Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E horo anaˈe ia noaa te re

E horo anaˈe ia noaa te re

E horo anaˈe ia noaa te re

“E faaau i to outou hororaa ia noaa te berabeio.”—KOR. 1, 9:24.

1, 2. (a) Ua faaohipa Paulo i te aha no te faaitoito i te mau Kerisetiano Hebera? (b) Eaha ta Paulo aˈoraa ia tatou?

 I ROTO i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano Hebera, ua faaohipa te aposetolo Paulo i te faahohoˈaraa o te hoê hororaa no te faaitoito ia ratou. Ua haamanaˈo atu oia e ua haaatihia ratou e te hoê ‘nahoa rahi ite’ tei faaoti i ta ratou hororaa. E ere ïa o ratou anaˈe te horo ra. Ma te feruri maite i ta tera mau tavini taiva ore a Iehova i rave no to ratou faaroo e ta ratou mau tutavaraa, e itoito te mau Kerisetiano Hebera i te faaoti i ta ratou hororaa.

2 I to na mua ˈtu tumu parau, ua ite mai tatou i te hiˈoraa o vetahi o taua mau tavini ra a Iehova. No to ratou faaroo puai mau i taiva ore ai ratou i te Atua, a faaoti atu ai i ta ratou hororaa. E nehenehe tatou e huti mai i te haapiiraa. Teie ta Paulo aˈoraa i to ˈna mau taeae, ia tatou atoa: “E haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.”—Heb. 12:1.

3. Eaha ta Paulo aˈoraa i to ˈna faahitiraa i te feia horo Heleni?

3 I tera tau, ia au i te hoê buka, e faaineine te mau maona Heleni ia ratou e e horo ratou ma te vai tahaa noa. * (Backgrounds of Early Christianity) I teie mahana, eita e tano ia horo mai tera. No to ratou râ hinaaro ia noaa te re i horo ai tera mau maona ma te ahu ore. Ta Paulo i hinaaro e parau, oia hoi ia haapae te mau Kerisetiano i te mau mea atoa o te haafifi ia ratou i roto i ta ratou hororaa. Aita anaˈe, e ore e noaa te re o te ora mure ore. E aˈoraa tano roa tera no te mau Kerisetiano i tera tau e no tatou atoa i teie mahana. Eaha râ te mau mea teimaha e fifi ai tatou i te faaoti i ta tatou hororaa?

‘E haapae anaˈe i te mau mea teimaha atoa’

4. Eaha ta te taata haapeapearaa i te tau o Noa?

4 Te aˈo ra Paulo ia “haapae tatou i te mau mea teimaha atoa.” Oia hoi te mau mea atoa o te haafifi ia tatou, a ore atu ai e tutava i te faaoti i ta tatou hororaa. Mai te aha ïa? No nia ia Noa ta Paulo i faahiti, teie ta Iesu i parau: “Mai tei te anotau ia Noa ra, oia atoa ia tae i te anotau o te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 17:26) O te huru oraraa o te taata ta Iesu e parau ra, eiaha te haamouraa e tae mai. (A taio i te Mataio 24:37-39.) I te tau o Noa, aita te rahiraa o te taata i haapao i te Atua, a faaoaoa ˈtu ai ia ˈna. Eaha ta ratou haapeapearaa? E tamaa, e inu e e faaipoipo. Aita e ino to te reira. Te fifi râ, mai ta Iesu i parau, ‘aore roa ratou i ite,’ aore ra i tâuˈa, i te poroi a te Atua.

5. Eaha te tauturu mai ia faaoti i ta tatou hororaa?

5 Mea rahi ta tatou ohipa i te mau mahana atoa, mai ia Noa e to ˈna utuafare. E imiraa ta tatou no te faatamaa ia tatou e te utuafare, o te titau rahi hoi i to tatou taime e puai. Ia fifi tatou i te pae moni, mea ohie ia haapeapea no te mau mea faufaa roa o te oraraa. E hopoia atoa ta tatou ei Kerisetiano bapetizohia. Mai te apitiraa i te pororaa, te faaineineraa e te haereraa i te mau putuputuraa, e te haapiiraa i te Bibilia e to tatou utuafare aore ra o tatou anaˈe. Mea rahi ta Noa ohipa i rave no te tavini i te Atua, tera râ “o ta ˈna ïa i rave maite.” (Gen. 6:22) Mea faufaa roa ia pee i te hiˈoraa o Noa e ia haapae i te mau mea teimaha atoa o te haafifi no te faaoti i ta tatou hororaa.

6, 7. Ia haamanaˈo tatou i teihea parau a Iesu?

6 Eaha te auraa e haapae i “te mau mea teimaha atoa”? Aita Paulo e aˈo maira e vaiiho i ta tatou mau hopoia atoa, mea faufaa hoi vetahi. A haamanaˈo, ua parau Iesu: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi.” (Mat. 6:31, 32) Te faaite ra Iesu e ia haapeapea rahi roa tatou no te maa e te ahu e hinaaro-mau-hia i te mau mahana atoa, e teimaha tatou a faaea ˈtu ai i te horo.

7 A feruri i te auraa o ta Iesu i parau: “Ua ite . . . to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi.” E aupuru Iehova ia tatou ma te horoa mai i ta tatou e hinaaro mau. No reira Iesu i parau ai e eiaha e tapitapi no ‘te mau mea atoa e imihia nei e te mau Etene.’ No te aha? Mea atâta te reira, ua na ô hoi oia: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia . . . mai te marei.”—Luka 21:34, 35.

8. No te aha e ‘haapae ai i te mau mea teimaha atoa’ i teie nei â?

8 To mua ia tatou te reni tapaeraa ei auraa parau. Auê te ati e ia teimaha tatou i te mau mea faufaa ore, a faaea ˈtu ai tatou i te horo! E aˈoraa paari mau â ïa ta Paulo: “Te paieti e te mauruuru ra, o te taoˈa rahi mau ïa.” (Tim. 1, 6:6) Ia pee tatou i ta ˈna i parau, mea ohie aˈe ïa ia noaa te re.

Te hara e fifi ohie ai tatou

9, 10. (a) Eaha “te hara e fifi ohie ai tatou”? (b) E nafea tatou e fifi ohie ai?

9 Ua parau atoa Paulo e ia haapae tatou i “te ino e hara ˈi tatou.” Ia au i te reo Heleni tumu, o “te hara [ïa] e fifi ohie ai tatou” e itehia hoê anaˈe taime i roto i te Bibilia. Eaha ïa taua hara ra? Ua faataa Albert Barnes, taata ite i te Bibilia, e eita te hoê taata e oomo i te ahu ia tafifi to ˈna avae i roto i ta ˈna hororaa. Ia haapae ïa te hoê Kerisetiano i te mau mea o te haafifi i ta ˈna hororaa, ta ˈna atoa ïa i parau. E nafea te hoê Kerisetiano e fifi ohie ai, a paruparu aore ra a ere atu ai oia i to ˈna faaroo?

10 Eita te hoê Kerisetiano e ere i to ˈna faaroo mai tera noa. Mea tupu riirii noa te reira. Na mua ˈtu, ua faaara Paulo i roto i ta ˈna rata i te fifi atâta ia “mairi” i te faaroo e ia tupu ‘te aau ino faaroo ore.’ (Heb. 2:1; 3:12) Ia tafifi te avae o te taata horo i to ˈna ahu, e topa oia. Mea ino roa ˈtu ia ore oia e haapao maitai i te ahu ta ˈna e oomo peneiaˈe no te tâuˈa ore, te tiaturi rahi roa ia ˈna iho aore ra no te tahi mau haapeapearaa. Eaha ïa te haapiiraa o ta Paulo aˈoraa?

11. No teihea mau mea e ere ai tatou i te faaroo?

11 E haamanaˈo anaˈe e ia ere tatou i te faaroo, no ta tatou ïa i rave i roto i to tatou oraraa. Ua faahiti te tahi atu taata ite i “te hara e fifi ohie ai tatou.” Ua faataa oia e e ohipa roa to tatou huru tupuraa, te feia ta tatou e amuimui, e to tatou mau hinaaro tia ore i nia ia tatou. E nehenehe te reira e haaparuparu e e faaere atoa ia tatou i to tatou faaroo.—Mat. 13:3-9.

12. Ia faaroo tatou i teihea mau faaararaa?

12 E pinepine te tavini haapao maitai e te paari i te faaara mai no nia i ta tatou e mataitai e e faaroo. E ohipa hoi te reira i nia i to tatou feruriraa e aau. Oia atoa mea atâta ia hinaaro noa ia rahi te moni e te taoˈa. Mai te peu e mea au na tatou te faaanaanataeraa aore ra te mau mea apî roa a teie nei ao, e nehenehe to tatou taime e pau rahi no te reira a iti mai ai no te mau mea faufaa roa ˈˈe. Mea atâta ia manaˈo e mea etaeta roa tera mau faaararaa aore ra no vetahi te reira, e ere râ no tatou no te mea e faaroo puai to tatou. Te faaohipa ra Satani i te huru feruriraa e te mau hinaaro o teie nei ao ia ore tatou e faaroo i tera mau faaararaa. Ua tâuˈa ore vetahi, ua tiaturi rahi roa ia ratou e ua haapeapea no te tahi mau mea. Ia na reira atoa tatou, e ere tatou i te re o te ora mure ore.—Ioa. 1, 2:15-17.

13. E nafea ia paruru ia tatou i te huru feruriraa atâta?

13 I te mau mahana atoa, e farerei tatou i te mau taata o te hinaaro ia farii tatou i ta ratou mau fa e to ratou manaˈo. (A taio i te Ephesia 2:1, 2.) Tei ia tatou noa râ, e farii anei aore ra eita. Ua faaau Paulo i te huru feruriraa o te taata o teie nei ao i “te reva,” aore ra mataˈi. Mea taero râ te reira. E ara anaˈe eiaha e huti i taua mataˈi taero ra. Eaha te tauturu mai ia tamau noa i ta tatou hororaa? Te hiˈoraa maitai roa ïa o Iesu tei faaoti i ta ˈna hororaa. (Heb. 12:2) Te vai atoa ra te hiˈoraa o Paulo, tei horo na e tei faaitoito i to ˈna mau taeae ia pee ia ˈna.—Kor. 1, 11:1; Phil. 3:14.

E nafea e noaa ˈi te re?

14. Eaha to Paulo manaˈo i ta ˈna hororaa?

14 Eaha to Paulo manaˈo i ta ˈna hororaa? I te taime hopea i aparau ai oia i te mau matahiapo no Ephesia, ua na ô oia: “Aore . . . au i nounou i to ˈu ora, mai te mea e e mea taoˈa ia ˈu iho, ia faaoti ra vau i to ˈu hororaa ma te oaoa, e te toroa i noaa ia ˈu i te Fatu ra ia Iesu.” (Ohi. 20:24) Ua ineine oia i te haapae i te mau mea atoa, tae noa ˈtu i to ˈna ora, no te faaoti i ta ˈna hororaa. Aita anaˈe, e faufaa ore ïa ta ˈna mau tutavaraa atoa i rave no te poro i te evanelia. Aita râ oia i manaˈo e ua noaa ê na ia ˈna te re. (A taio i te Philipi 3:12, 13.) I te pae hopea o to ˈna oraraa i tia ˈi ia ˈna ia parau: “I aro na vau i te aroraa maitai, ua oti toˈu nei hororaa, ua mau maite au i te faaroo.”—Tim. 2, 4:7, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S. (1976)

15. Ua faaitoito Paulo i to ˈna mau taeae ia aha?

15 Ua hinaaro mau â Paulo ia faaoti to ˈna mau taeae i ta ratou hororaa. Ua faaitoito oia i te mau Kerisetiano no Philipi ia rohi a ora ˈtu ai ratou. Ia ‘mau maite ratou i te parau ora.’ Ua na ô â oia: “Ei oaoaraa na ˈu i te mahana o te Mesia ra, o vau aore i horo faufaa ore noa, e aore hoi i ohipa faufaa ore noa.” (Phil. 2:16) Ua aˈo atoa oia i te mau Kerisetiano no Korinetia: “E faaau i to outou hororaa ia noaa te berabeio [aore ra te re].”—Kor. 1, 9:24.

16. No te aha e tiaturi ai e te vai mau ra te re?

16 I roto i te hoê hororaa atea, eita e ite-oioi-hia te reni tapaeraa. Te fa râ a te taata, e faaoti iho â i ta ˈna hororaa, hau atu â ia ite oia e te piri atura oia i te reni tapaeraa. Hoê â huru no te mau Kerisetiano. Ia tiaturi tatou e te vai mau ra te re, e faaoti iho â tatou i ta tatou hororaa.

17. A faataa mai i te faufaaraa o te faaroo.

17 I roto i te Hebera 11:1, ua papai Paulo e “te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.” Ua farii Aberahama raua Sara i te vaiiho i te hoê oraraa fanaˈo no te ora ei ‘taata ěê e te purutia’ i Kanaana. Eaha tei tauturu ia raua? Ua tiaturi raua i te mau parau fafau a te Atua. ‘Ua hiˈo raua i taua mau mea ra i te atea ê.’ Ua haapae Mose ma te itoito i te navenave poto noa o te hara e te mau taoˈa atoa a Aiphiti. Ua ‘haapao maite hoi oia i te utua maitai ei hoo.’ (Heb. 11:8-13, 24-26) Ua faataa Paulo e “no te faaroo” i na reira ˈi ratou. Maoti te faaroo i faaruru ai ratou i te mau fifi, a ite atu ai e te tauturu ra Iehova ia ratou e e na reira â oia.

18. No te faaoti i te hororaa, ia aha tatou?

18 E feruri maite anaˈe i te mau tane e vahine haapao maitai o te Hebera pene 11 no te pee i to ratou hiˈoraa. E puai ïa to tatou faaroo a haapae atu ai i te hara e fifi ohie ai tatou. (Heb. 12:1) E amuimui anaˈe e to tatou mau taeae o te haamaitai ra i to ratou faaroo. E ‘haapao maite ïa tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai.’—Heb. 10:24.

19. No te aha mea faufaa ˈi ia horo noa tatou?

19 Ua fatata te oti ta tatou hororaa. To mua ia tatou te reni tapaeraa ei auraa parau. Maoti Iehova e te faaroo e haapae ai tatou i te mau mea teimaha atoa e te hara e fifi ohie ai tatou. E horo noa anaˈe ia noaa te re, oia hoi te mau haamaitairaa ta to tatou Atua e Metua ra o Iehova i fafau.

[Nota i raro i te api]

^ Mea faufau na te mau ati Iuda i tahito tera huru hororaa. Ia au i te buka 2 Makabaio, e rave rahi ati Iuda tei riri i to Iasona tahuˈa rahi taiva aniraa e hamani i te hoê vahi tuaro i Ierusalema mai ta to Heleni.—2 Mak. 4:7-17.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea ia haapae i “te mau mea teimaha atoa”?

• E nafea te hoê Kerisetiano e ere ai i to ˈna faaroo?

• No te aha e tiaturi ai e te vai mau ra te re?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 26]

Eaha te hara e fifi ohie ai tatou? E nafea te reira e tupu ai?