Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaruru anei oe i te fifi mai ia Phinehasa?

E faaruru anei oe i te fifi mai ia Phinehasa?

E faaruru anei oe i te fifi mai ia Phinehasa?

E FANAˈORAA taa ê mau â ia tavini ei matahiapo o te amuiraa. E ere râ i te mea ohie ia au i te Bibilia. I te tahi taime, e titauhia ia ‘haava ratou no Iehova’ ua hapa anaˈe te tahi melo o te amuiraa. (Par. 2, 19:6) Aore ra e horoahia paha te tahi hopoia na te hoê matahiapo o te manaˈo e eita e maraa ia ˈna. To Mose atoa ïa manaˈo i to te Atua tonoraa ia ˈna ia Pharao. Ua ui haehaa oia: “O vai hoi au a tae ai au ia Pharao?”—Exo. 3:11.

Ua papaihia te Bibilia i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa, o te faatoroa atoa i te mau matahiapo. Te horoa maira te Bibilia i te hiˈoraa o te tahi mau tiaau tei faaruru i te fifi, mai ia Phinehasa. E tamaiti oia na Eleazara e e mootua na Aarona, i riro ai oia ei tahuˈa rahi. E toru ohipa tei tupu i roto i to ˈna oraraa o te haapapu ra e mea faufaa roa ia itoito, ia haroaroa e ia tiaturi te mau matahiapo ia Iehova no te faaruru i te fifi i teie mahana.

“Ua tia aˈera oia i nia”

E taata apî Phinehasa i to Iseraela puhaparaa i te peho no Moabi. Te faatia ra te Bibilia: “Ua haaviivii ihora taua feia ra ia ratou iho i te mau vahine Moabi . . . e ua amu hoi te mau taata i ta ratou mau tusia, e ua haamori i to ratou mau atua.” (Num. 25:1, 2) Ua tairi atura Iehova i te feia rave hara i te hoê maˈi pohe. Eita e ore e ua peapea roa Phinehasa no te hara i ravehia e te ati i tupu.

Te na ô ra te Numera 25:6: “Ua haere maira te hoê o te tamarii a Iseraela, ua aratai maira i te hoê vahine ati Midiana i to ˈna ra mau taeae, i mua i te mata o Mose, e te amuiraa tamarii a Iseraela atoa ra, te oto anaˈe ra ïa i te uputa o te tiahapa amuiraa.” Eaha ta Phinehasa tahuˈa i rave? Mea apî oia e e tavana te Iseraela tei hara, o te aratai ra i te nunaa i roto i te haamoriraa ia Iehova.—Num. 25:14.

Aita Phinehasa i mǎtaˈu i te taata, ia Iehova râ. I to ˈna iteraa i te reira, ua rave oia i te mahae, pee atura i te tavana i roto i te tiahapa e patia ˈtura ia raua toopiti. Tera te itoito papu mau! Ua aha Iehova? Ua faaore oia i reira iho i te maˈi pohe e ua haamaitai ia Phinehasa i te hoê faufaa, oia hoi e vai noa te toroa tahuˈa i roto i to ˈna opu fetii “e a muri noa ˈtu.”—Num. 25:7-13.

I teie mahana, eita iho â te mau matahiapo e taparahi i te taata. Mai ia Phinehasa râ, ia ineine ratou i te faaite i te itoito papu mau. A hiˈo na ia Guilherme. Tau avaˈe noa i muri aˈe i to ˈna faatoroaraahia ei matahiapo, ua maitihia oia ei melo o te hoê tomite haavaraa. Te taeae tei hara, e matahiapo ïa tei tauturu hoi ia Guilherme i to ˈna apîraa. Te na ô ra oia: “Ua huru ê roa vau. Aita to ˈu taoto i topa. Ua feruri noa vau e nafea ia haapao i teie tupuraa ia au i te mau ture aveia a Iehova, ma te ore e vaiiho i to ˈu huru ê ia haafifi mai. Ua pure au e rave rahi mahana e ua rave i te mau maimiraa i roto i te mau papai Bibilia.” Maoti te reira i noaa ˈi ia ˈna te itoito no te tauturu i to ˈna taeae tei hara.—Tim. 1, 4:11, 12.

Ia haa te mau matahiapo ma te itoito papu mau i roto i te amuiraa ia titauhia, e hiˈoraa maitai ïa ratou o te faaroo e te taiva ore. Ia na reira atoa te tahi atu mau Kerisetiano, ma te faaite i te hara ta ratou i ite i te mau matahiapo. E titau-atoa-hia te taiva ore ia ore e amuimui faahou e te hoê hoa aore ra fetii tei tiavaruhia.—Kor. 1, 5:11-13.

Maoti te haroaroa i ore ai te tamaˈi i tupu

E ere to Phinehasa haaraa ma te itoito i te mea feruri ore mai ta te feia apî. Ua haa atoa oia ma te haroaroa, oia hoi ma te haapao maitai e te paari, i to ˈna faarooraa e ua patu te opu o Reubena, te opu o Gada e te opu vaehaa o Manase i te hoê fata i te pae pape o Ioridana. Ua manaˈo te tahi atu mau Iseraela e no te haamoriraa hape te reira e ua faaineine e tamaˈi ia ratou.—Ios. 22:11, 12.

Ua aha Phinehasa? Ua haere oia e te mau tavana Iseraela e aparau i te feia i patu i te fata. Tera te haapao maitai! Ua faataa na opu tei faahapahia e e haapapuraa taua fata ra i to ratou taiva ore ia Iehova ta ratou e haamori ra. Aita ˈtura te tamaˈi i tupu.—Ios. 22:13-34.

Ia faaroo te hoê Kerisetiano i te hoê faahaparaa aore ra parau faaino no nia i to ˈna taeae aore ra tuahine, ia pee oia i te hiˈoraa o Phinehasa. E haerea paari ïa! Maoti te haroaroa e ore ai tatou e inoino no ta vetahi ê i parau aore ra e faaino i to tatou mau taeae.—Mas. 19:11.

E nafea te haroaroa e tauturu ai i te mau matahiapo ia pee ia Phinehasa? A hiˈo na ia Jaime, matahiapo 10 tiahapa matahiti i te maoro. Te na ô ra oia: “Ia haamata te hoê taata poro i te faatia mai i to ˈna peapea e te tahi atu, e ani oioi au ia Iehova ia tauturu mai eiaha ia paetahi, ia horoa râ i te mau aˈoraa Bibilia. I te hoê mahana, ua faatia mai te hoê tuahine i to ˈna fifi e te hoê taeae e hopoia ta ˈna i roto i te tahi atu amuiraa. E hoa rahi hoi mâua taua taeae ra. Mea ohie aˈe ïa e na ˈu e paraparau ia ˈna. Aita râ, ua feruri mâua te tuahine i te tahi mau aratairaa Bibilia. Ua farii oia e e paraparau oia na mua i te taeae. (Mat. 5:23, 24) Aita râ te fifi i afaro oioi. Ua faaitoito atura vau ia ˈna ia hiˈopoa i te tahi atu mau aratairaa Bibilia. Ua faaoti oia e pure â no nia i te fifi e ua faaitoito i te faaore i te hapa.”

Eaha te faahopearaa? Te na ô ra Jaime: “Tau avaˈe i muri iho, ua farerei mai te tuahine ia ˈu. Ua faataa oia e ua tatarahapa te taeae i ta ˈna i parau. Ua faanaho te taeae ia poro raua te tuahine e ua haapopou ia ˈna no to ˈna mau huru maitatai. Ua afaro atura raua. Ahiri au i paetahi ma te faaô i roto i to raua peapea, eita paha ïa te fifi e afaro.” Te aˈo maira te Maseli 25:8 e “eiaha e ru vave i te faatupu i te mârô.” Ma te paari, e faaitoito te mau matahiapo haroaroa i te mau Kerisetiano e peapea to ratou ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia ia tupu te hau.

Ua uiui oia ia Iehova

E fanaˈoraa taa ê ta Phinehasa e tavini ei tahuˈa no te nunaa o te Atua. Ua ite mai tatou e e itoito e e haroaroa rahi to ˈna i to ˈna apîraa. Maoti râ to ˈna tiaturi ia Iehova i faaruru ai oia i te fifi.

Ua mafera e ua haapohe to Gibea o te opu o Beniamina i te vahine tavini a te hoê ati Levi. Ua opua te tahi atu mau opu e aro i to Beniamina. (Tav. 20:1-11) Hou te aroraa, ua ani ratou i te tauturu a Iehova. Ua pau râ ratou e piti taime e mea rahi tei pohe. (Tav. 20:14-25) E au ra e ua toaruaru taua mau opu ra. Ua manaˈo paha ratou e aita Iehova i faaroo i ta ratou mau pure e aita oia e hinaaro ra ia tahoohia te ino i ravehia.

Ua tia mai â Phinehasa, tahuˈa rahi o Iseraela i taua taime ra, ma te tiaturi papu ia Iehova. Ua pure oia: “E haere faahou anei au a aro ai i te tamarii a tau taeae, a Beniamina, e e faaea anei au?” Ei pahonoraa, tuu atura Iehova i to Beniamina i to ratou rima e pau roa ˈtura Gibea i te auahi.—Tav. 20:27-48.

Eaha ïa te haapiiraa? Eita paha te tahi fifi i roto i te amuiraa e ore noa ˈtu te mau tutavaraa itoito e te mau pure a te mau matahiapo no te ani i te tauturu a Iehova. Ia haamanaˈo ïa te mau matahiapo i ta Iesu i parau i roto i te Luka 11:9: “E ani [aore ra e pure], e noaa ïa ia outou; e imi, e ite ïa outou; e patoto, e iritihia ïa te opani ia outou.” Noa ˈtu e e au ra e aita Iehova i pahono oioi mai, e na reira iho â oia i te taime e au ia ˈna.

I Irelane, ua hinaaro roa te hoê amuiraa e patu i te hoê Piha a te Basileia. Aita râ te taata faanaho fenua o tera vahi i faatia. Peneiaˈe e farii te taata rahi o te haapao i te reira, i ta ratou aniraa. Ua pahonohia anei ta ratou pure, mai ta Phinehasa?

Te faatia ra te hoê matahiapo no reira e i muri aˈe i to ratou pure-rahi-raa e taparuparuraa ia Iehova, ua tere ratou i te pu rahi faanahoraa fenua. Ua parauhia mai e i roto paha tau hebedoma e farerei ai ratou i te taata rahi. Tera râ, ua nehenehe ratou e paraparau ia ˈna e pae minuti. I to ˈna iteraa i te mau hohoˈa paturaa, ua horoa oioi oia i te parau faatia, e mai reira mai ua tauturu atu te taata tei farereihia na mua ˈˈe. Ua papu roa ˈtura ia ratou e mea puai te pure. E pahono iho â Iehova i te mau pure hohonu a te mau matahiapo e tiaturi ra ia ˈna.

E hopoia rahi ta Phinehasa i Iseraela i tahito. Ua faaruru râ oia i te fifi maoti te itoito, te haroaroa e te tiaturi i te Atua. E ua haamaitai Iehova ia ˈna no te haapao-maite-raa i ta ˈNa amuiraa. E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua papai Ezera e i ‘mana na Phinehasa a Eleazara i mutaaiho i nia ia ratou e tei ǒ Iehova ia ˈna ra.’ (Par. 1, 9:20) Mai te reira atoa ïa no te mau taeae atoa e aratai ra i te nunaa o te Atua i teie mahana, e no te mau Kerisetiano atoa e tavini ra ia ˈna ma te taiva ore.