Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A tamahanahana i te feia e mihi ra’

‘A tamahanahana i te feia e mihi ra’

‘A tamahanahana i te feia e mihi ra’

“Ua faatahinu mai Iehova ia ˈu . . . ia haamahanahana i te feia [e] mihi ra.”—ISAIA 61:1, 2.

1. Ua aha Iesu i te feia e mihi ra? No te aha?

 UA PARAU Iesu Mesia: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” (Ioa. 4:34) A tavini ai oia i te Atua, ua here roa Iesu i te taata mai to ˈna Metua. (Ioa. 1, 4:7-10) Ua faataa te aposetolo Paulo e nafea Iehova e faaite ai i taua here ra ma te faahiti ia ˈna ei “Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” (Kor. 2, 1:3) Ua na reira atoa Iesu i roto i ta ˈna taviniraa i te fenua mai ta Isaia i tohu. (A taio i te Isaia 61:1, 2.) I roto i te sunago i Nazareta, ua taio oia i taua tohu ra e ua na ô e no ˈna tera parau. (Luka 4:16-21) I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua tamahanahana oia i te feia e mihi ra ma te here, ma te faaitoito e ma te tamǎrû atu.

2, 3. Mai ia Iesu, ia tamahanahana ta ˈna mau pǐpǐ ia vetahi ê. No te aha?

2 Mai ia Iesu, ia tamahanahana ta ˈna mau pǐpǐ atoa i te feia e mihi ra. (Kor. 1, 11:1) I roto i te Tesalonia 1, 5:11, ua na ô Paulo: “E haamahanahana outou ia outou iho, e e faatupu i te maitai te tahi i te tahi.” No te anotau ati rahi ta tatou e ora nei, e hinaaro iho â te taata i te tamahanahanaraa. (Tim. 2, 3:1) Te faaruru noa ˈtu ra te mau taata aau maitai i te ao nei i te mau ohipa e parau o te faatupu i te oto, te mauiui e te hepohepo.

3 Ua tohu te Bibilia e i teie anotau hopea o teie nei ao ino, e riro te taata ei ‘miimii, nounou moni, faaahaaha, teoteo, faaino, faaroo ore i te metua, mauruuru ore, viivii, aroha ore, tahemo parau au, pari haavare noa, haapao ore, iria, au ore i te taata maitai, haavare, mârô, faateitei, e hinaaro i te mau mea navenave eiaha râ i te Atua.’ Ua ino roa ˈtu â i teie nei no te rahi o te taata ino e te haavare.—Tim. 2, 3:2-4, 13.

4. Te aha noa ˈtura te mau tupuraa i te ao nei i teie tau?

4 Aita tatou e maere ra. Te parau ra hoi te Ioane 1, 5:19 e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” “Te ao atoa,” o te mau tuhaa poritita, faaroo e tapihoo ïa e tae noa ˈtu ta Satani mau ravea no te haaparare i to ˈna mau manaˈo. No reira Satani te Diabolo e parauhia ˈi “te arii o teie nei ao” e “te atua o teie nei ao.” (Ioa. 14:30; Kor. 2, 4:4) Te ino noa ˈtura te mau tupuraa i te fenua nei no te mea e riri rahi to Satani. Ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei. (Apo. 12:12) Ua fatata roa te Atua i te haamou ia ˈna e ta ˈna ao ino. I reira e papu roa ˈi e e tia mau â ia Iehova ia faatere. Auê ïa parau mahanahana e!—Gen. pene 3; Ioba pene 2.

Te porohia ra te evanelia e ati aˈe te ao

5. A faataa i te tupuraa o te pororaa tei tohuhia i teie anotau hopea.

5 I roto i te Mataio 24:14, ua tohu Iesu e “e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira.” Mai ta Iesu i parau e i rave, te poro e te haapii nei te mau Ite no Iehova e ati aˈe te ao i te evanelia o te Basileia o te Atua. (Mat. 4:17) Maoti teie ohipa e tamahanahana ˈi ratou i te feia e mihi ra. I teie mahana, e hau atu ratou i te 7 500 000 i roto 107 000 tiahapa amuiraa. I na matahiti e piti i mairi aˈenei, e 570 601 tei bapetizohia ei Ite no Iehova!

6. Eaha to outou manaˈo i te parareraa o te pororaa?

6 Te huri nei e te opere nei te mau Ite no Iehova i te mau papai Bibilia na roto e 500 tiahapa reo. Aita te reira i itehia aˈenei! Mea itoito roa te nunaa o Iehova i roto i ta ˈNa taviniraa e te rahi noa maira ratou. Maoti noa te aratairaa e te tauturu a te varua moˈa o te Atua e tupu ai te reira i roto i teie nei ao faaterehia e Satani. No te mea te porohia ra te evanelia e ati aˈe te fenua, te fanaˈo ra to Iehova nunaa e te feia atoa e farii ra i te poroi o te Basileia i te tamahanahanaraa a te Bibilia.

Tamahanahanaraa a to tatou mau taeae

7. (a) No te aha eiaha ˈi e manaˈo e e faaore te Atua i teie mahana i te mau tupuraa ahoaho atoa? (b) Mea nafea tatou i ite ai e e nehenehe e faaoromai i te hamani-ino-raa e te ati?

7 I roto i teie nei ao ino e te mauiui, e farerei iho â tatou i te mau tupuraa ahoaho. Eiaha e manaˈo e e faaore te Atua i teie mahana i te mau tumu atoa o te peapea e te oto. E tiai â tatou e tae roa i te taime e haamou ai oia i teie nei ao. Ua tohu-atoa-hia e e tupu te hamani-ino-raa, a faaite atu ai tatou e te turu ra tatou ma te taiva ore i to Iehova mana arii. (Tim. 2, 3:12) Maoti râ te tauturu e te tamahanahanaraa a to tatou Metua i te raˈi e faaoromai ai tatou i te hamani-ino-raa e te ati ma te faaroo, mai te mau Kerisetiano faatavaihia no Tesalonia i tahito ra.—A taio i te Tesalonia 2, 1:3, 4.

8. Eaha te haapapuraa Bibilia e e tamahanahana iho â Iehova i ta ˈna mau tavini?

8 E tamahanahana iho â Iehova i ta ˈna mau tavini. A hiˈo na ia Elia peropheta, tei riaria, tei horo e tei hinaaro atoa e pohe. Ua opua hoi Iezebela arii vahine e haapohe ia ˈna. Aita Iehova i tamaˈi ia Elia, ua tamahanahana râ e ua faaitoito atu ia faaoti oia i ta ˈna ohipa. (Arii 1, 19:1-21) A hiˈo atoa na i te amuiraa i te tau o te mau aposetolo. Ua tauturu Iehova ia ratou. Te na ô ra te Ohipa 9:31 e ‘e hau atura to te mau ekalesia [aore ra amuiraa] e ati noa ˈˈe Iudea atoa e Galilea, e Samaria; itoito atura.’ A haere atoa ˈi ratou ma te mǎtaˈu ia Iehova e ma te tamahanahanaraa a te varua moˈa, rahi atura ratou. Auê tatou atoa i te mauruuru i te Atua no te tamahanahanaraa a to ˈna varua moˈa!

9. No te aha te haapiiraa no nia ia Iesu e tamahanahana ˈi?

9 I to tatou, te mau Kerisetiano, haapiiraa no nia ia Iesu Mesia e peeraa i to ˈna hiˈoraa, ua tamahanahanahia tatou. Ua parau Iesu: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora [aore ra tamahanahana]. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora . . . Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mat. 11:28-30) Ma te haapii mea nafea to Iesu hamani-maitai-raa i te taata a pee atu ai i to ˈna hiˈoraa, e tamǎrûhia tatou i te mau taime hepohepo.

10, 11. O vai i roto i te amuiraa te nehenehe e tamahanahana mai?

10 E nehenehe to tatou mau taeae e tamahanahana atoa mai. A hiˈo na e nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau melo o te amuiraa te paruparu ra to ratou faaroo. Ua papai te pǐpǐ Iakobo: “Te pohe ra anei te hoê o outou i te maˈi? e tii oia i te mau peresibutero o te ekalesia ra [aore ra matahiapo o te amuiraa], e na ratou e pure [no] ˈna.” Eaha te faahopearaa? “E ora taua maˈi ra i te pure faaroo, e na te Fatu [ra o Iehova] oia e faatia i nia; e i rave na oia i te hara ra, e faaorehia ta ˈna hara.” (Iak. 5:14, 15) O te tahi atu mau melo o te amuiraa atoa râ te nehenehe e tamahanahana mai.

11 E pinepine, e faaite te vahine i to ratou fifi i te tahi atu vahine. E nehenehe ïa te mau tuahine paari aravihi aˈe tei farerei i te hoê â tupuraa e tauturu i te mau tuahine apî aˈe, ma te faaroo e te tâuˈa ˈtu. (A taio i te Tito 2:3-5.) Te aˈo ra te Bibilia i te mau matahiapo e te tahi atu ia ‘haamahanahana i te aau taiâ.’ (Tes. 1, 5:14, 15) E haamanaˈo atoa anaˈe e na te Atua e tamahanahana ia tatou i to tatou mau ati atoa, ia tia ia tatou ia tamahanahana i te feia i roto i te ati.—Kor. 2, 1:4.

12. No te aha mea faufaa roa ˈi te mau putuputuraa?

12 Te hoê ravea faufaa roa e tamahanahanahia ˈi tatou, o te mau putuputuraa ïa, i reira tatou e faaroo ai i te mau haapiiraa Bibilia. Ia au i te Ohipa 15:32, ua faaitoito Iuda raua Sila i te mau taeae na roto i te aˈoraa, aore ra oreroraa parau. Na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa, e aparau te mau melo o te amuiraa no te faaitoito te tahi i te tahi. Mai te peu e te fifi ra tatou, eiaha ïa e faataa ê ia tatou, eita hoi tatou e maitai mai. (Mas. 18:1) E pee anaˈe râ i ta Paulo aˈoraa: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.”—Heb. 10:24, 25.

Tamahanahanaraa a te Bibilia

13, 14. E nafea te Bibilia e tamahanahana mai ai?

13 E tamahanahana rahi te Bibilia ia tatou tei bapetizohia aore ra no haapii noa ˈtura no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa. Ua na ô Paulo: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia.” (Roma 15:4) Maoti atoa te Parau a te Atua e aravihi ai e e ineine roa ˈi tatou no te mau ohipa maitatai. (Tim. 2, 3:16, 17) E taio e e haapii anaˈe ïa i te Bibilia e ta tatou mau papai no te ite eaha te opuaraa a te Atua e te tiaturiraa mau no a muri aˈe. E tamahanahanaraa e e maitai ïa te noaa mai.

14 Ua faaohipa Iesu i te mau Papai no te haapii e te tamahanahana i te taata. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua fa ˈtu oia i e piti o ta ˈna mau pǐpǐ e ua faataa ˈtu i tei papaihia. Ua mahanahana roa to raua aau. (Luka 24:32) Mai ia Iesu, ua faaohipa Paulo i te mau Papai no te haaferuri i te taata. ‘Ua farii noa to Berea i te parau ma te aau mahora e ua imi i te parau i papaihia i te mau mahana atoa.’ (Ohi. 17:2, 10, 11) Mea faufaa roa ïa ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e i ta tatou mau papai, o te horoa mai i te tamahanahanaraa e te tiaturiraa i teie anotau fifi.

Ravea hau no te tamahanahana ia vetahi ê

15, 16. Eaha te tahi mau ravea no te tauturu e te tamahanahana i to tatou mau taeae?

15 Ua rau te ravea no te tauturu e te tamahanahana i to tatou mau taeae. E haere paha i te fare toa no tei ruhiruhia aore ra tei maˈihia. E rave i te mau ohipa fare no te tahi atu, ei faaiteraa e te tâuˈa ra tatou ia ratou. (Phil. 2:4) E haapopou atu no to ratou mau huru maitatai, mai te here, te itoito e te faaroo.

16 E haere e hiˈo i te mau ruhiruhia a faaroo ai ia ratou ia faatia mai i ta ratou taviniraa e to Iehova haamaitairaa ia ratou. E itoitohia e e mahanahana ratou e tatou atoa! I te tahi atu ta tatou e haere e hiˈo, e nehenehe e taio i te Bibilia aore ra i ta tatou mau papai. E faaineine i Te Pare Tiairaa aore ra te Haapiiraa Bibilia a te amuiraa o te hebedoma, e mataitai i ta tatou DVD e o ratou. E taio aore ra e faatia atoa i te tahi aamu faaitoito o ta tatou mau papai.

17, 18. Eaha te haapapuraa e e tamahanahana e e turu iho â Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore?

17 Ia ite tatou e te hinaaro ra te hoê taeae aore ra tuahine i te tamahanahanaraa, e pure anaˈe no ˈna. (Roma 15:30; Kol. 4:12) A fifi ai tatou e a tutava ˈi i te tamahanahana ia vetahi ê, e tiaturi anaˈe ia Iehova mai ia Davida, tei na ô: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Sal. 55:22) E tamahanahana e e turu noa iho â Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore.

18 I ta ˈna mau tavini i tahito ra, teie ta te Atua i parau: “O vau, o vau nei â, tei haamahanahana ia outou.” (Isa. 51:12) E na reira atoa mai Iehova a haamaitai ai i ta tatou mau tutavaraa i te tamahanahana ia vetahi ê. Noa ˈtu eaha to tatou tiaturiraa, no te raˈi aore ra no te fenua, e tamahanahanahia tatou taitahi e ta Paulo i parau i te mau Kerisetiano faatavaihia o to ˈna ra tau: “Ia haamahanahana mai to tatou Fatu o Iesu Mesia iho, e te Atua to tatou Metua ra, o tei aroha mai ia tatou nei, e ua horoa mai hoi i te oaoa mure ore, e te tiaturiraa maitai i to ˈna ra aroha mau, ia haamahanahana mai i to outou aau, e ia haapapu hoi ia outou i te mau parau e te mau ohipa maitatai atoa.”—Tes. 2, 2:16, 17.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• A faataa i te parareraa o ta tatou pororaa.

• Eaha te tahi mau ravea no te tamahanahana ia vetahi ê?

• Eaha te haapapuraa Bibilia e e tamahanahana iho â Iehova i to ˈna nunaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 26]

Te tamahanahana ra anei oe i te feia e mihi ra?

[Hohoˈa i te api 28]

Te feia apî e te feia ruhiruhia te faaitoito mai