Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapi i te hau

A tapi i te hau

A tapi i te hau

“E titau tatou i te parau hau.”—ROMA 14:19.

1, 2. No te aha te mau Ite no Iehova e fanaˈo ai i te hau?

 MEA fifi ia ite i te hau mau i roto i teie nei ao. E pinepine te taata o te hoê â nunaa e reo i te tatamaˈi no te haapaoraa, te poritita e te oraraa totiare. Te hoê nei râ to Iehova nunaa noa ˈtu e no roto mai ratou i “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa.”—Apo. 7:9.

2 Te tumu o teie hau, a tahi, te hau nei tatou e te Atua maoti te tusia o ta ˈna Tamaiti fanau tahi. (Roma 5:1; Eph. 1:7) Te piti, te horoa maira te Atua i to ˈna varua moˈa, e e faahotu te reira i te hau. (Gal. 5:22) E te tahi atu tumu, ‘e ere tatou i to teie nei ao.’ (Ioa. 15:19) Eita ïa tatou e apiti i te poritita e te tamaˈi, ua ‘faariro hoi tatou i ta tatou ˈoˈe ei auri arote.’—Isa. 2:4.

3. E turai teie hau ia tatou ia aha? Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

3 E ere noa teie hau i te oreraa e haamauiui i to tatou mau taeae i roto i te amuiraa. Noa ˈtu e e ere hoê â nunaa e huru feruriraa to tatou, te here nei tatou paatoa. (Ioa. 15:17) E turai teie hau ia tatou ia ‘hamani maitai i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.’ (Gal. 6:10) Mea faufaa roa ia atuatu tatou i te hau e o Iehova e to tatou mau taeae. E hiˈopoa anaˈe e nafea ia tapi i te hau i roto i te amuiraa.

Ia “hapa” tatou

4. Eaha te rave no te tapi i te hau ia huru ê te tahi atu ia tatou?

4 ‘Te hapa nei tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi. E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e taata parau-tia ïa oia,’ ta te pǐpǐ Iakobo ïa i papai. (Iak. 3:2) E tupu iho â te peapea e te taa ore i roto i te amuiraa. (Phil. 4:2, 3) Eiaha râ te reira ia haapeapea i te hau o te amuiraa. A hiˈo na i tei titauhia ia rave ia huru ê te tahi atu i ta tatou i parau aore ra i rave.—A taio i te Mataio 5:23, 24.

5. Eaha te rave o tatou anaˈe te huru ê?

5 E nafea o tatou anaˈe te huru ê? E manaˈo anei tatou e e ere na tatou e haere e taparuparu atu? Ia haamanaˈo tatou e eita te here “e manaˈo ino ia vetahi ê.” (Kor. 1, 13:5) E nafea ïa? E tapi tatou i te hau ia faaore e ia haamoe tatou i ta te tahi atu hapa. (A taio i te Ephesia 4:32.) Tera te ravea maitai aˈe ia tupu te fifi nainai. E taairaa hau ïa to tatou e to tatou mau taeae e e hau to tatou feruriraa. Te na ô ra te hoê parau paari e ‘te maitai o te taata, o te faaoreraa ïa i te hara.’—Mas. 19:11.

6. E nafea e ere anaˈe i te mea ohie ia haamoe i te tahi fifi?

6 E nafea e ere anaˈe i te mea ohie ia haamoe i te tahi fifi? E haapurara anei tatou i te reira? E ere i te haerea paari. E amahamaha te amuiraa i taua mau parau faaino ra. E nafea ïa? Te na ô ra te Mataio 18:15: “Ia hamani ino to taeae ia oe ra, e haere, e faaite atu ia ˈna i ta ˈna hapa o orua anaˈe ra; e i faaroo mai oia ia oe ra, roaa ihora to taeae ia oe ra.” Tei nia te Mataio 18:15-17 i te mau hara ino mau, e tano râ te irava 15 no te tahi atu mau tupuraa. E fifi anaˈe to tatou e te hoê taeae, mea maitai aˈe ïa ia haere e paraparau mǎrû ia ˈna e ia tamata i te faatupu faahou i te taairaa maitai e o ˈna. a

7. No te aha e faaafaro oioi ai i te mau fifi?

7 Ua papai Paulo: “Ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa. Eiaha hoi e tuu i ta te diabolo ra vahi ia ô mai.” (Eph. 4:26, 27) “Ia peepee oe i te faaau i te parau i to taata tarahu,” ta Iesu ïa i parau. (Mat. 5:25) Te tapiraa i te hau, o te faaafaro-oioi-raa ïa i te mau fifi. No te aha? Mai te hoê tutuˈa tei ore i rapaauhia e haapê, e rahi roa ˈtoa te hoê fifi tei ore i faaafarohia. Eiaha roa ˈtu te teoteo, te pohehae e te nounou taoˈa ia tapea ia tatou ia faaafaro i te tahi noa ˈˈe fifi e to tatou mau taeae.—Iak. 4:1-6.

Ia tupu te fifi i rotopu e rave rahi taata

8, 9. (a) Eaha te fifi i tupu i roto i te amuiraa i Roma? (b) Eaha te aˈoraa a Paulo i taua mau Kerisetiano ra?

8 I te tahi taime, e tupu te fifi i roto i te amuiraa i rotopu e rave rahi taata. Te mea ïa i tupu i rotopu i te mau Kerisetiano i Roma. I haava na te mau taeae manaˈo haava etaeta i te tahi atu i nia i te mau mea e na te taata iho e maiti. Area râ no vetahi atu mau taeae, mea maitai aˈe ïa ratou i tera mau taeae manaˈo haava etaeta. Eaha ta Paulo i parau atu ia ratou?—Roma 14:1-6.

9 Ua aˈo Paulo ia ratou pauroa. Ua parau oia i te mau Kerisetiano tei taa e e ere faahou ratou i raro aˈe i te Ture a Mose eiaha e hiˈo ino i te tahi atu mau taeae. (Roma 14:2, 10) E nehenehe hoi te mau taeae mea ino no ratou ia amu i te maa opanihia i raro aˈe i te Ture e turori. “Eiaha e faaorehia te ohipa a te Atua nei i te maa,” ta Paulo ïa i aˈo atu. ‘Mea maitai ia ore ia amu i te puaa, ia inu i te uaina, e ia rave i te mau mea atoa e turori ai to taeae.’ (Roma 14:14, 15, 20, 21) E i te mau Kerisetiano manaˈo haava etaeta, ua parau Paulo eiaha e haava i te mau taeae e huru feruriraa taa ê to ratou. (Roma 14:13) ‘Eiaha ia hau te manaˈo ia outou iho, i tei au ia outou ia manaˈo,’ ta ˈna ïa i parau. (Roma 12:3) E i muri iho, na ô atura oia ia ratou pauroa: “E teie nei, e titau tatou i te parau hau, e te parau e maitai apipiti ai ra.”—Roma 14:19.

10. Mai te mau Kerisetiano i Roma, eaha tei titauhia no te faaafaro i te mau fifi?

10 Mea papu e ua farii e ua pee tera mau Kerisetiano i Roma i te aˈoraa a Paulo. Ia na reira atoa tatou ia tupu te fifi i roto i te amuiraa. E pee anaˈe i te mau faaueraa Bibilia no te faaafaro i te fifi. Mai to Roma râ, o te mau taata atoa i roto i te tahi fifi te faaitoito i te taui no te faaea hau noa e vetahi atu.—Mar. 9:50.

E nafea te mau matahiapo e tauturu ai?

11. Ia aha te hoê matahiapo ia paraparau mai hoê no nia i to ˈna fifi e te tahi atu Kerisetiano?

11 Ia aha te hoê matahiapo ia haere mai te hoê taeae e paraparau ia ˈna no te tahi fifi e te hoê melo o to ˈna utuafare aore ra e te tahi atu Kerisetiano? Ia au i te Maseli 21:13: “O tei opani i to ˈna tariˈa i te auě o te taata rii ra, e auě atoa oia hoi, e e ore e faaroohia mai.” Eita ïa te hoê matahiapo e tapiri i to ˈna tariˈa. Teie râ te tahi atu faaararaa: “Te taata parautia o te matamehai ïa te pari iana iho; ia tae mai tona tâua e hiopoa oia iana.” (Mas. 18:17, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, 1976) E faaroo maitai iho â ïa oia ma te ore râ e faaoti ru noa. I muri iho, e ani paha o ˈna e ua haere anei oia e hiˈo i tera taeae a hiˈopoa ˈtu ai i te mau faaueraa Bibilia tei titauhia ia ˈna ia pee no te tapi i te hau.

12. Eaha na hiˈoraa e toru e faaite ra e mea atâta ia faaoti ru noa hou a ite ai i te aamu atoa?

12 Mea atâta mau ia rave i te faaotiraa ru hou a ite ai i te aamu atoa. Ta e toru hiˈoraa Bibilia ïa e faaite ra. Ua tiaturi Potiphara i ta ˈna vahine ia ˈna i parau e ua hinaaro Iosepha e taoto e o ˈna. No to ˈna riri rahi, ua tuu Potiphara ia Iosepha i roto i te fare tapearaa. (Gen. 39:17-20) Ua tiaturi Davida ia Ziba ia ˈna i parau e tei te paeau Mephiboseta o to te arii mau enemi. Faaoti ru atura o ˈna: “Inaha, tera mai ta oe tei mauhia e Mephiboseta.” (Sam. 2, 16:4; 19:25-27) Ua tiaturi te arii Aretehasaseta i tei parauhia ia ˈna a taio ai oia e te patu faahou nei te mau ati Iuda ia Ierusalema no te orure hau ia ˈna. Tapea atura oia i te ohipa a te mau ati Iuda e ore aˈera te ohipa i te fare o te Atua. (Ezr. 4:11-13, 23, 24) Ma te paari, e pee te mau matahiapo i te aˈoraa a Paulo ia Timoteo ma te ore e rave i te tahi faaotiraa hou a ite ai i te aamu atoa.—A taio i te Timoteo 1, 5:21.

13, 14. (a) Ia fifi e piti hoa haamori, ia haamanaˈo tatou i te aha? (b) Eaha te tauturu i te mau matahiapo ia rave i te tahi faaotiraa?

13 Ia fifi e piti hoa haamori, e manaˈo paha tatou e ua ite tatou eaha tei tupu. Te na ô ra râ te Korinetia 1, 8:2: “Te manaˈo ra te hoê taata e, ua ite oia ra, aita roa oia i ite, i te ite au ia ˈna ra.” E haamanaˈo anaˈe ïa e aita paha tatou i ite pauroa e i matau maitai i tera na taeae. Ia ara atoa te mau matahiapo eiaha ia vare i te mau parau haavare aore ra faaroo tariˈa noa! O Iesu ta Iehova i maiti ei Haava, te parau ra te Bibilia no ˈna e e ore “ta ˈna parau e faaauhia i tei itea e tana mata; e ore hoi oia e aˈo i ta to ˈna tariˈa i faaroo ra.” (Isa. 11:3, 4) E arataihia Iesu e te varua o te Atua, oia atoa ïa te mau matahiapo.

14 Ia pure te mau matahiapo ia Iehova hou a rave ai i te hoê faaotiraa. E vaiiho ratou e na te varua o te Atua e aratai ia ratou ma te faaohipa i te Bibilia e te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mat. 24:45.

Ia hau tatou e te Atua e tia ˈi

15. Ia ite tatou e ua hara hoê, afea tatou e haere ai e hiˈo i te mau matahiapo?

15 Ei Kerisetiano, ia tapi tatou i te hau e tia ˈi. Te na ô atoa ra râ te Bibilia: “Area te paari no nia mai, i mua roa, e mea mâ ïa; e mea mamahu.” (Iak. 3:17, Te Faufaa Api) Mea faufaa aˈe ïa ia vai mâ tatou ma te paturu i te mau ture aveia morare a te Atua e ma te ora ia au i ta ˈna mau faaueraa tia. No reira, ia hara hoê o to tatou mau hoa haamori, e faaitoito anaˈe ïa ia ˈna ia haere e hiˈo i te mau matahiapo. (Kor. 1, 6:9, 10; Iak. 5:14-16) Ia ore oia ia na reira, na tatou ïa e haere e hiˈo i te mau matahiapo. Ia ore râ tatou ia na reira no te vai hau noa e o ˈna, ua hara atoa ïa tatou.—A taio i te Levitiko 5:1.

16. Eaha te haapii mai i ta Iehu i rave i nia i te arii Iorama?

16 Ua rave Iehu i te tahi ohipa tei faaite e mea faufaa aˈe ia rave i te mea tia i te faaea hau noa e tei rave i te hara. Ua tono Iehova ia ˈna no te faatupu i ta ˈNa haavaraa i nia i te utuafare o te arii Ahaba. O Iorama te tamaiti a Ahaba raua Iezebela, e arii ino oia. Na nia i to ˈna pereoo, horo atura oia e farerei ia Iehu ma te parau: “Tere hau to oe, e Iehu?” Ua na ô maira Iehu: “Eaha tena hau, te rahi roa ra te faaturi e te mau peu tahutahu o to metua vahine ra?” (Arii 2, 9:22) Haapohe atura Iehu i te arii e ta ˈna fana. Mai ia Iehu, eita roa ˈtu te mau matahiapo e vaiiho i te hoê taata i hara tei ore i tatarahapa i roto i te amuiraa no te faaea hau noa e o ˈna. E tiavaru ratou ia ˈna ia hau noa te amuiraa e te Atua.—Kor. 1, 5:1, 2, 11-13.

17. Ia aha te mau Kerisetiano atoa no te tapi i te hau?

17 I te rahiraa o te taime, e ere te hara te fifi. E faaite anaˈe ïa i te here ma te haamoe i te hapa a to tatou mau taeae. Te na ô ra te Bibilia: “O tei tapoˈi i te hapa ra, e auhia mai ïa; o tei faahiti râ i te parau ra, e taa te taua here ia ˈna.” (Mas. 17:9) Ia na reira tatou, e vai hau noa te amuiraa e e tapea tatou i te taairaa maitai e o Iehova.—Mat. 6:14, 15.

E haamaitai Iehova i tei tapi i te hau

18, 19. Eaha te mau haamaitairaa ia tapi tatou i te hau?

18 Te haamaitai nei Iehova i ta tatou mau tutavaraa no te tapi i te hau i roto i te amuiraa. E taairaa piri to tatou e o ˈna e e vai hoê te amuiraa. E haapii atoa tatou e nafea ia tapi i te hau e te feia ta tatou e poro ra i “te evanelia ra o te hau.” (Eph. 6:15) Ua ineine ïa tatou i te riro ei taata ‘mǎrû i te taata atoa nei e i te faaoromai maite i te ino.’—Tim. 2, 2:24.

19 A haamanaˈo atoa e e faatia faahou mai Iehova i “te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohi. 24:15) E faahoˈi mai ïa o ˈna i te ora i te mau huru taata atoa, no te mau tuhaa fenua atoa e no te mau anotau atoa e tae noa ˈtu te feia i ora i te omuaraa o te tuatapaparaa. (Luka 11:50, 51) Na tatou e haapii ia ratou e nafea ia tapi i te hau. E haamaitairaa taa ê mau â teie! E tauturu rahi mai iho â ïa te mau tutavaraa ta tatou e rave nei!

[Nota i raro i te api]

a No te ite i te mau faaueraa Bibilia e pee ia tupu te fifi peapea mau, mai te ohipa taviri aore ra te pari haavare, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1999, api 17-22.

Eaha ta outou i haapii?

• E nafea ia tapi i te hau ia huru ê te tahi atu ia tatou?

• Eaha te rave no te tapi i te hau o tatou anaˈe te huru ê?

• Ia fifi e piti hoa haamori, ia haamanaˈo tatou i te aha?

• No te aha mea faufaa aˈe ai ia rave i te mea tia i te faaea hau noa e tei hara?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Te here nei Iehova i tei faaore ohie i te hapa a vetahi ê