Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Arataihia e te varua o te Atua mai te senekele matamua mai â

Arataihia e te varua o te Atua mai te senekele matamua mai â

Arataihia e te varua o te Atua mai te senekele matamua mai â

‘Na taua varua hoê ra i ohipa i taua mau mea atoa.’—KOR. 1, 12:11.

1. Eaha ta tatou e hiˈo mai?

 I TE Penetekose 33, ua tupu te tahi mau mea faahiahia, mai te niniiraa te Atua i to ˈna varua moˈa i nia i ta ˈna mau tavini. (Ohi. 2:1-4) E aratairaa apî ïa ta ˈna i to ˈna nunaa. Ua faaite mai to na mua ˈtu tumu parau mea nafea to te varua o te Atua tautururaa i te mau tavini taiva ore i tahito ia amo i ta ratou hopoia fifi. Eaha râ te taa-ê-raa i rotopu i te ohiparaa a te varua o te Atua hou te haamauraahia te amuiraa Kerisetiano e i muri aˈe? E e nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e faufaahia ˈi i te ohiparaa a te varua moˈa o te Atua? Ta tatou ïa e hiˈo mai.

“Inaha ei tavini au no te Fatu”

2. Eaha ta Maria i ite no nia i te varua o te Atua?

2 To roto atoa Maria i tera piha rahi i nia i Ierusalema i te niniiraahia mai te varua moˈa. (Ohi. 1:13, 14) Ua ite ê na râ oia i te ohiparaa maere mau a te varua o Iehova e 30 tiahapa matahiti na mua ˈtu, e paretenia hoi oia. I tuu na Iehova i te ora o ta ˈna Tamaiti tei parahi na i nia i te raˈi i roto i to ˈna opu. Maoti ïa te varua moˈa i hapû ai Maria.—Mat. 1:20.

3, 4. Ua aha Maria? E nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa?

3 No te aha Iehova i maiti ai ia Maria? I to te melahi parauraa e e fanau oia i te Tamaiti a te Atua, ua na ô Maria: “Inaha ei tavini au no te Fatu, ia na reirahia mai au mai ta oe i parau.” (Luka 1:38) Te taa ra ia tatou te huru mau o Maria. Ua ineine oia i te farii i ta Iehova e hinaaro ra ia rave oia. Aita oia i ui i te melahi eaha ta te taata e parau no nia i to ˈna hapûraa e aita oia i taiâ ia ore Iosepha e hinaaro faahou e faaipoipo ia ˈna. Ua faaite râ oia i to ˈna tiaturi taatoa ia Iehova ma te parau e e tavini oia na ˈna.

4 Te teimaha ra anei oe no te fifi aore ra no ta oe mau hopoia i roto i te taviniraa a te Atua i te tahi taime? E uiui ïa tatou taitahi: ‘Te tiaturi roa ra anei au e e haapao Iehova i te mau mea ia au i to ˈna hinaaro? Ua ineine anei au i te rave i ta Iehova e ani maira?’ E horoa iho â oia i to ˈna varua i te feia e tiaturi ra ia ˈna ma to ratou aau atoa e e faaroo ra ia ˈna.—Ohi. 5:32.

Ua tauturu te varua moˈa ia Petero

5. Mea nafea to Petero iteraa i te ohiparaa a te varua moˈa hou te Penetekose?

5 I ite atoa na te aposetolo Petero, mai ia Maria, i te ohiparaa puai a te varua moˈa o te Atua hou te Penetekose 33. I haamana na Iesu ia ˈna e te tahi atu mau aposetolo no te tiavaru i te demoni. (Mar. 3:14-16) E au ra e ua faaohipa Petero i taua mana ra, noa ˈtu e aita te Bibilia e faahiti roa ra i te reira. Ua ite-atoa-hia te mana o te Atua i to Petero haereraa ˈtu ia Iesu na nia i te miti o Galilea. (A taio i te Mataio 14:25-29.) Ua tiaturi ïa oia i te tauturu a te varua moˈa. I muri rii aˈe, ua ohipa â taua varua ra i nia ia ˈna e te tahi atu mau pǐpǐ.

6. Maoti te varua o te Atua, ua aha Petero i te Penetekose e i muri aˈe?

6 I te Penetekose 33, ua nehenehe Petero e te tahi atu e paraparau semeio na roto i te reo o te mau ratere i Ierusalema. Ua tia maira oia e orero i te nahoa. (Ohi. 2:14-36) I taiâ na hoi Petero e i rave atoa na i te tahi mau mea ma te feruri ore. Aita râ oia i mǎtaˈu faahou no te poro noa ˈtu te hamani-ino-raa e te opaniraa. (Ohi. 4:18-20, 31) Ua faaohipa te Atua i to ˈna varua ia ite Petero i te tahi hape. (Ohi. 5:8, 9) E ua haamana oia ia ˈna no te faatia mai i te hoê taata pohe.—Ohi. 9:40.

7. Teihea mau haapiiraa a Iesu ta Petero i taa i muri aˈe i to ˈna faatavairaahia?

7 Hou te Penetekose, ua taa ia Petero e rave rahi haapiiraa a Iesu. (Mat. 16:16, 17; Ioa. 6:68) Te tahi atu râ mau mea ta Iesu i haapii, i muri aˈe ïa i te Penetekose. Oia hoi e faatiahia mai te Mesia ei varua e toru mahana i muri iho aore ra tei te raˈi te Basileia. (Ioa. 20:6-10; Ohi. 1:6) Oia atoa e nehenehe te taata e riro ei varua no te faatere i roto i te hoê Basileia i te raˈi. I to ˈna faatavairaahia i te varua moˈa e maitiraahia no te ora i te raˈi i taa ˈi ia ˈna teie mau haapiiraa a Iesu.

8. Ua ite tei faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” i te aha?

8 I muri aˈe i te niniiraahia mai te varua moˈa i taa ˈi i te mau pǐpǐ a Iesu te tahi mau haapiiraa. Maoti taua varua ra i faataahia ˈi i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano te tahi pue parau mau faahiahia o ta Iehova opuaraa no to tatou maitai. (Eph. 3:8-11, 18) I teie mahana, te haapii ra e te maramarama ra tei faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” i tera pue parau mau. (Ioa. 10:16) Maoti ïa te varua moˈa i ite e i taa ˈi ia tatou te Parau a te Atua. Te haafaufaa ra anei oe i te reira?

Ua î Paulo i te varua moˈa

9. Eaha ta Paulo i rave maoti te varua moˈa?

9 Hoê matahiti tiahapa i muri aˈe i te Penetekose 33, ua faatavai-atoa-hia Saulo tei parauhia Paulo i te varua moˈa. Ua ohipa taua varua ra i nia ia ˈna no to tatou maitai i teie mahana. Ua arataihia oia ia papai 14 rata o te Bibilia. Ua tauturu te varua o te Atua ia ˈna, mai ia Petero, ia taa e ia papai i te tiaturiraa o te oraraa pohe ore e te tahuti ore i te raˈi. Ia faaora atoa i te maˈi, ia tiavaru i te demoni e ia faatia mai i tei pohe. I fanaˈo na râ Paulo i te mana o te varua moˈa no te rave i te hoê ohipa faufaa ˈtu â. Oia atoa te mau tavini a te Atua i teie mahana, eiaha râ na roto i te mau ravea semeio.

10. Ua tauturu te varua moˈa ia Paulo ia aha?

10 Ma te mǎtaˈu ore, ua faahapa Paulo tei î i te varua moˈa i te hoê tahutahu. To reira atoa te tavana rahi no Kupero e faaroo noa ra. Ua farii atura oia i te parau mau, e “maere roa ˈtura hoi i te parau a te Fatu” ra o Iehova. (Ohi. 13:8-12) Ua ite maitai Paulo i te faufaaraa o te varua moˈa o te Atua no te faaite i te parau mau ma te itoito. (Mat. 10:20) Ua ani atura oia i te amuiraa no Ephesia ia pure tuutuu ore no ˈna ia na reira oia.—Eph. 6:18-20.

11. Ua aha te varua o te Atua ia Paulo?

11 Ua tauturu te varua moˈa ia Paulo ia paraparau, ua opani atoa râ ia ˈna i te tahi taime ia na reira i te tahi mau vahi. Ua aratai te varua o te Atua ia ˈna i roto i to ˈna mau tere mitionare. (Ohi. 13:2; a taio i te Ohipa 16:6-10.) I teie mahana, te aratai noa ra Iehova i te pororaa maoti to ˈna varua. Te tutava ra ta ˈna mau tavini auraro atoa, mai ia Paulo, i te faaite i te parau mau ma te mǎtaˈu ore e te itoito rahi. Te faaohipa ra iho â Iehova i to ˈna varua ia faaroo te feia aau tae i te parau mau, noa ˈtu e e ere hoê â ohiparaa a taua varua ra mai i te tau o Paulo.—Ioa. 6:44.

“E rave rahi â hoi te ohipa”

12-14. Hoê â anei ohiparaa a te varua o te Atua i nia i ta ˈna mau tavini atoa? A faataa na.

12 Ua haamaitai Iehova i te amuiraa a tei faatavaihia i te senekele matamua. E faaitoitoraa ïa no tatou. A haamanaˈo i ta Paulo i parau i te amuiraa no Korinetia no nia i te mau ô semeio a te varua i to ˈna ra tau. Ua papai oia: “E rave rahi te huru o te mau mea i horoahia, hoê râ [v]arua. E rave rahi â hoi te toroa, hoê râ Fatu. E rave rahi â hoi te ohipa, hoê râ Atua e ohipa i te mau mea atoa i roto i te taata atoa.” (Kor. 1, 12:4-6, 11) Ua rau iho â te ohiparaa a te varua moˈa i nia i te mau tavini a te Atua no te hoê tumu taa maitai. Te aratai ra taua varua ra i ta te Mesia “nǎnǎ iti” e “mamoe ê atu.” (Luka 12:32; Ioa. 10:16) E ere râ hoê â ohiparaa ta te reira i nia i te melo taitahi o te amuiraa.

13 A hiˈo na i te mau matahiapo. Mea faatoroahia ratou e te varua moˈa. (Ohi. 20:28) E ere râ pauroa te Kerisetiano faatavaihia i te varua i te matahiapo i roto i te amuiraa. Eaha ïa te auraa? Mea taa ê te ohiparaa a te varua o te Atua i nia i tera e tera melo o te amuiraa.

14 Maoti te varua e papu ai i tei faatavaihia e e tamarii ratou na te Atua. Maoti taua â varua ra i faatia mai ai Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi no te ora i te raˈi ei varua pohe ore. (A taio i te Roma 8:11, 15.) I hamani ai Iehova i te ao taatoa. (Gen. 1:1-3) I aravihi ai Bezaleela no te hamani i te mau mea faufaa roa o te sekene. I noaa ˈi ia Samasona te puai rahi no te rave i te tahi mau mea maere mau. I haere atoa ˈi Petero na nia i te miti. E ere râ te aratairaahia e te varua o te Atua i te faatavairaahia i te reira. E faatavai Iehova i te feia noa ta ˈna i maiti, i to ˈna varua. E ohiparaa otahi ïa teie a te varua o te Atua.

15. E faatavai noa anei te Atua i te taata i to ˈna varua moˈa? A faataa na.

15 I ohipa noa na te varua moˈa o te Atua i nia i ta ˈna mau tavini taiva ore ma te ravea rau ehia maororaa. I te Penetekose 33 to te Atua haamataraa i te faatavai i te taata i to ˈna varua. Noa ˈtu e e ore te reira, e ohipa noa â te varua moˈa i nia i te nunaa o te Atua ia rave ratou i to ˈna hinaaro e a muri noa ˈtu.

16. Te aha nei te mau tavini a te Atua maoti to ˈna varua?

16 Te aha nei te mau tavini a Iehova maoti te varua moˈa? Te pahono ra te Apokalupo 22:17 e “te parau nei te [v]arua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai. E o tei faaroo ra, a parau atoa oia e, E haere mai. E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.” Tauturuhia e te varua o te Atua, te faatae nei te mau Kerisetiano i ta Iehova titau-manihini-raa i “tei hinaaro” ia rave i te pape ora. Te aratai nei te mau Kerisetiano faatavaihia i teie ohipa, apitihia mai e te mau mamoe ê atu. Te ohipa amui ra ratou paatoa maoti te varua moˈa. Ei taipe o ta ratou pûpûraa ia Iehova, ua bapetizohia ratou paatoa ‘i te iˈoa o te Metua, o te Tamaiti, e o te varua maitai.’ (Mat. 28:19) E te farii nei ratou pauroa i te ohiparaa a te varua o te Atua i roto i to ratou oraraa, a faatupu atu ai i te mau huru maitatai. (Gal. 5:22, 23) Maoti taua varua moˈa ra, te tutava nei tei faatavaihia e te mau mamoe ê atu i te vai viivii ore noa, e mauruuru ai Iehova.—Kor. 2, 7:1; Apo. 7:9, 14.

A ani noa i te varua moˈa

17. E nafea ia faaite e te turu ra te varua o te Atua ia tatou?

17 Te tiaturi ra paha oe e ora e a muri noa ˈtu i te raˈi aore ra i te fenua. E horoa mai Iehova i “te mana rahi” ia tapea oe i to taiva ore, a haamaitai atu ai oia ia oe. (Kor. 2, 4:7) E faaooohia paha oe no te pororaa i te evanelia o te Basileia. Ia tamau râ oe i te rave i taua ohipa ra, e faaite ïa oe e te turu ra te varua o te Atua ia oe. A haamanaˈo e ‘ia faainohia oe i te iˈoa o te Mesia, e ao to oe; no te mea te faaea ra te varua hanahana, te varua o te Atua i nia iho ia oe.’—Pet. 1, 4:14.

18, 19. E tauturu Iehova ia outou taitahi ia aha maoti to ˈna varua moˈa? Eaha ïa ta outou e rave?

18 E horoa noa iho â te Atua i to ˈna varua moˈa i te feia e ani atu ma te haavare ore. E aravihi atu â ïa oe, a hinaaro atu â ˈi e rave maite i ta ˈna taviniraa. “O te Atua tei ohipa i roto ia [oe] i te hinaaro e te rave i te maitai ta ˈna iho e hinaaro.” Maoti te varua moˈa faufaa roa e ta oe mau tutavaraa ‘i te mau-maite-raa i te parau ora,’ e ‘rave faaoti ai oe i to oe ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.’—Phil. 2:12, 13, 16.

19 Ma te tiaturi roa i te varua o te Atua, a tutava i te rave maite i ta Iehova e ani maira e a ani i ta ˈna tauturu. (Iak. 1:5) E tauturu iho â oia ia oe ia taa i ta ˈna Parau, ia faaruru i te fifi o te oraraa e ia poro i te evanelia. Ua parau Iesu e “e ani, e noaa ïa ia outou; e imi, e ite ïa outou; e patoto, e iritihia ïa te opani ia outou.” (Luka 11:9, 13) E ani atoa i te varua moˈa. No reira, a taparuparu ia Iehova ia pee oe i te mau tavini taiva ore atoa i tahito e i teie tau tei arataihia e to ˈna varua moˈa.

E nehenehe anei outou e faataa?

• E nafea ia pee ia Maria e haamaitaihia ˈi tatou?

• Mea nafea Paulo i te aratairaahia e te varua o te Atua?

• E nafea te mau tavini a te Atua e arataihia ˈi e to ˈna varua i teie mahana?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 26]

Maoti te varua o te Atua i faahapa ˈi Paulo i te hoê tahutahu

[Hohoˈa i te api 28]

Te tauturu nei te varua moˈa i tei faatavaihia e te mau mamoe ê atu