te iˈoa o Iehova, eita râ e navai. Ua faataa te papai salamo i te tahi atu mea faufaa ia ora tatou i te na ôraa: “O oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” O Iehova anaˈe te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te ao taatoa. Ei Atua Poiete i te mau mea atoa, e nehenehe oia e titau i te mau melahi e te mau taata atoa ia auraro maite ia ˈna. (Apo. 4:11) No reira tatou e ui ai, ‘O vai te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈu oraraa?’ Ia feruri maitai ïa tatou i ta tatou pahonoraa i tera uiraa!

Ta Satani faahaparaa i roto i te ô i Edene

3, 4. Mea nafea to Satani faahemaraa ia Eva? Eaha tei itehia mai?

3 Te ite-maitai-hia ra te ino o tera faahaparaa i roto i tei tupu i te ô i Edene. I reira ua faahema te hoê melahi orure hau tei riro mai ei Satani te Diabolo ia Eva te vahine matamua ia haapao i to ˈna mau hinaaro eiaha râ i te faaueraa a Iehova eiaha e amu i te maa hotu o te hoê raau. (Gen. 2:17; Kor. 2, 11:3) Ua vare Eva e aita oia i faatura i te mana arii o Iehova. E ere ïa o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna i roto i to ˈna oraraa. Mea nafea râ to Satani faahemaraa ia Eva?

4 Ua rau te ravea paari ta Satani i faaohipa i to ˈna tauaparauraa ia Eva. (A taio i te Genese 3:1-5.) A tahi, aita Satani i faaohipa i te iˈoa o Iehova. Ua parau noa oia “te Atua.” Area te taata papai i te Genese, ua faaohipa ïa i te iˈoa o Iehova i roto i te irava hoê o te pene 3. Te piti, ua ui Satani no nia i ta te Atua i “parau,” eiaha râ i ta te Atua i “faaue,” ia au i te reo Hebera tumu. (Gen. 2:16) Ma te paari mau, ua tamata paha Satani i te haafaufaa ore i tera faaueraa. Te toru, noa ˈtu e te paraparau ra oia ia Eva anaˈe, ua faaohipa Satani i te hoê huru otini. Mea na reira paha to ˈna faaararaa i to Eva teoteo, ia manaˈo oia e mea faufaa o ˈna, mai te huru ra e na ˈna e tia no raua ta ˈna tane. Eaha tei itehia mai? E au ra e ua faaoti Eva ma te teoteo no raua i te na ôraa i te ophi: “E amu mâua i to te mau raau atoa o te ô nei.”

5. (a) Ua turai Satani ia Eva ia manaˈo noa i te aha? (b) Eaha ta Eva i faaite i to ˈna amuraa i te maa opanihia?

5 Ua taviri Satani i te parau. Ua haavare oia e mea tano ore te Atua i te aniraa ia Adamu raua Eva ‘eiaha e amu i to te mau raau atoa o te ô nei.’ I muri iho, ua turai Satani ia Eva ia manaˈo noa ia ˈna iho e e nafea ia haamaitai i to ˈna oraraa ma te riro ‘mai te Atua ra te huru.’ Manaˈo noa ˈtura Eva i tera raau e to ˈna maa eiaha râ i to ˈna taairaa e te Atua tei horoa i te mau mea atoa. (A taio i te Genese 3:6.) I to Eva amuraa i te maa hotu, ua faaite oia e e ere Iehova te mea faufaa roa no ˈna.

Ta Satani faahaparaa i te tau o Ioba

6. Mea nafea to Satani faahaparaa i te oraraa hapa ore o Ioba? Eaha ta Ioba i haapapu atu?

6 E senekele i muri aˈe, ua faaite Ioba taata taiva ore o vai te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa. I to Iehova faataaraa i te oraraa hapa ore o Ioba, ua pahono atura Satani: “E mǎtaˈu noa anei Ioba i te Atua?” (A taio i te Ioba 1:7-10.) Ua ite iho â Satani e e taata auraro Ioba i te Atua. Ua faahapa râ oia i to Ioba huru aau, ma te pari e te tavini ra Ioba ia Iehova no to ˈna iho maitai, eiaha râ no to ˈna here i te Atua. O Ioba anaˈe te tia ia haapapu e e pariraa haavare, e ua na reira oia.

7, 8. Ua faaruru Ioba i teihea mau haafifiraa? Na roto i to ˈna faaoromai taiva ore, ua faaite oia i te aha?

7 Ua faatia Iehova ia Satani ia faatae i te ati i nia ia Ioba te tahi i muri iho i te tahi. (Ioba 1:12-19) Ua aha Ioba i te tauiraa to ˈna oraraa? Te parauhia ra, “aore Ioba i harahia i taua mau mea atoa nei, e aore hoi i faahapa i te Atua.” (Ioba 1:22) Ua pari atu â râ Satani: “Ei iri no te iri, e riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora.” a (Ioba 2:4) Ia au i ta Satani parau, e faaoti Ioba e e ere Iehova i te mea faufaa roa no ˈna no to ˈna mauiui rahi.

8 Ua ino roa te tino o Ioba i te hoê maˈi haapê e i muri iho ua faahepo ta ˈna vahine ia ˈna ia faaino i te Atua a pohe atu ai. (Ioba 7:5) I muri aˈe, ua pari e toru hoa tamahanahana haavare e e haerea tia ore to Ioba. (Ioba 2:11-13; 8:2-6; 22:2, 3) Noa ˈtu râ to ˈna mau mauiui atoa, ua tapea Ioba i to ˈna hapa ore. (A taio i te Ioba 2:9, 10.) Na roto i to ˈna faaoromai taiva ore, ua faaite oia e o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa. Ua haapapu atoa Ioba e e nehenehe iho â te hoê taata tia ore e patoi i te mau pariraa haavare a te Diabolo.—A hiˈo i te Maseli 27:11.

Ta Iesu pahonoraa tia roa

9. (a) Mea nafea to Satani faahemaraa ia Iesu ia haamâha i to ˈna iho hinaaro? (b) Mai te aha to Iesu huru i mua i te tamataraa?

9 I muri iti aˈe i to ˈna bapetizoraa, ua faahemahia Iesu e Satani ia haamâha i to ˈna mau hinaaro miimii eiaha râ ia faariro ia Iehova ei mea faufaa roa i roto i to ˈna oraraa. E toru taime to te Diabolo tamataraa ia Iesu. Ua faahema oia ia Iesu ia hiaai i te maa ma te parau ia ˈna ia taui i te mau ofai ei pane. (Mat. 4:2, 3) No haapae noa mai ra hoi Iesu i te maa e 40 mahana e ua poia roa oia. Ua faahepo te Diabolo ia Iesu ia faaohipa i to ˈna mana ma te tano ore no te haamâha i to ˈna hiaai i te maa. Ua aha Iesu? Ua puai to ˈna manaˈo i nia i te Parau a Iehova e ua patoi oioi i teie tamataraa, eiaha râ mai ia Eva tei ore i faaroo ia Iehova.—A taio i te Mataio 4:4.

10. No te aha te Diabolo i tamata ˈi ia Iesu ia ouˈa mai nia mai i te vahi teitei roa o te hiero?

10 Ua faahema atoa Satani ia Iesu ia ohipa ma te miimii ma te ouˈa mai nia mai i te vahi teitei roa o te hiero. (Mat. 4:5, 6) Eaha ta Satani opuaraa? Ua manaˈo oia e ia ore Iesu e pepe i to ˈna ouˈaraa, e tapao ïa te reira e ‘e tamaiti oia na te Atua.’ Ua hinaaro mau â te Diabolo ia haapeapea rahi Iesu no to ˈna iho roo e ia riro oia ei mataitairaa na te taata. Ua ite Satani e e nehenehe te hoê taata e faaû i te ati no to ˈna teoteo e no to ˈna hinaaro rahi ia faatura mai vetahi ê. Ua ruri ê Satani i te hoê papai. Ua taa maitai râ ia Iesu te taatoaraa o ta Iehova Parau. (A taio i te Mataio 4:7.) I to Iesu patoiraa i tera tamataraa, ua haapapu â oia e o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa.

11. No te aha Iesu i patoi ai i to Satani faaiteraa i te mau basileia atoa o te ao nei?

11 I te toru o te tamataraa, ua faaite Satani i te mau basileia atoa o te ao nei ia Iesu. (Mat. 4:8, 9) Ua patoi oioi atu Iesu i te reira. Ua taa ia ˈna e ia farii oia i te reira, te patoi ra ïa oia i te mana arii o Iehova, to ˈna tiaraa e faatere ei Atua Teitei. (A taio i te Mataio 4:10.) I te mau tamataraa atoa, ua pahono atu Iesu ia Satani ma te faahiti i te mau papai to roto te iˈoa o Iehova.

12. No te aha Iesu i horuhoru roa ˈi? Ua aha râ oia, e eaha ïa ta tatou e haapii mai?

12 I te pae hopea o to ˈna oraraa, ua rave Iesu i te hoê faaotiraa fifi roa. I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faaite oia e ua ineine o ˈna i te pûpû i to ˈna ora ei tusia. (Mat. 20:17-19, 28; Luka 12:50; Ioa. 16:28) Ua taa râ ia Iesu e e pari-haavare-hia e e faautuahia oia ia au i te ture ati Iuda, a haapohehia ˈtu ai ei taata rave hara. Ua horuhoru roa oia no to ˈna pohe e piri maira. Ua pure oia: “E tau Metua e, ia tia ra, e hopoi ê atu i teie nei auˈa.” Ua na ô â oia: “Ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu.” (Mat. 26:39) Ua haapapu te taiva ore o Iesu e tae roa ˈtu i te pohe e o Iehova iho â te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa!

Ta tatou atoa pahonoraa

13. Eaha ta te hiˈoraa o Eva, Ioba, e Iesu Mesia e haapii maira?

13 Eaha ta tatou i haapii mai nei? Te haapii maira ta Eva i rave e te faaite ra te feia e hema ra i te mau hinaaro miimii aore ra i te teoteo e e ere o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa. Area to Ioba hapa ore, te haapii maira ïa e e nehenehe te mau taata tia ore e tuu ia Iehova na mua roa ma te faaoromai i te mau ati ma te taiva ore noa ˈtu e aita ratou e taa roa ra i te mau mea atoa. (Iak. 5:11) E te haapii maira te hiˈoraa o Iesu e ia ineine tatou i te faaruru i te haama e ia ore ia haapeapea rahi no to tatou roo. (Heb. 12:2) E nafea râ ia faaohipa i teie mau haapiiraa?

14, 15. Mea nafea to Iesu huru i mua i te tamataraa i taa ê ai i to Eva? E nafea ia pee i to Iesu hiˈoraa? (A faataa i te hohoˈa i te api 20.)

14 Eiaha roa e haamoe ia Iehova i mua i te mau tamataraa. Ua hiˈo noa Eva i te tamataraa e vai ra i mua i to ˈna mata. Ua ite oia e e hotu “maitai ei maa, e te au hoi i te mata ia hiˈo atu, e te raau hinaaro hoi ia noaa te ite.” (Gen. 3:6) Mea taa ê roa ïa to Iesu huru i mua i na tamataraa e toru! Ua manaˈo oia i te mau faahopearaa o ta ˈna ohipa. Ua tiaturi oia i te Parau a te Atua e ua faaohipa atoa i te iˈoa o Iehova.

15 Ia faahemahia tatou e rave i te mau mea au-ore-hia e Iehova, e manaˈo tatou i te aha? Ia manaˈo rahi tatou i te mea e faahema ra ia tatou, e puai atoa mai te hinaaro tia ore. (Iak. 1:14, 15) E ohipa oioi anaˈe no te tinai i teie hinaaro, noa ˈtu e e mea fifi roa ino, mai te tâpû-ê-raa i te hoê mero o to tatou tino. (Mat. 5:29, 30) Mai ia Iesu, e feruri anaˈe i te mau faahopearaa o ta tatou mau ohipa, e nafea te reira e haafifi ai i to tatou taairaa e o Iehova. E haamanaˈo anaˈe eaha ta Iehova e parau ra i roto i te Bibilia. Mea na reira noa tatou e haapapu ai e o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa.

16-18. (a) No teihea mau mea e toaruaru ai tatou? (b) Eaha te tauturu mai ia faaruru i te mau tupuraa fifi?

16 Eiaha roa e inoino ia Iehova i mua i te ati. (Mas. 19:3) A piri roa ˈi tatou i te hopea o teie ao ino, te rahi noa ˈtura te mau tavini a Iehova o te roohia ra i te ati. Eiaha râ tatou ia manaˈo e e paruru-semeio-hia tatou i teie tau. Mai ia Ioba e toaruaru atoa paha tatou ia pohe tei herehia aore ra ia fifi tatou.

17 Aita Ioba i taa no te aha Iehova i faatia ˈi i te tahi mau mea ia tupu, eita atoa paha tatou e taa i te tahi mau taime no te aha te mau mea ino e tupu ai. Ua faarooroo paha tatou e ua pohe te tahi mau taeae taiva ore i roto i te hoê aueueraa fenua, mai to Haïti, aore ra i te tahi atu mau ati natura. Ua matau paha tatou i te hoê taeae hapa ore tei pohe no te haavîraa uˈana aore ra i roto i te hoê ati purumu ino mau. Tei roto paha tatou i te hepohepo rahi aore ra te hoê tupuraa tano ore. No to tatou ahoaho e manaˈo ai paha tatou: ‘E Iehova e, eaha teie? Eaha hoi ta ˈu i rave?’ (Hab. 1:2, 3) Eaha te tauturu mai ia faaruru i te reira?

18 E ara anaˈe eiaha e faaoti e te faaite ra teie mau ati i to Iehova au ore. Ua faataa maitai Iesu i te reira i to ˈna faahitiraa e piti ati tei tupu i to ˈna tau. (A taio i te Luka 13:1-5.) E rave rahi ati te tupu i te tau manaˈo-ore-hia. (Koh. 9:11) Noa ˈtu eaha te tumu o to tatou hepohepo, e nehenehe tatou e faaruru atu ia tiaoro tatou i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” E horoa mai oia i te puai hinaarohia no te tavini noa ia ˈna ma te taiva ore.—Kor. 2, 1:3-6.

19, 20. Eaha tei tauturu ia Iesu ia faaoromai i te mau faainoraa? Eaha te tauturu ia tatou ia na reira atoa?

19 Eiaha roa e vaiiho i te teoteo e te haama ia haavî mai. Ua faahaehaa Iesu ia ˈna ma ‘te haapae ia ˈna iho e te rave i to te tavini ra huru.’ (Phil. 2:5-8) Ua faaoromai oia e rave rahi faainoraa no to ˈna tiaturi ia Iehova. (Pet. 1, 2:23, 24) Mea na reira oia i tuu ai ia Iehova na mua roa, a faateitei-roa-hia ˈtu ai oia. (Phil. 2:9) Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pee i to ˈna huru oraraa.—Mat. 23:11, 12; Luka 9:26.

20 I te tahi taime, e huru ê paha tatou i mua i te tahi mau tamataraa i to tatou faaroo. Ia tiaturi noa râ tatou mai te aposetolo Paulo tei parau: “I roohia mai ai au i taua mau mea iino nei; aita râ vau i haama; ua ite hoi au i ta ˈu i faaroo aˈenei, e ua ite au e, e tia ia ˈna ia tiai i ta ˈu i tuu atu ia ˈna ra, e tae noa ˈtu i taua mahana rahi ra.”—Tim. 2, 1:12.

21. Noa ˈtu te haerea miimii o teie ao, eaha ta tatou e faaoti papu?

21 Ua tohu te Bibilia e e riro te taata ei “miimii” i to tatou tau. (Tim. 2, 3:2) Mea rahi roa ïa te taata e manaˈo ra, “o vau na mua.” Eiaha roa tatou ia peehia i teie haerea miimii! Mai te peu e te tamatahia ra tatou, te roohia ra i te ati, aore ra te faahaamahia ra, e faaoti papu tatou taitahi e o Iehova anaˈe te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa!

[Nota i raro i te api]

a No te tahi mau taata ite, te horoa ra te parau “ei iri no te iri” i te manaˈo e e vaiiho noa Ioba i ta ˈna mau tamarii e animara ia ere i to ratou iri, aore ra ia pohe, ia ore hoi o ˈna ia ere i to ˈna iri, aore ra ia pohe. No te tahi atu râ, ua ineine te hoê taata i te ere maa iri, aore ra i te pahure, ia ora mai oia. Ei hiˈoraa, e tuu te hoê taata i to ˈna rima i mua i to ˈna upoo ia ore oia e tano, a pahure atu ai ia ora mai oia. Noa ˈtu eaha te auraa o teie parau, te horoa ra te reira i te manaˈo e ua ineine Ioba i te haapae i te mau mea atoa ia ora mai oia.

Eaha ta tatou e haapii mai i . . .

• ta Satani faahemaraa ia Eva?

• to Ioba huru i roto i te ati?

• te mea faufaa roa ˈˈe no Iesu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

Aita Eva i manaˈo noa ˈˈe i to ˈna taairaa e o Iehova

[Hohoˈa i te api 20]

Ua patoi Iesu i ta Satani tamataraa e ua manaˈo na mua i to Iehova hinaaro

[Hohoˈa i te api 22]

Pororaa na te mau fare ie i muri aˈe i te aueueraa fenua i Haïti

I te tau hepohepo, a manaˈo maite i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana”