Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee i te aratairaa a te varua e noaa ˈi te ora e te hau

A pee i te aratairaa a te varua e noaa ˈi te ora e te hau

A pee i te aratairaa a te varua e noaa ˈi te ora e te hau

‘Eiaha e pee i ta te tino, i ta te varua râ.’—ROMA 8:4.

1, 2. (a) Eaha te fifi ia faahoro i te pereoo a rave atoa ˈi i te tahi atu mea? (b) Eaha te tupu ia ore tatou e tâuˈa i ta tatou haamoriraa ia Iehova?

 I TE mau matahiti atoa, ia au i te hoê tia faatere i Marite, te rahi noa ˈtura te taata o te faahoro i te pereoo a rave atoa ˈi i te tahi atu mea, mai te faaohiparaa i te vini. Tei te vahi ê roa hoi to ratou feruriraa. Mea rahi tei parau e ua faaûhia aore ra mai faaûhia ratou e te hoê taata faahoro e faaohipa ra i te vini. Te manaˈo ra paha te taata faahoro e ia na reira oia, te faaherehere ra ïa oia i te taime. E nehenehe râ te hoê ati purumu e tupu.

2 Eita paha tera taata faahoro, tei vaho roa te feruriraa, e ite i te mau fifi atâta i nia i te purumu. E fifi atoa ta tatou haamoriraa ia Iehova ia haapeapea rahi tatou no te tahi atu mau mea. E fifi hoi to tatou faaroo mai te hoê pahi e tomo ra. (Tim. 1, 1:18, 19) Ua faaara te aposetolo Paulo i to ˈna mau taeae i Roma e ‘o te haapao i ta te tino, o te pohe ïa; area o te haapao i ta te varua, o te ora ïa e te hau.’ (Roma 8:6) Eaha ïa te auraa? E nafea ia ore e haapao i ta te tino e ia tutava i te haapao i ta te varua?

Eita te Atua e “faahapa” ia ratou

3, 4. (a) Ua faahiti Paulo i teihea fifi? (b) No te aha e anaanatae ai i to Paulo tupuraa?

3 I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua papai Paulo e te umeume ra to ˈna tino e to ˈna feruriraa. (A taio i te Roma 7:21-23.) Aita oia e imi ra i te otoheraa aore ra ia aroha mai te taata ia ˈna, mai te mea ra e e ore roa e tia ia ˈna ia rave i te maitai. E Kerisetiano feruriraa paari oia tei faatavaihia i te varua e tei maitihia ei aposetolo no te mau nunaa. (Roma 1:1; 11:13) No te aha ïa Paulo i faahiti ai i to ˈna fifi?

4 Te faˈi ra Paulo e eita e tia ia ˈna ia rave i te hinaaro o te Atua mai ta ˈna e hinaaro mau ra. Eaha te tumu? Te na ô ra oia: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua.” (Roma 3:23) Ei huaai no Adamu, e taata hara Paulo e e hinaaro tia ore to ˈna, mai ia tatou atoa. Te tutava ra tatou i te haavî i to tatou mau hinaaro tia ore i te mau mahana atoa. E e rave rahi mea o te nehenehe e haafifi ia tatou, a faarue atu ai tatou i te eˈa pirihao e tae atu ai i te ora. (Mat. 7:14) Te vai ra râ te tauturu.

5. Na te aha i tauturu ia Paulo?

5 Ua ui Paulo na vai e faaora ia ˈna. Ua parau oia: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” (Roma 7:24, 25) Ua faahiti atura oia i te mau Kerisetiano faatavaihia tei hoê i te Mesia ra ia Iesu. (A taio i te Roma 8:1, 2.) Ua faariro Iehova ia ratou ei tamarii na ˈna maoti to ˈna varua moˈa i to ˈna parauraa e e ‘feia tufaa ratou e te Mesia.’ (Roma 8:14-17) Auaa te varua o te Atua e te faaroo i te tusia taraehara o Iesu e vî ai ia ratou te umeumeraa ta Paulo i faahiti. Eita ïa te Atua e “faahapa” ia ratou, tei tiamâ i te ture o te hara e te pohe.

6. No te aha ia taa ˈi i te mau tavini atoa a te Atua ta Paulo i parau?

6 Ta Paulo i parau no nia i te varua o te Atua e te tusia taraehara o te Mesia, no te mau Kerisetiano faatavaihia ïa. O te mau tavini atoa râ a Iehova noa ˈtu eaha to ratou tiaturiraa, te faufaahia i te reira. E aˈoraa faaurua e te Atua ta Paulo i horoa. Mea faufaa roa ïa ia taa e ia faaroo te mau tavini atoa a te Atua i te reira.

Ua tinai te Atua i te hara i roto i te taata

7, 8. (a) I roto i teihea auraa ‘e paruparu ai to te Ture i te taata’? (b) Eaha ta te Atua i rave maoti to ˈna varua e te tusia taraehara?

7 I roto i te Roma pene 7, ua faataa Paulo e te mana ra te hara i nia i te taata tia ore. I te pene 8, ua faahiti oia i te mana o te varua moˈa. Ua faataa oia e maoti te varua o te Atua e vî ai i te mau Kerisetiano te mana o te hara, a rave atu ai i te hinaaro o Iehova o te farii maitai ia ratou. Ua faaite Paulo e ua faaohipa te Atua i to ˈna varua e te tusia taraehara o Iesu no te rave i te hoê mea aita i tia i te Ture a Mose.

8 Ua faahapa te Ture, e to ˈna atoa mau faaueraa, i te feia hara. Hau atu â, aita i tia i te mau tahuˈa rahi o Iseraela tei ohipa na i raro aˈe i te Ture, ia pûpû i te hoê tusia e matara ˈi te hara. E taata hara hoi ratou. I roto ïa i teie auraa ‘e paruparu ai to te Ture i te taata.’ Ua tono mai râ te Atua i ta ˈna Tamaiti ‘mai te taata hara te huru’ e ua “tinai” te hoo o Iesu i te hara i roto i te taata. a Oia hoi ua faatiamâ te reira i te taata i te hara. No to ratou faaroo i te tusia taraehara o Iesu e faariro ai Iehova i te mau Kerisetiano faatavaihia ei feia parau-tia. Te faaitoito ra ta Paulo aˈoraa ia ratou ia ‘ore ia pee i ta te tino, i ta te varua râ.’ (A taio i te Roma 8:3, 4.) Ia na reira noa ïa ratou e ia hope roa ta ratou hororaa i te fenua nei e noaa ˈtu ai “te korona ora.”—Apo. 2:10.

9. Eaha te auraa o te taˈo “ture” o te Roma 8:2?

9 Ua faahiti atoa Paulo i ‘te ture a te varua’ e ‘te ture o te hara e te pohe.’ (Roma 8:2) Eaha teie na ture? E ere ïa i te mau faaueraa mai ta te Ture a Mose. Te auraa o te taˈo Heleni tei hurihia ei “ture” i roto i teie irava, ia au i te hoê papai, o te mau mea maitatai ïa aore ra ino ta te taata e rave e o te mana i nia ia ratou mai te hoê ture. Oia atoa te mau aratairaa ta ratou i maiti e haapao.

10. E nafea te ture o te hara e te pohe e mana ˈi i nia ia tatou?

10 I roto i te Roma 5:12, ua papai Paulo e “no te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” Te mana ra ïa te ture o te hara e te pohe i nia ia tatou paatoa, te huaai o Adamu. No reira tatou e hinaaro noa ˈi e rave i te mau mea eita te Atua e mauruuru. O te pohe râ te faahopearaa. I roto i ta ˈna rata i to Galatia, ua faataa Paulo i tera mau mea mai “ta te tino e rave nei,” a na ô atu ai: “Te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua.” (Gal. 5:19-21) Te pee ra ïa ratou i ta te tino. (Roma 8:4) Te ume ra to ratou tino hara ia ratou ia faaturi, ia haamori i te idolo, ia rave i te peu tahutahu aore ra te tahi atu hara. Tera noa anei? E ere. Ia pohehae atoa, ia iria, ia mârô e ia nounou. Te parau ra paha vetahi e e huru paruparu noa. Eiaha roa e manaˈo e aita e faufaa ia haavî ia tatou.

11, 12. Eaha ta Iehova i rave ia tiamâ tatou i te ture o te hara e te pohe? Ia aha tatou e haamaitai mai ai te Atua?

11 Te oaoa nei tatou i to Iehova faanahoraa ia tiamâ tatou i te ture o te hara e te pohe. Ua na ô Iesu: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” Ma te farii i te here o te Atua e ma te faatupu i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu Mesia e tiamâ ˈi tatou i te faahaparaa no te hara. (Ioa. 3:16-18) E parau ïa tatou mai ia Paulo: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.”

12 E au to tatou tiaraa taata hara i te hoê maˈi ino. Ia haapao tatou i te parau a te taote e ora roa ˈi to tatou maˈi. E tiamâ atoa tatou i te ture o te hara e te pohe maoti te faaroo i te tusia o Iesu. Eita râ e navai, e taata hara noâ tatou. Mea faufaa atoa ia pee i ta te varua, mai ta Paulo i parau, e tiamâ roa ˈi tatou i te hara. E piri noa ïa tatou ia Iehova, a fanaˈo atu ai i ta ˈna haamaitairaa.

E nafea ia pee i ta te varua?

13. Eaha te titauhia no te pee i ta te varua?

13 No te pee i ta te varua, e titauhia ia haere noa i mua i roto i te parau mau. (Tim. 1, 4:15) E tutava roa anaˈe ïa i te mau mahana atoa i te pee i te aratairaa a te varua o te Atua. E haamaitai mai Iehova ia ‘haapao tatou i ta te varua.’—Gal. 5:16.

14. Eaha te manaˈo e te haerea o te feia e ‘haapao ra i ta te tino’?

14 I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua faahiti Paulo i muri iho e piti huru taata. (A taio i te Roma 8:5.) Te taˈo “tino” i ǒ nei, e ere ïa to tatou nei tino iˈo, to tatou râ tiaraa taata hara ia au i te Bibilia. Tera te tumu e umeume ai te tino e te feruriraa. Mea rahi aita e haavî ra i to ratou mau hinaaro tia ore, ‘te haapao ra râ i ta te tino.’ Aita ratou e manaˈo ra i ta te Atua e titau maira e aita e ani ra i ta ˈna tauturu. Te imi noa ra ratou i to ratou iho maitai e te haapao noa ra i to ratou iho mau hiaai. Area te feia i ‘au i ta te varua,’ mai ia Paulo, te haapao ra ïa i ‘ta te varua.’ Oia hoi ta Iehova mau faanahoraa ia piri tatou ia ˈna, ta tatou taviniraa Kerisetiano e haamoriraa.

15, 16. (a) Eaha te faahopearaa ia manaˈo noa tatou i te hoê mea? (b) Mea au roa na te rahiraa o te taata i te aha i teie mahana?

15 A taio i te Roma 8:6. I rave ai te hoê taata i te mea maitai aore ra te mea ino, ua manaˈo ïa oia i te reira na mua ˈˈe. Ia manaˈo noa oia i te mau mea o te tino, e hinaaro iho â ïa oia e rave i te reira. To nia iho noa to ˈna feruriraa, ara-maite-raa e aau i taua mau mea ra.

16 I teie mahana, mea au roa na te rahiraa o te taata i ‘te mau mea atoa o teie nei ao, te hinaaro tia ore o te tino, te hinaaro tia ore o te mata, e te ahaaha o te oraraa, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua, no teie nei ao anaˈe.’ (Ioa. 1, 2:16) Te faahitihia ra te hinaaro e taiata, ia tui te roo e ia rahi te taoˈa ite-pinepine-hia i roto i te mau buka, vea, hohoˈa tavirihia, porotarama afata teata e te Internet. Tera iho â ta te rahiraa o te taata e manaˈo e e hinaaro e rave. E faaino râ te reira i to tatou taairaa e te Atua, a pohe roa ˈtu ai tatou a muri aˈe. No te aha? “No te mea o taua hinaaro o te tino ra, e mea au ore ïa i te Atua; e ore hoi te reira e auraro i te ture a te Atua, e ore hoi e tia ia na reira. E teie nei, te feia i au i ta te tino ra, e ore roa te Atua e mauruuru ia ratou.”—Roma 8:7, 8.

17, 18. E nafea ia ‘haapao i ta te varua’? Eaha te faahopearaa?

17 O ‘te haapao râ i ta te varua, e ora ïa ma te hau.’ Oia hoi te ora mure ore a muri aˈe. E i teie nei â, te hau o te aau e o te feruriraa e te hau atoa e te Atua. E nafea ia ‘haapao i ta te varua’? Ma te pee ïa i te aratairaa a te Atua e a to ˈna varua moˈa, a atuatu ai i te hoê huru feruriraa o te “auraro i te ture a te Atua” e o te “au i” to ˈna mau manaˈo. Ia faahemahia tatou, ua ite ïa tatou eaha te rave: te faaotiraa maitai tei arataihia e te varua o te Atua.

18 Mea faufaa roa ïa ia haapao i ta te varua. Oia hoi ia tuu i te parahiraa matamua o to tatou oraraa i te mau ohipa Kerisetiano, mai te pure tamau, te taioraa e te haapiiraa i te Bibilia, te mau putuputuraa e te taviniraa. (Pet. 1, 1:13) Eiaha e vaiiho i to tatou mau hinaaro tia ore ia faatere mai. Ia pee râ tatou i te huru feruriraa o te Atua e te aratairaa a to ˈna varua. E haamaitaihia ïa tatou, a fanaˈo atu ai i te ora mure ore e te hau.—Gal. 6:7, 8.

[Nota i raro i te api]

a I roto i te reo tumu, e “faahapa” te auraa o te taˈo hurihia ei “tinai” i roto i te Roma 8:3.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha tei ore i tia i te Ture a Mose ia faatupu? Eaha ta te Atua i rave?

• Eaha te ture o te hara e te pohe? E nafea e tiamâ ˈi i te reira?

• Ia aha tatou no te ‘haapao noa i ta te varua?’

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 16, 17]

Te haapao ra anei oe i ta te tino aore ra ta te varua?