Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E pee i te hiˈoraa o Iesu no nia i te vai-ara-raa

E pee i te hiˈoraa o Iesu no nia i te vai-ara-raa

E pee i te hiˈoraa o Iesu no nia i te vai-ara-raa

“E ara e e pure hoi.”—MAT. 26:41.

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

E nafea ta tatou mau pure e faaite ai e te vai ara ra tatou?

E nafea ia faaite e te vai ara ra tatou i roto i ta tatou taviniraa?

No te aha mea faufaa ˈi ia vai ara i mua i te mau fifi e ia aha ïa tatou?

1, 2. (a) Eaha te mau uiraa e hiti mai paha i te hiˈoraa o Iesu no nia i te vai-ara-raa? (b) E tauturu anei te hiˈoraa tia roa o Iesu i te feia tia ore? A faataa.

 E UIUI paha oe: ‘E nehenehe mau anei e pee i te hiˈoraa o Iesu no nia i te vai-ara-raa? Mea tia roa hoi o ˈna! Hau atu â, i te tahi taime ua tia ia Iesu ia ite i te tau no a muri aˈe e tausani matahiti na mua ˈtu! Mea faufaa anei ïa no ˈna ia vai ara?’ (Mat. 24:37-39; Heb. 4:15) E pahono anaˈe na mua i teie mau uiraa, a hiˈo atu ai no te aha mea faufaa roa ˈi teie tumu parau.

2 E tauturu anei te hoê hiˈoraa tia roa i te feia tia ore? E, e nehenehe hoi e haapii mai i te hoê taata haapii aravihi e i to ˈna hiˈoraa. A hiˈo na i teie taata e haapii ra no te taime matamua i te patia fa. Eita ta ˈna patia e puta oioi i te haari, e haapii e e tamata noa râ o ˈna. No te haamaitai ia ˈna, e hiˈo maitai oia i to ˈna taata haapii, mea aravihi hoi i te taora i te patia: e nafea o ˈna ia tia, ia tuu i to ˈna avae e ia tapea i te patia. A tutava noa ˈi oia, e haapii mǎrû noa te piahi itoito e nafea ia taora puai i te patia ia puta te haari e ia haapao i te puai o te mataˈi. Ia pee oia i te hiˈoraa o to ˈna taata haapii e piri roa ˈtu â ˈi ta ˈna mau patia i te niaraa o te haari. Oia atoa, e maitai atu â tatou ei Kerisetiano ia pee tatou i te mau faaueraa a Iesu e i to ˈna hiˈoraa tia roa.

3. (a) Mea nafea Iesu i faaite ai e mea faufaa ia vai ara o ˈna? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

3 Mea faufaa anei ia vai ara Iesu? Mea papu e e. A hiˈo na i ta ˈna i faaue i ta ˈna mau aposetolo taiva ore i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua: “E parahi i ǒ nei e ara tatou.” Ua na ô atoa oia: “E ara e e pure hoi, ia ore outou ia roohia e te ati.” (Mat. 26:38, 41) Ua vai ara Iesu i te roaraa o to ˈna oraraa. I teie râ mau taime fifi mau, mea faufaa roa ˈtu â no ˈna ia ara e ia haafatata ˈtu i to ˈna Metua i te raˈi. Ua ite oia e mea faufaa ia ara atoa ta ˈna mau pǐpǐ eiaha i tera noa taime, i muri aˈe atoa râ. E hiˈo anaˈe ïa no te aha Iesu i hinaaro ai ia ara tatou e e nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa no nia i te vai-ara-raa i roto e toru tuhaa o to tatou oraraa.

NO TE AHA IESU I HINAARO AI IA ARA TATOU?

4. Eaha te taairaa i rotopu i to tatou ite ore i to ananahi e te faufaaraa ia ara?

4 No te haapoto, ua hinaaro Iesu ia vai ara tatou no te mau mea ta tatou i ite e i ore i ite. Ei taata, ua ite anei Iesu i te mau mea atoa e tupu i mua mai? Aita, teie hoi ta ˈna i parau ma te haehaa: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite; e ore hoi te mau melahi o te raˈi, e ore atoa te Tamaiti, maori râ o te Metua anaˈe ra.” (Mar. 13:32) I tera taime, aita Iesu, “te Tamaiti,” i ite afea te hopea o teie nei ao ino e tae mai ai. E no tatou i teie mahana? Ua ite anei tatou i te mau mea atoa e tupu i mua mai? Aita roa ˈtu! Aita tatou i ite afea Iehova e faaue ai i ta ˈna Tamaiti ia haamou i teie nei ao ino. Ahani e ua ite tatou, mea faufaa anei ïa ia vai ara? Ua faataa Iesu e e tae taue mai te hopea, e mea tia ïa ia ara tatou.—A taio i te Mataio 24:43.

5, 6. (a) E nafea to tatou ite i to ananahi e i te mau opuaraa a te Atua e tauturu ai ia tatou ia ara? (b) No te aha to tatou ite no nia ia Satani e turai ai ia tatou ia ara ˈtu â?

5 I te tahi aˈe pae, mea rahi te ohipa faahiahia ta Iesu i ite no nia i te tupu i mua mai, te mau mea hoi ta te rahiraa o te taata i to ˈna ra tau i ore roa ˈtu i ite. Mea atea roa to tatou ite i to Iesu. Mauruuru râ ia ˈna i te faaiteraa mai no nia i te Basileia o te Atua e ta te reira e fatata roa i te rave. Ia hiˈo tatou e ati aˈe ia tatou, i te fare haapiiraa, i te ohipa aore ra i roto i te tuhaa fenua, eita anei te taata e ora ra i roto i te poiri taotao no nia i teie pue parau mau faahiahia? O te tahi atu ïa tumu e ara ˈi tatou. Mai ia Iesu, ia ara noa tatou ma te imi i te mau ravea no te faaite i ta tatou i ite no nia i te Basileia o te Atua. Eiaha roa ˈtu tatou e haafaufaa ore i te tahi noa ˈˈe tupuraa, e ati hoi to mua!—Tim. 1, 4:16.

6 Ua vai ara Iesu no te tahi atu tumu. Ua ite oia e ua faaoti papu Satani i te faahema ia ˈna, i te hamani ino ia ˈna e i te ofati i to ˈna hapa ore. Ua vai ara e ua tiai noa teie enemi haavarevare i te hoê taime maitai aˈe no te tamata faahou ia ˈna. (Luka 4:13) Ua vai ara noa o Iesu. Ua ineine ïa oia no te mau tamataraa atoa, te faahemaraa, te patoiraa aore ra te hamani-ino-raa. Mai tera atoa anei tatou? Ua ite tatou e ‘mai te liona uuru noâ o Satani i te imiraa i te taata e pau ia ˈna.’ No reira te Parau a te Atua e faaue ai i te mau Kerisetiano atoa: “E haapao maitai, e faaitoito.” (Pet. 1, 5:8) E nafea ïa?

E NAFEA TE PURE E TAUTURU MAI AI IA ARA?

7, 8. Eaha te aˈoraa a Iesu no nia i te pure e eaha te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai?

7 I roto i te Bibilia, e taairaa piri roa to te vai-ara-raa i te pae varua e te pure. (Kol. 4:2; Pet. 1, 4:7) I muri iti noa ˈˈe i te aniraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia ara e o ˈna, ua parau Iesu: “E ara e e pure hoi, ia ore outou ia roohia e te ati.” (Mat. 26:41) Te auraa anei ïa no ˈna e mea tano noa teie aˈoraa no te tupuraa peapea ta ratou e faaruru ra i tera taime? Aita, e faaueraa tumu teie tei titauhia ia pee i te mau mahana atoa.

8 Ua faaite mai Iesu i te faufaaraa o te pure. Te haamanaˈo ra paha oe e ua pure ê na o ˈna i to ˈna Metua i te rui e ao noa ihora. E hiˈo anaˈe i tei tupu. (A taio i te Luka 6:12, 13.) Tei pihaiiho paha tatou i te oire taiˈa o Kaperenaumi. A topa ˈi te mahana, te haere nei Iesu i nia i te hoê mouˈa i reira e itehia ˈi te miti no Galilea. Mai nia mai i te mouˈa, te ite nei paha o ˈna i te anaana o te mau lamepa i Kaperenaumi e i te tahi atu mau oire tapiri. Aita roa ˈtu oia i haapao i tera mau mea a haamata ˈi oia i te pure ia Iehova. Tau minuti tei mairi . . . tau hora i teie nei. Te pohe hoê hoê nei te mau mori. Te ati nei te avaˈe i te raˈi. Te maniania ra te mau animara i roto i te uru aihere. Aita Iesu i tâuˈa i tera mau mea. Te pure ra paha o ˈna no te rave i te hoê faaotiraa faufaa roa: te maitiraa i ta ˈna na aposetolo 12. E nehenehe tatou e feruri i te huru o Iesu a faataa ˈi i to ˈna mau manaˈo e haapeapearaa i to ˈna Metua no nia i te pǐpǐ taitahi, a taparuparu ai oia i ta ˈNa aratairaa e to ˈNa paari.

9. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iesu i te pureraa i te po taatoa?

9 E mea tia anei ïa ia pure mai ia Iesu, tau hora i te maoro? Aita, teie hoi ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ua tia hoi i te varua, e paruparu râ to te tino.” (Mat. 26:41) E nehenehe râ tatou e pee i to Iesu hiˈoraa. Te pure ra anei tatou i to tatou Metua i te raˈi hou a rave ai i te tahi faaotiraa o te haafifi ia tatou, i to tatou utuafare e hoa Kerisetiano i te pae varua? Te pure ra anei tatou no to tatou mau taeae e tuahine i roto i te parau mau? Mea tahana noa anei ta tatou mau pure aore ra no roto roa mai i to tatou aau? A tapao atoa na e mea faufaa no Iesu ia pure i to ˈna Metua o ˈna anaˈe. I teie tau arepurepu, mea ohie roa ia haamoe i te mau mea faufaa roa. Ia rave tatou i te taime rahi aˈe no te pure ia Iehova o tatou anaˈe, e vai ara aˈe ïa tatou i te pae varua. (Mat. 6:6, 7) E haafatata roa ˈtu â tatou ia Iehova ma te haapuai i to tatou taairaa e o ˈna e ma te ore e rave i te mau mea te nehenehe e haafifi i te reira.—Sal. 25:14.

E NAFEA TE PORORAA E TAUTURU MAI AI IA ARA?

10. Eaha te hiˈoraa e faaite maira e mea nafea Iesu i vai ara ˈi i te mau taime maitai no te poro?

10 Ua vai ara Iesu i roto i te ohipa ta Iehova i horoa na ˈna. Te vai ra te tahi huru ohipa e nehenehe te taata e nevaneva rii e aita râ e faahopearaa ino. Mea rahi râ te ohipa e titau ra i te vai-ara-raa, mai te taviniraa Kerisetiano. Ta Iesu ïa i rave ma te imi i te mau ravea no te faaite i te parau apî maitai. Ei hiˈoraa, i na raro na Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te haere i te poipoi taatoa e tapae atura ratou i Sikara. Faafaaea mai nei Iesu i pihaiiho i te apoo pape o te oire a haere ai ta ˈna mau pǐpǐ e hoo mai i te maa. Ua vai ara noa o ˈna e ua itea mai ia ˈna te hoê taime maitai no te poro a haere mai ai te hoê vahine Samaria. E nehenehe ta Iesu e taotooto rii aore ra e ore e paraparau atu. Ua horoa ˈtu râ o ˈna i te hoê faaiteraa puai i tera vahine o tei taui i te oraraa o te taata e rave rahi o taua oire ra. (Ioa. 4:4-26, 39-42) E nehenehe anei tatou e pee roa ˈtu â i to Iesu hiˈoraa ma te vai ara ˈtu â i te mau taime maitai no te poro i te mau taata atoa ta tatou e farerei?

11, 12. (a) Eaha ta Iesu i parau i te feia i tamata i te haafariu ê ia ˈna i ta ˈna ohipa? (b) Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna aifaitoraa?

11 I te tahi taime, ua tamata te mau taata manaˈo maitai i te haafariu ê ia Iesu i ta ˈna ohipa. I Kaperenaumi, ua hinaaro te nahoa e tapea mai ia Iesu ia ratou ra no te mau semeio faaoraraa maˈi ta ˈna i rave. Mea maramarama maitai! Te ohipa râ a Iesu, o te pororaa ïa i te taatoaraa o ‘te mau mamoe i moe i te utuafare ra o Iseraela,’ eiaha i te feia o te hoê noa oire. (Mat. 15:24) Parau atura ïa o ˈna ia ratou: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:40-44) Papu maitai e o te taviniraa te mea faufaa aˈe no Iesu. Aita o ˈna i vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia haafariu ê ia ˈna i te reira.

12 Mea aifaito ore anei Iesu no te rahi o ta ˈna ohipa, a ore atu ai e rave i te taime no te mau mea o te oraraa? Aore ra mea rahi roa anei ta ˈna ohipa i ore ai o ˈna i ite i te hinaaro o te taata? Aita, mea aifaito mau Iesu i roto i ta ˈna taviniraa. Ua oaoa o ˈna i te rave i te taime e to ˈna mau hoa. Ua aumihi o ˈna i te mau utuafare e ua taa ia ˈna to ratou mau hinaaro e fifi. E ua faaite roa ˈtu o ˈna i to ˈna here i te mau tamarii.—A taio i te Mareko 10:13-16.

13. E nafea ia pee i te vai-ara-raa e te huru aifaito o Iesu i roto i te taviniraa?

13 A pee ai i te vai-ara-raa o Iesu, e nafea tatou ia vai aifaito noa mai ia ˈna? Ma te ore e vaiiho i teie nei ao ia haafariu ê ia tatou i ta tatou ohipa. E parau atoa mai paha te mau hoa e fetii manaˈo maitai ia haere mǎrû i roto i te taviniraa aore ra ia ora mai ia ratou. Ia pee râ tatou i to Iesu hiˈoraa, e riro ta tatou taviniraa mai te maa ra te huru. (Ioa. 4:34) E haapuai te reira i to tatou taairaa e o Iehova e e faaoaoa ia tatou. Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e riro ei mea aifaito ore ma te haapao noa ia tatou iho aore ra ma te ore e rave i te taime no te mau mea o te oraraa. E tavini anaˈe ïa i te Atua oaoa mai ia Iesu, ma te rearea te aau e te aifaito noa.—Tim. 1, 1:11.

E NAFEA IA VAI ARA I MUA I TE FIFI?

14. I te mau taime fifi, eaha te ore e haamoe e no te aha?

14 Tei roto Iesu i te ati ino mau a horoa ˈi oia i te tahi o ta ˈna mau faaueraa ru roa ˈˈe. (A taio i te Mareko 14:37.) I roto i te fifi, e haamanaˈo anaˈe i to Iesu hiˈoraa e i teie parau mau faufaa roa faahitihia e te buka Maseli e piti taime: “E hape â te taata i te eˈa, e e mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” Mea rahi te haamoe ra i teie parau i te mau taime fifi. (Mas. 14:12; 16:25) Mea atâta roa ïa no tatou e no te feia ta tatou e here ra ia turui i nia i to tatou iho manaˈo, i mua iho â râ i te mau fifi ino mau.

15. Ia fifihia i te pae moni, eaha paha ta te hoê upoo utuafare e hinaaro e rave?

15 Ei hiˈoraa, te fifi ra paha te hoê upoo utuafare i te haapao i to ˈna utuafare i te pae materia. (Tim. 1, 5:8) Peneiaˈe te hinaaro ra o ˈna e rave i te hoê ohipa o te turai ia ˈna i te pae hopea ia ore e tae i te mau putuputuraa, e aratai faahou i te haamoriraa utuafare e e poro faahou. Ia turui o ˈna i nia i to ˈna iho manaˈo, mea tano e mea tia atoa ta ˈna e rave. E faaere râ te reira ia ˈna i to ˈna auhoaraa e o Iehova a faarue roa ˈtu ai ia ˈna. Auê ïa i te mea faufaa ia pee i te aˈoraa o te Maseli 3:5, 6! Te na ô ra hoi Solomona: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”

16. (a) Eaha te haapii mai i to Iesu turuiraa i nia i te paari o Iehova eiaha râ i to ˈna iho? (b) E nafea te mau upoo utuafare e pee ai i te hiˈoraa o Iesu i te mau taime fifi?

16 I roto i te mau fifi, aita roa ˈtu Iesu i turui i nia i to ˈna iho manaˈo. A feruri na! Aita te taata paari roa ˈˈe i ora aˈenei i te fenua i tiaturi i to ˈna iho paari. Ei hiˈoraa, a tamata ˈi Satani ia ˈna, e toru taime to Iesu pahonoraa ˈtu: “Ua papaihia.” (Mat. 4:4, 7, 10) Ua turui o ˈna i nia i te paari o to ˈna Metua no te patoi i te tamataraa. Ua faaite ïa Iesu i to ˈna haehaa, e huru maitai hoi teie tei erehia e tei ririhia e Satani. E na reira atoa anei tatou? E vaiiho te hoê upoo utuafare i te Parau a te Atua ia aratai ia ˈna, i te mau taime fifi iho â râ. E mirioni te na reira ra na te ao. No ratou, o te Basileia o te Atua e ta ˈna haamoriraa viivii ore te mea faufaa aˈe i roto i te oraraa i te mau tapitapiraa materia. Mea na reira ratou e haapao maitai roa ˈtu ai i to ratou utuafare. Te haamaitai ra Iehova i ta ratou mau tutavaraa no te haapao i to ratou utuafare i te pae materia mai ta ta ˈna Parau e fafau ra.—Mat. 6:33.

17. No te aha e pee ai i te hiˈoraa o Iesu no nia i te vai-ara-raa?

17 Mea papu e o Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no nia i te vai-ara-raa. E maitaihia, e faufaahia e e ora atoa tatou ia pee i te reira. A haamanaˈo: Te hinaaro nei Satani ia taoto oe i te pae varua, ia paruparu to oe faaroo, ia haumani oe i te tavini i te Atua e ia fati to oe taiva ore. (Tes. 1, 5:6) Eiaha e vaiiho ia ˈna ia manuïa mai! E vai ara mai ia Iesu i roto i ta oe mau pure, ta oe taviniraa e i mua i te mau fifi. Mea na reira oe e fanaˈo ai i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru i teie nei â a fatata ˈi te hopea o teie nei ao. Ia haamou Iesu i teie ao, e ite ïa o ˈna e te vai ara ra tatou e te rave ra tatou i te hinaaro o to ˈna Metua. Auê ïa Iehova i te oaoa i te haamaitai i to oe taiva ore!—Apo. 16:15.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Ua poro Iesu i te vahine i te apoo pape. Te imi ra anei oe i te ravea no te poro i te mau mahana atoa?

[Hohoˈa i te api 17]

Ia haapao oe i te maitai pae varua o to utuafare, te ara ra ïa oe