Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Ia etaeta oe, e ia rahi roa te itoito’

‘Ia etaeta oe, e ia rahi roa te itoito’

‘Ia etaeta oe, e ia rahi roa te itoito’

“Ia etaeta râ oe, e ia rahi roa te itoito . . . tei pihai-atoa-iho hoi to Atua o Iehova ia oe.”—IOS. 1:7-9.

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

Mea nafea Enoha raua Noa i te faaiteraa i te itoito?

Mea nafea te tahi mau vahine no tahito ra i te faaiteraa i te faaroo e te itoito?

Ua putapû oe i teihea mau hiˈoraa o te feia apî tei faaite i te itoito?

1, 2. (a) Eaha tei titauhia i te tahi taime no te rave noa i te mea tia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai?

 MEA taa ê te itoito i te mǎtaˈu, te mamahu e te taiâ. No tatou, mea puai e te mǎtaˈu ore te hoê taata itoito. I te tahi râ taime, e titau-atoa-hia te itoito no te rave noa i te mea tia i roto i te oraraa.

2 Te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau taata o tei faaite i te mǎtaˈu ore i roto i te mau tupuraa fifi mau. Mea itoito vetahi atu i roto i te mau tupuraa ta te mau tavini a Iehova e ite nei i teie mahana. Eaha te haapii mai i te mau hiˈoraa Bibilia no nia i te itoito? E nafea tatou e itoito ai?

TE MAU ITE ITOITO I ROTO I TE HOÊ AO PAIETI ORE

3. Eaha ta Enoha i tohu no te feia iino?

3 E titauhia te itoito no te riro ei ite no Iehova i rotopu i te feia iino hou te diluvi i to Noa ra tau. Ma te mǎtaˈu ore, ua poro Enoha, “te toohitu mai ia Adamu mai â,” i teie poroi tohu: “Inaha te haere mai na te Fatu, ma te ahuru atoa o te tausani o tana feia moˈa ra, e faautua mai i te taata atoa, e e faaite hoi i te mau paieti ore atoa i roto ia ratou, i ta ratou mau parau paieti ore atoa i ravehia e ratou ra, e te mau parau etaeta atoa o te feia hara paieti ore i parau ia ˈna.” (Iuda 14, 15) Ua tiaturi papu Enoha e e tupu iho â teie parau tohu. E ua pohe te feia iino i te diluvi rahi!

4. “Ua au to Noa haerea i te Atua” noa ˈtu teihea mau huru tupuraa?

4 Ua tupu te diluvi i 2370 hou te Mesia e e 650 tiahapa matahiti i muri aˈe i te pohe o Enoha. I tera roaraa, ua fanauhia mai Noa, ua tamariihia o ˈna e ua patu atoa i te araka e ta ˈna mau tamaroa. Ua rave te mau melahi iino i te tino taata e ua taoto i te mau vahine haviti o tei fanau mai i te mau “aito haapao atâ.” Hau atu â, mea ino te rahiraa o te taata e ua î te fenua i te parau-tia ore. (Gen. 6:1-5, 9, 11) Noa ˈtu râ, “ua au noa to Noa haerea i te Atua” e “ua aˈo i te parau-tia” ma te mǎtaˈu ore. (A taio i te Petero 2, 2:4, 5.) E titauhia i te hoê â itoito i teie anotau hopea nei.

UA FAAITE RATOU I TE FAAROO E TE ITOITO

5. Mea nafea Mose i te faaiteraa i te faaroo e te itoito?

5 E hiˈoraa o Mose o te faaroo e te itoito. (Heb. 11:24-27) Mai 1513 e tae atu i 1473 hou te Mesia, ua faaohipa te Atua ia ˈna no te faaora i te mau Iseraela mai Aiphiti mai e no te aratai ia ratou na roto i te medebara. No Mose, e ere o ˈna i te mea aravihi no teie hopoia, ua farii noa râ o ˈna. (Exo. 6:12) Tau taime to raua to ˈna taeae ra o Aarona haereraa i mua i te Pharao haavî e faaiteraa ma te itoito i na ati ahuru ta Iehova e afai mai no te faahaama i te mau atua no Aiphiti e te faaora i to ˈNa nunaa. (Exo., pene 7-12) Ua turu noa te Atua ia Mose no to ˈna faaroo e itoito. Te mau huru maitatai ïa ta tatou e faaite nei.—Deut. 33:27.

6. Eaha te tauturu ia tatou ia horoa i te faaiteraa ma te itoito ia uiui mai te feia mana toroa?

6 E hinaaro tatou i te hoê â itoito i to Mose, ua parau hoi Iesu: “E no ˈu nei e hopoihia ˈi outou i te aro o te mau tavana e te hui arii, ei ite no ratou e no te mau Etene. Ia tuu râ ratou ia outou, eiaha e taiâ i te huru o ta outou e parau atu, e faaitehia mai outou i te parau i taua hora ra. E ere hua hoi o outou tei parau o te [v]arua râ o to outou Metua ra tei parau i roto ia outou na.” (Mat. 10:18-20) Ia uiui mai te feia mana toroa ia tatou, e tauturu mai te varua o Iehova ia faatura ia ratou a horoa ˈi tatou i te faaiteraa ma te faaroo e te itoito.—A taio i te Luka 12:11, 12.

7. No te aha mea itoito ai o Iosua e i manuïa ˈi ta ˈna i rave?

7 Ua rahi mai te faaroo e te itoito o Iosua, tei mono ia Mose, maoti te haapii-tamau-raa i te Ture a te Atua. I 1473 hou te Mesia, ua ineine Iseraela i te tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia. “Ia etaeta râ oe, e ia rahi roa te itoito,” ta te Atua ïa i parau ia Iosua. Ia auraro o ˈna i te Ture, e haa oia ma te paari e e manuïa ta ˈna e rave. Ua na ô atu te Atua ia ˈna: “Eiaha e mǎtaˈu, eiaha hoi e amiami; tei pihai-atoa-iho hoi to Atua o Iehova ia oe i to mau haerea atoa.” (Ios. 1:7-9) Aita e ore e ua faaitoito teie mau parau ia Iosua! E tei ia ˈna ra iho â te Atua, no te mea e ono noa matahiti i muri aˈe, i 1467, ua haru ratou fatata te taatoaraa o te Fenua Tǎpǔhia.

TE MAU VAHINE TEI TAVINI I TE ATUA MA TE ITOITO

8. E hiˈoraa Rahaba o te faaroo e te itoito, no te aha?

8 Mea rahi te vahine no tahito ra tei faaite e e tavini itoito ratou na Iehova. A hiˈo na i te vahine faaturi ra o Rahaba no Ieriko. Ua faatupu oia i te faaroo i te Atua, e ma te itoito ua huna oia i na manu e piti tonohia e Iosua e ua parau atu i te feia e imi ra ia raua e ua haere raua i te tahi atu vahi. Ua faaorahia o ˈna e to ˈna utuafare a haruhia ˈi Ieriko e te mau Iseraela. Ua faarue Rahaba i to ˈna huru oraraa tia ore, ua haamori ia Iehova ma te taiva ore e ua riro mai ei tupuna no te Mesia. (Ios. 2:1-6; 6:22, 23; Mat. 1:1, 5) Auê ïa haamaitairaa no to Rahaba faaroo e itoito!

9. Mea nafea Debora, Baraka e Iaela i te faaiteraa i te itoito?

9 I muri aˈe i to Iosua poheraa i 1450 hou te Mesia, ua haamau te Atua i te mau tavana i Iseraela. E 20 matahiti to te arii no Kanaana ra o Iabina i te haavîraa ia Iseraela. Faaohipa ˈtura Iehova i te peropheta vahine o Debora no te turai i te tavana ra o Baraka ia aro atu i teie arii ino. Haaputuputu aˈera Baraka 10 000 taata i te Mouˈa ra o Tabora e ua haere atura e aro i te raatira rahi a Iabina ra o Sisera, o tei na roto atu i te anavai mǎrô o te Kisona e ta ˈna nuu e e 900 pereoo tamaˈi. I to te mau Iseraela haereraa na te peho, faatopa mai nei te Atua i te ûa. Ua varihia ihora taua vahi ra e aita te mau pereoo tamaˈi a to Kanaana i tere faahou. Ua upootia to Baraka mau taata e ua tairihia te nuu atoa a Sisera i te ˈoˈe. Horo atura Sisera i te tiahapa o Iaela. Haapohe ihora teie vahine ia Sisera i roto i to ˈna taoto. Mai ta Debora i tohu ia Baraka, ua noaa mai te “tura” o teie re i te vahine ra o Iaela. No to Debora, Baraka e Iaela haaraa ma te itoito, ua “parahi noa ihora [o Iseraela] ma te hau, e a maha aˈera ahururaa o te matahiti.” (Tav. 4:1-9, 14-22; 5:20, 21, 31) Mea rahi te tane e te vahine o tei faaite i te hoê â faaroo e itoito.

E FAAITOITO TA TATOU MAU PARAU

10. E nafea tatou e ite ai e e faaitoito ta tatou mau parau ia vetahi atu?

10 E faaitoito ta tatou mau parau i to tatou mau hoa haamori. I te senekele 11 hou te Mesia, ua parau te arii Davida i ta ˈna tamaiti ia Solomona: “E faaetaeta, eiaha e taiâ, e rave: eiaha e mǎtaˈu, eiaha e ahoaho: e riro hoi te Atua ra o Iehova, te Atua no ˈu ra, ei pihaiiho ia oe; e ore oia e haere ê, e ore e faarue taue ia oe, e ia oti roa ˈtu te mau ohipa atoa no te mau peu atoa no te fare o Iehova.” (Par. 1, 28:20) Ua haa Solomona ma te itoito e ua patu i te hiero nehenehe mau o Iehova i Ierusalema.

11. Ua aha te mau parau faaitoito a te hoê potii iti i nia i te oraraa o te hoê taata?

11 I te senekele 10 hou te Mesia, ua riro te mau parau faaitoito a te hoê potii iti Iseraela ei haamaitairaa no te hoê lepera. Ua haruhia o ˈna e te hoê pǔpǔ taata e ua riro mai nei ei tavini no Naamana, te raatira rahi o te nuu no Arama. Ua faaroo teie potii iti i te mau semeio ta Iehova i faatupu na roto ia Elisaia. Ua parau atura oia i te vahine a Naamana e ia haere ta ˈna tane i Iseraela e faaora te peropheta a te Atua ia ˈna. Ta Naamana iho â ïa i rave. Ua faaorahia to ˈna maˈi e ua riro mai oia ei taata haamori ia Iehova. (Arii 2, 5:1-3, 10-17) E taata apî atoa anei oe e here ra i te Atua mai teie potii iti? E nehenehe Iehova e faaitoito ia oe ia poro i ta oe mau orometua, i to oe mau hoa haapiiraa e ia vetahi atu.

12. Ua aha te mau parau a te arii Hezekia i nia i to ˈna mau taata?

12 I te mau taime fifi, e faaitoito te mau parau maiti-maitai-hia. I to Asura haereraa e aro i to Ierusalema i te senekele 8 hou te Mesia, ua parau te arii Hezekia i to ˈna mau taata: “E faaetaeta, e ia rahi te itoito; eiaha e mǎtaˈu, eiaha e taiâ i te arii o Asura, e taua feia rahi atoa e pee ia ˈna ra: e mana rahi hoi to ˈna to tei ati mai ia tatou nei, i to taua feia atoa i ati mai ia ˈna ra: e rima taata tei ia ˈna; ia tatou nei râ, o to tatou Atua ïa o Iehova, ei tauturu ia tatou e ei aro i ta tatou tamaˈi.” Ua aha ratou? “Tiaturi maite aˈera te mau taata i te parau a te arii o Iuda ra a Hezekia”! (Par. 2, 32:7, 8) E faaitoito rahi mai te mau parau mai teie ia tatou e i te tahi atu mau Kerisetiano ia hamani-ino-hia tatou.

13. No te aha e hiˈoraa Obadia, te tiaau a te arii Ahaba, o te itoito?

13 I te tahi taime, e itehia te itoito ma te mau mea ta tatou e ore e parau. I te senekele 10 hou te Mesia, ua huna Obadia, te tiaau a te arii Ahaba, hanere peropheta a Iehova e “taipae ahuru i roto i te ana hoê.” Ua faaue hoi te arii vahine ra o Iezebela ia haapohe ia ratou. (Arii 1, 18:4) Mai ia Obadia, tei mǎtaˈu i te Atua, ua paruru e rave rahi tavini taiva ore a Iehova o teie mahana i to ratou mau taeae e tuahine. Ma te itoito, aita ratou i faaite i te mau haamaramaramaraa no nia i to ratou mau hoa haamori i te feia hamani ino.

E ARII VAHINE ITOITO O ESETERA

14, 15. Mea nafea te arii vahine ra o Esetera i te faaiteraa i te faaroo e te itoito, e eaha tei itehia mai?

14 Ua faaite te arii vahine ra o Esetera i te faaroo e te itoito rahi. I te senekele 5 hou te Mesia, ua hinaaro te taata ino ra o Hamana e haapohe i te mau ati Iuda o te Hau emepera Peresia. Aita e hape e ua oto ratou, ua haapae i te maa e ua pure ma to ratou aau atoa! (Ese. 4:1-3) Ua ahoaho mau te arii vahine o Esetera. Horoa ˈtura Moredekai, e taeae fetii no ˈna, i te hohoˈa o te ture o te faatia ra e ia haapohehia te mau ati Iuda. E ua faaue atura oia ia ˈna ia haere i mua i te arii no te taparuparu ia ˈna ia tauturu i to ˈna nunaa. Teie râ, e haapohehia te taata atoa te ore e titauhia e te arii ia haere i mua ia ˈna.—Ese. 4:4-11.

15 Ua parau râ Moredekai ia Esetera e noa ˈtu e e mamû noa o ˈna e faaora iho â Iehova i te mau ati Iuda ma te tahi atu ravea. Ua na ô atoa ˈtu Moredekai e ua riro mai paha o ˈna ei arii vahine no te tauturu i to Iehova nunaa. Faaue atura Esetera ia ˈna ia haaputuputu i te mau ati Iuda i Susana no te haapae i te maa e ua parau ihora: “E haapae atoa vau . . . i te maa; e ore noa ˈtu â te au i te ture, e haere â vau i roto i te arii ra: e ia pohe au ra, pohe noa ˈtu vau.” (Ese. 4:12-17) Ua haa Esetera ma te itoito e te faaite ra te buka e amo ra i to ˈna iˈoa e ua faaora te Atua i to ˈna nunaa. I teie mahana, te faaite nei te mau Kerisetiano faatavaihia e te mau mamoe ê atu i te hoê â itoito i roto i te fifi. E tauturu noa Iehova, “tei faaroo i te pure,” ia ratou.—A taio i te Salamo 65:2; 118:6.

“E FAAITOITO”

16. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho no te feia apî?

16 I te tahi taime, ua itehia mai Iesu 12 matahiti i te hiero “te parahi ra i ropu i te mau orometua, te faaroo atura e te ui atura ia ratou. Maere anaˈe ihora te feia atoa i faaroo ia ˈna ra, i to ˈna ite e ta ˈna parau.” (Luka 2:41-50) Noa ˈtu e mea apî o ˈna, ua noaa ia Iesu te faaroo e te itoito no te uiui i te mau orometua aravihi i te hiero. E te feia apî o te amuiraa, e haamanaˈo i te hiˈoraa o Iesu. E tauturu te reira ia outou ia faaohipa i te mau taime maitai atoa no te faataa i te taata i te tumu o to outou faaroo.—Pet. 1, 3:15.

17. No te aha Iesu i parau ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia “faaitoito”? No te aha ia haa atoa ˈi tatou ma te itoito?

17 Ua parau Iesu ia vetahi ê ia “faaitoito.” (Mat. 9:2, 22) Ua na ô oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Inaha, te fatata mai nei te hora, e teie nei hoi, e purara ê atu ai outou, o te taata o to ˈna iho utuafare, e faarue ihora ia ˈu o vau anaˈe ra; e ere râ e, o vau anaˈe ra, tei pihai atoa iho hoi te Metua ia ˈu ra. I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou ia ˈu nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” (Ioa. 16:32, 33) Mai te mau pǐpǐ matamua a Iesu, te riri nei te ao ia tatou, eiaha râ tatou ia riro mai i teie nei ao. E itoitohia tatou i te faataa ê noa i teie ao ma te feruriruri i te itoito o te Tamaiti a te Atua. Ua riro te re o teie nei ao ia ˈna, e nehenehe atoa ïa tatou.—Ioa. 17:16; Iak. 1:27.

18, 19. Mea nafea te aposetolo Paulo i te faaiteraa i te faaroo e te itoito?

18 Mea rahi te fifi ta te aposetolo Paulo i faaruru. I te tahi taime, ua hinaaro te mau ati Iuda i Ierusalema e haapohe ia ˈna. Auaa râ te mau faehau Roma i faaora ia ˈna. I te rui, “ua tia maira te Fatu i pihai iho ia Paulo, ua parau maira, E faaitoito, e Paulo, mai ta oe i faaite i te parau no ˈu i Ierusalema nei, e faaite atoa hoi oe i Roma.” (Ohi. 23:11) Ta Paulo iho â ïa i rave.

19 Ma te mǎtaˈu ore, ua aˈo Paulo i te mau “aposetolo rarahi” i imi na i te haaviivii i te amuiraa i Korinetia. (Kor. 2, 11:5; 12:11) Taa ê atu i teie mau aposetolo hape, e nehenehe ta Paulo e haapapu i to ˈna tiaraa aposetolo. Ua tapeahia o ˈna, ua rutuhia, ua ite i te tere atâta e te mau fifi, ua poia, ua poihâ, ua araara noa i te po e ua haapeapea atoa no to ˈna mau hoa Kerisetiano. (A taio i te Korinetia 2, 11:23-28.) E hiˈoraa faahiahia mau te faaroo e te itoito o Paulo o te haapapu ra e no ǒ mai to ˈna puai i te Atua ra!

20, 21. (a) A horoa i te hoê hiˈoraa e faaite ra e e titauhia ia itoito tatou. (b) Ia itoito tatou i roto i teihea mau tupuraa, e ia papu tatou i te aha?

20 E ere te mau Kerisetiano atoa te faaruru i te hamani-ino-raa. E hinaaro râ tatou paatoa i te itoito no te faaruru i te mau fifi o te oraraa. A hiˈo na: I Beresilia, tei roto te hoê taata apî i te hoê pǔpǔ taata ohipa ino a haapii ai o ˈna i te Bibilia. Ua ite o ˈna e mea tia ia rave o ˈna i te tahi mau tauiraa. Teie râ, e pinepine e haapohehia te taata atoa e faarue i tera pǔpǔ taata ohipa ino. Ua pure e ua faaohipa oia i te mau irava no te faaite i to ratou tia no te aha aita o ˈna e nehenehe e faaea noa i roto i te pǔpǔ. Ua faatiahia o ˈna ia haere ma te ore e haafifi atu e ua riro mai ei taata poro.

21 E titauhia te itoito i roto i te tupuraa e rave rahi: no te poro i te parau apî maitai, no te tapea i te hapa ore i te fare haapiiraa, no te ani i te mahana faaearaa ohipa i te paoti no te tae atu i te mau rururaa atoa o te hoê tairururaa, e te vai ra ˈtu â. Noa ˈtu râ te mau fifi ta tatou e faaruru, e faaroo Iehova i ta tatou mau “pure faaroo.” (Iak. 5:15) Mea papu e e horoa mai o ˈna i to ˈna varua moˈa ia ‘etaeta tatou e ia rahi roa te itoito’!

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

Ua poro Enoha ma te itoito i roto i te hoê ao paieti ore

[Hohoˈa i te api 20]

Mea itoito e mea puai Iaela