Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ei “purutia” i roto i teie nei ao ino

Ei “purutia” i roto i teie nei ao ino

Ei “purutia” i roto i teie nei ao ino

“Ma te faaroo . . . ua faˈi hua [taua feia ra] e e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao.”—HEB. 11:13.

1. Eaha ta Iesu i parau no nia i ta ˈna mau pǐpǐ mau?

 UA PARAU Iesu e te ora ra ta ˈna mau pǐpǐ i roto i teie nei ao. ‘E ere râ ratou i to teie nei ao, mai ia ˈna hoi e ere i to teie nei ao.’ (Ioa. 17:11, 14) Te faataa maitai ra ïa Iesu i te tiaraa o ta ˈna mau pǐpǐ mau i roto i “teie nei ao,” o Satani te atua. (Kor. 2, 4:4) E ‘taata ěê ratou e te purutia’ i roto i teie nei ao.—Pet. 1, 2:11.

I ora na ratou ei “purutia”

2, 3. No te aha e nehenehe ai e parau e e “taata ěê e te purutia” o Enoha, Noa, Aberahama raua Sara?

2 Mea taa ê noa iho â te mau tavini haapao maitai a Iehova i te feia o teie nei ao. Hou te diluvi, ua “au maite” to Enoha e to Noa “haerea i te Atua.” (Gen. 5:22-24; 6:9) I poro na raua ma te itoito e e faautua Iehova i te ao ino a Satani. (A taio i te Petero 2, 2:5; Iuda 14, 15. a) Ua rave raua i te mea tia noa ˈtu te ino o te taata. ‘Ua mauruuru te Atua’ ia Enoha e e ua riro Noa ei taata “piˈo ore i to ˈna ra ui.”—Heb. 11:5; Gen. 6:9.

3 Mai ta te Atua i ani, ua haapae Aberahama raua Sara i to raua oraraa fanaˈo i Ura no te ora ei purutia i te hoê fenua ê. (Gen. 11:27, 28; 12:1) Ua papai te aposetolo Paulo: “No te faaroo i haapao ai Aberahama, a parauhia mai ai oia e, e haere i te hoê vahi e noaa mai ia ˈna a muri atu ei aiˈa; e haere atura oia ma te ite ore i taua fenua i haerehia e ana ra. No te faaroo i purutia noa ˈi oia i taua fenua i parauhia maira, mai te mea e, e fenua ê ra; i te parahi-noa-raa i roto i te tiahapa ra, ratou atoa o Isaaka, e o Iakoba; o na taata aiˈa atoa ïa e oia atoa i tei parauhia maira.” (Heb. 11:8, 9) Ua na ô atoa Paulo no teie mau tavini taiva ore a Iehova: “I pohe anaˈe atura taua feia ra ma te faaroo, aita i noaa tei parauhia maira, ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra i te atea ê, e ua faaroo papu e ua farii maite, e ua faˈi hua e, e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao.”—Heb. 11:13.

To Iehova faaararaa ia Iseraela

4. Eaha ta Iehova i faaara ia Iseraela hou a horoa ˈtu ai i to ratou fenua?

4 Ua rahi mai to Aberahama huaai, o Iseraela, e ua faanaho te Atua ia ratou ei nunaa ma te horoa ˈtu i te mau ture e te tahi fenua. (Gen. 48:4; Deut. 6:1) Eiaha ia moe ia Iseraela e o Iehova te fatu mau o te fenua. (Lev. 25:23) Ia auraro hoi ratou i ta ˈna mau ture e ia haamanaˈo e eita te taata e ora i te pane anaˈe. (Deut. 8:1-3) No ǒ mai ia Iehova ra ta ratou mau mea maitatai atoa. No reira, hou a horoa ˈtu ai i te fenua, ua faaara ˈtu Iehova: “Ia hopoihia oe e to Atua e Iehova i nia i te fenua, ta ˈna i tǎpǔ atu i to mau metua ra, ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iakoba, e e horoa mai oia no oe ra; e te mau oire rarahi atoa e te maitai, aore i patuhia e oe ra; e te mau fare îî i te taoˈa maitatai, e ere i ta oe i faaî ra, e te mau apoo pape i ôhia, e ere i ta oe i ô ra, e te mau ô vine e te olive, e ere i ta oe i tanu ra: ia amu râ oe e ia fiu ra; e ara oe i reira, o te moina Iehova ia oe.”—Deut. 6:10-12.

5. No te aha Iehova i faarue ai ia Iseraela e o vai te nunaa apî ta ˈna i maiti?

5 Aita Iseraela i faaroo i te faaararaa. I to Nehemia tau, ua faahiti te tahi mau ati Levi ma te haama i tei tupu. Ua haamoe Iseraela ia Iehova i muri aˈe i to ratou tomoraa i te Fenua tǎpǔhia. E fare nehenehe to ratou e mea pue ta ratou maa e te uaina. “Ua amu ihora hoi ratou, e paia aˈera, e poria ˈtura.” Ua orure hau ratou i te Atua ma te haapohe i te mau peropheta ta ˈna i tono e faaara ia ratou. Ua tuu atura Iehova ia ratou i te rima o te enemi. (A taio i te Nehemia 9:25-27; Hos. 13:6-9) I muri aˈe, a faatere ai to Roma, ua haapohe roa Iseraela i te Mesia fafauhia. Faarue atura Iehova ia ratou e ua maiti i te hoê nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua.’—Mat. 21:43; Ohi. 7:51, 52; Gal. 6:16.

“E ere ratou i to teie nei ao”

6, 7. (a) Eaha te auraa e e ere te mau pǐpǐ a Iesu i to teie nei ao? (b) Ia au ia Petero, no te aha ia taa ê noa ˈi te mau Kerisetiano mau i to teie nei ao?

6 I te paratarafa 1, ua faataa maitai Iesu Mesia te Upoo o te amuiraa Kerisetiano e mea taa ê ta ˈna mau pǐpǐ i te ao ino a Satani. Hou rii to ˈna poheraa, ua parau oia ia ratou: “Ahiri outou no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to ˈna iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou.”—Ioa. 15:19.

7 A ora ˈi te mau Kerisetiano i te mau fenua rau faaterehia e to Roma, ua taa ê noa iho â ratou i to te ao a Satani ma te ore e pee i ta ratou mau peu. E rave rahi matahiti i muri aˈe i to Iesu poheraa, ua papai te aposetolo Petero i taua mau Kerisetiano ra: “E au mau here e, te aˈo atu nei au ia outou, i te taata ěê e te purutia, eiaha e faatia i to te tino nei mau hinaaro.” Ei haerea maitai to ratou i rotopu i te mau nunaa.—Pet. 1, 1:1; 2:11, 12.

8. Eaha ta te hoê taata tuatapapa i papai no nia i te mau Kerisetiano matamua?

8 I ora na te mau Kerisetiano ei “taata ěê e te purutia” i te mau fenua faaterehia e to Roma. Ua papai te hoê taata tuatapapa e e pinepine ratou i te hamani-ino-hia. Ua parihia ratou i te tiaturi ore i te Atua no to ratou apiti ore i te mau oroa faaroo etene. Ua parauhia ratou e “enemi no te huitaata” no te mea aita ratou i amui i te mau taata o to ratou tau i te mau faaanaanataeraa e oroa tei taaihia i te haamoriraa hape e te peu taiata.

Aita tatou e rave hope roa ra i to teie nei ao

9. E nafea tatou e faaite ai e e ere tatou i te “enemi no te huitaata”?

9 I teie mahana, hoê â tiaraa to tatou e to te mau Kerisetiano matamua i roto i “teie nei ao ino.” (Gal. 1:4) E rave rahi aita e taa ra i to tatou huru oraraa e mea riri atoa na vetahi ia tatou. E ere râ tatou i te “enemi no te huitaata.” Mea here na tatou i te taata-tupu. Te haere nei hoi tatou na te mau utuafare e faaite i “te evanelia o te basileia” o te Atua. (Mat. 22:39; 24:14) Ua papu ia tatou e ua fatata to Iehova Basileia o te Mesia te Arii i te haamou i te mau faatereraa taata tia ore atoa, a faatupu atu ai i te hoê ao apî parau-tia.—Dan. 2:44; Pet. 2, 3:13.

10, 11. (a) E nafea tatou e rave ai i to teie nei ao? (b) E nafea te Kerisetiano o te vai ara ra e ore ai e rave hope roa i to teie nei ao?

10 Ua fatata te hopea o te ao a Satani. E ere ïa teie te taime e imi ai te mau tavini a Iehova i te oraraa fanaˈo. Ua parau te aposetolo Paulo e ‘te poto nei te taime. E te feia e hoo ra, mai te mea e aita a ratou; e te feia e rave i to teie nei ao, mai te mea e aore e rave hope roa ra; te mou nei hoi te huru o teie nei ao.’ (Kor. 1, 7:29-31) E nafea râ te mau Kerisetiano i teie tau e rave ai i to teie nei ao? Ma te faaohipa ïa i te mau ravea apî ia ite te taata o te mau fenua atoa i te Bibilia na roto e rave rahi reo. Te rave atoa ra ratou i to teie nei ao ei imiraa na ratou. E te hoo maira i te mau mea faufaa roa no te oraraa. Aita râ ratou e rave hope roa ra i to teie nei ao. Oia hoi e ere ta ratou moni, taoˈa e ohipa i te mea faufaa roa ˈˈe no ratou.—A taio i te Timoteo 1, 6:9, 10.

11 Aita atoa te mau Kerisetiano o te vai ara ra e rave hope roa ra i to teie nei ao no nia i te haapiiraa teitei. No te taata e rave rahi, mea faufaa roa te haapiiraa teitei ia noaa te ohipa aufau-maitai-hia. No tatou râ te mau Kerisetiano e ora nei ei purutia, mea taa ê ta tatou mau fa. ‘Aita tatou e titau ra i te mea teitei.’ (Roma 12:16; Ier. 45:5) Ei pǐpǐ na Iesu, te faaroo ra tatou i ta ˈna faaararaa: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” (Luka 12:15) No reira te mau Kerisetiano apî e faaitoitohia ˈi ia haamau i te mau fa pae varua. Mea faufaa te haapiiraa no te faatamaa ia ratou, a tavini atu ai râ ia Iehova ma to ratou aau, puai, e manaˈo atoa. (Luka 10:27) Ma te na reira e ‘rahi ai ta ratou taoˈa i te Atua.’—Luka 12:21; a taio i te Mataio 6:19-21.

Eiaha e tapitapi i te mau taoˈa materia

12, 13. E nafea tatou o te pee ra i te Mataio 6:31-33 e taa ê ai i te feia o teie nei ao?

12 Aita te mau tavini a Iehova e manaˈo rahi ra i te mau taoˈa materia mai te feia o teie nei ao. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi. E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mat. 6:31-33) Mea rahi o to tatou taeae e tuahine tei ite i roto i to ratou oraraa e e horoa mai iho â to tatou Metua i te raˈi i ta tatou e hinaaro mau.

13 Ia mauruuru tatou i ta tatou mau mea. (Tim. 1, 6:6) Aita te taata o teie nei ao e na reira nei. Ei hiˈoraa, ua faaipoipo anaˈe ratou, mea rahi te apiti o te hinaaro oioi i te mau mea atoa, mai te nohoraa, te taihaa, te pereoo nehenehe e te tahi atu mau mea moni rahi. E haavî râ te mau Kerisetiano o te ora nei ei purutia ia ratou ia ore e hoo mai hau aˈe i ta ratou e nehenehe e aufau. Mea rahi tei haapae i te oraraa fanaˈo no te horoa i to ratou taime e puai i roto i te taviniraa a Iehova ei taata poro itoito rahi i te Basileia. E te tahi atu, e pionie ïa, melo o te Betela, tiaau ratere aore ra mitionare. Te mauruuru roa nei tatou i to tatou mau taeae o te tavini ra ia Iehova ma to ratou aau atoa!

14. Eaha ta te hoê parabole a Iesu e haapii maira?

14 I roto i ta ˈna parabole o te taata ueue huero, ua parau Iesu e e nehenehe tatou e faaiti mai i te tavini i te Atua no te titau rahi i to teie nei ao e no te mana haavare o te taoˈa. (Mat. 13:22) Eita te reira e tupu ia ora tatou ei purutia i roto i teie nei ao. Ei mata “maitai” noa ïa to tatou o te tiatonu i te taviniraa i te Atua, a tuu noa ˈi i to ˈna Basileia i te parahiraa matamua o to tatou oraraa.—Mat. 6:22.

‘Te mou nei teie nei ao’

15. Eaha ta Ioane i parau no nia i teie nei ao?

15 Te hoê tumu rahi e ora ˈi tatou te mau Kerisetiano mau ei “taata ěê e te purutia,” te tiaturi nei tatou e ua fatata te ao a Satani i te mou. (Pet. 1, 2:11; Pet. 2, 3:7) Te faaite ra ta tatou mau faaotiraa e fa e to tatou mau hiaai i te reira. Ua aˈo te aposetolo Ioane i to ˈna mau taeae eiaha e hinaaro i teie nei ao e te mau mea o teie nei ao. “Te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioa. 1, 2:15-17.

16. E nafea tatou e faaite ai e e nunaa taa ê tatou?

16 Ua parau Iehova ia Iseraela e ia faaroo ratou ia ˈna, e riro ratou ei ‘taoˈa here rahi na ˈna i te mau taata atoa.’ (Exo. 19:5) A faaroo ai Iseraela ia ˈna, ua taa ê ta ratou haamoriraa e to ratou huru oraraa i ta te tahi atu mau nunaa. I teie mahana atoa, ua faataa ê mai Iehova i te hoê nunaa i te ao a Satani. Te na ô ra te Bibilia: “E haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, . . . ia parahi tatou ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao; i te hiˈoraa ˈtu i taua maitai e tiaihia nei, oia te faraa hanahana mai o te Atua rahi ra [e] to tatou Ora o Iesu Mesia, o tei horoa ia ˈna iho no tatou, ia ora tatou ia ˈna i te mau parau ino atoa ra, ia tamâ oia ia tatou ei taata mau no ˈna iho, e te itoito i te mau ohipa maitatai.” (Tito 2:11-14) To Iehova mau “taata,” o te mau Kerisetiano faatavaihia ïa e te mau mirioni “mamoe ê atu” a Iesu o te turu ra ia ratou.—Ioa. 10:16.

17. No te aha te mau Kerisetiano atoa e ore ai e tatarahapa i te purutiaraa i roto i teie nei ao ino?

17 Te tiai nei tei faatavaihia ma te oaoa i te faatere e te Mesia i te raˈi. (Apo. 5:10) Te tiai nei te mau mamoe ê atu i te ora e a muri noa ˈtu i te fenua. Ia tupu te reira, e ore te mau mamoe ê atu e ora faahou ei purutia i roto i te hoê ao ino. E fare nehenehe to ratou e e pue noa te maa e te inu. (Sal. 37:10, 11; Isa. 25:6; 65:21, 22) E haamanaˈo noa ratou ia Iehova, “te Atua no te mau fenua atoa nei,” eiaha mai ia Iseraela. (Isa. 54:5) Eita tei faatavaihia e te mau mamoe ê atu e tatarahapa i te purutiaraa i roto i teie nei ao ino.

[Nota i raro i te api]

a Iuda 14, 15: “O Enoha hoi te toohitu mai ia Adamu mai â, o tei tohu ïa i teie nei feia, i te na ôraa mai e, Inaha te haere mai na te Fatu . . . e faautua mai i te taata atoa, e e faaite hoi i te mau paieti ore atoa i roto ia ratou, i ta ratou mau parau paieti ore atoa i ravehia e ratou ra, e te mau parau etaeta atoa o te feia hara paieti ore i parau ia ˈna.”

Eaha ta outou e pahono?

• Mea nafea te mau tavini taiva ore a Iehova i tahito ra i ora ˈi ei purutia?

• Eaha te tiaraa o te mau Kerisetiano matamua i roto i te ao nei?

• E nafea te mau Kerisetiano mau e ore ai e rave hope roa i to teie nei ao?

• No te aha tatou e ore ai e tatarahapa i te purutiaraa i roto i teie nei ao ino?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Aita te mau Kerisetiano matamua i apiti i te faaanaanataeraa haavî e te faufau