Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu i te taata ia ara mai i to ratou taoto

A tauturu i te taata ia ara mai i to ratou taoto

A tauturu i te taata ia ara mai i to ratou taoto

“Ua ite tatou e ua tae roa i te hora araraa to tatou taoto.”—ROMA 13:11.

E NEHENEHE ANEI OUTOU E FAATAA?

No te aha mea faufaa roa ˈi no te Kerisetiano ia vai ara i te pae varua?

Ia faaroo e ia hiˈo maite te feia poro e ara ra, no te aha?

No te aha mea faufaa ˈi te hamani maitai e te mǎrû i roto i te pororaa?

1, 2. I roto i teihea auraa e mea tia ˈi ia ara te taata e rave rahi i to ratou taoto?

 I TE mau matahiti atoa, e tausani taata te pohe nei no te mea ua rohirohi aore ra ua taoto ratou a faahoro ai i te faurao. Ua tihatihia vetahi atu no to ratou taotoraa i te ohipa aore ra no te mea aita ratou i ara oioi no te haere i te ohipa. E faahopearaa ino roa ˈtu â râ to te varea taoto pae varua. No reira te Bibilia e parau ai: “E ao to te ara ra.”—Apo. 16:14-16.

2 A fatata mai ai te mahana rahi o Iehova, te taoto nei te rahiraa o te taata i te pae varua. No vetahi mau tia o te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te taoto ra ta ratou mau ekalesia. Eaha te taoto pae varua? No te aha mea faufaa roa ˈi ia vai ara noa te mau Kerisetiano mau? E nafea ia tauturu ia vetahi ê ia ara mai i taua taoto ra?

EAHA TE TAOTO PAE VARUA?

3. A faataa na i te huru o te hoê taata e taoto ra i te pae varua.

3 Aita te taata e taoto ra e rave ra i te ohipa. Area te taata e taoto ra i te pae varua, mea ohipa roa ïa, eiaha râ no te mau mea taaihia i te Atua. Te haapao noa nei ratou i te mau haapeapearaa o te oraraa aore ra i te imiraa i te mau mea navenave, te tiaraa e te moni. Aita ïa ratou e haapao ra i to ratou mau hinaaro pae varua. No te feia râ e vai ara nei i te pae varua, ua ite ratou e te ora nei tatou i “te mau mahana hopea.” Te rave nei ïa ratou i te hinaaro o te Atua ma te itoito rahi.—Pet. 2, 3:3, 4; Luka 21:34-36.

4. Eaha te faufaaraa o te aˈoraa: “Eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra”?

4 A taio i te Tesalonia 1, 5:4-8. Te faaue ra Paulo i ǒ nei i to ˈna mau hoa haamori eiaha ia “taoto mai te tahi paeau ra.” Eaha ïa te auraa? E nehenehe tatou e “taoto” ma te ore e tâuˈa i te mau ture aveia morare a Iehova. Oia atoa ma te haamoe e ua fatata Iehova i te haamou i te feia paieti ore. Eiaha roa ˈtu ïa tatou e pee i te mau peu e haerea o tera mau taata paieti ore.

5. Eaha te huru o te taata e taoto ra i te pae varua?

5 Te manaˈo ra te tahi mau taata e aita e Atua no te faautua ia ratou. (Sal. 53:1) No vetahi atu, aita te Atua e tâuˈa ra i te taata, aita ïa e faufaa ia haapao atu ia ˈna. Te vai atoa ra te manaˈo ra e e hoa ratou no te Atua e haapaoraa anaˈe ta ratou. Te taoto nei teie mau taata i te pae varua. E faaara anaˈe ia ratou i to ratou taoto. E nafea ïa ia tauturu atu?

E MEA TIA IA VAI ARA TATOU IHO

6. No te aha ia faaitoito ai te mau Kerisetiano i te vai ara i te pae varua?

6 No te faaara ia vetahi atu i to ratou taoto, e mea tia ia ara tatou iho. Eaha ïa tei titauhia? Te taai nei te Parau a te Atua i te taoto pae varua i “te mau ohipa o te pouri” mai te arearearaa maamaa, te taeroraa ava, te parau faufau, te taiata, te mârô e te feii. (A taio i te Roma 13:11-14.) Mea fifi paha ia ore e pee i taua haerea ra. Mea faufaa roa ia vai ara. Ia ore te hoê taata e vai ara i te atâtaraa ia taoto a faahoro ai i te pereoo, e nehenehe o ˈna e pohe. Mea faufaa roa ïa ia haamanaˈo te hoê Kerisetiano e o te pohe paha te faahopearaa o te taoto pae varua!

7. Eaha te tupu mea tano ore anaˈe to tatou manaˈo i te taata?

7 Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê Kerisetiano e manaˈo e eita roa ˈtu te taata i roto i ta ˈna tuhaa fenua e farii i te evanelia. (Mas. 6:10, 11) E feruri paha o ˈna, ‘I te mea e aita e taata e farii mai, no te aha e faaitoito ai i te tauturu ia ratou?’ Parau mau, mea rahi te taoto nei i te pae varua, e nehenehe râ to ratou tupuraa aore ra huru e taui. E ara mai vetahi, a farii atu ai i te evanelia. No te tauturu ia ratou, e vai ara noa anaˈe ïa i te pae varua ma te tamata i te mau ravea apî no te faaite i te poroi o te Basileia ma te anaanatae. E mea tia atoa ia haamanaˈo no te aha mea faufaa roa ˈi ta tatou taviniraa.

NO TE AHA MEA FAUFAA ROA ˈI TA TATOU TAVINIRAA?

8. No te aha mea faufaa roa ˈi ta tatou taviniraa Kerisetiano?

8 E haamanaˈo anaˈe e noa ˈtu te huru o te taata, e faahanahana ta tatou pororaa ia Iehova. Te faatupu atoa ra te reira i ta ˈna opuaraa. Fatata te feia tei ore i auraro i te evanelia i te haapohehia. E haavahia te taata ia au i to ratou huru i mua i ta tatou pororaa. (Tes. 2, 1:8, 9) Hau atu â, e ere i te mea tano no te hoê Kerisetiano ia manaˈo e aita e faufaa ia poro ma te itoito rahi i te mea e “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohi. 24:15) Te faataa ra te Parau a te Atua e e “pohe mure ore” to te feia e haavahia ei “puaaniho.” Te faaite ra ta tatou pororaa i te hamani maitai o te Atua i te mea e e nehenehe â te taata e taui e e fanaˈo i “te ora mure ore.” (Mat. 25:32, 41, 46; Roma 10:13-15) Ia ore tatou e poro, e nafea te taata e faaroo ai i te poroi e ora ˈi ratou?

9. E nafea tatou e vetahi atu e faufaahia ˈi i te pororaa i te evanelia?

9 E faufaa-atoa-hia tatou i te pororaa i te evanelia. (A taio i te Timoteo 1, 4:16.) Aita anei te paraparauraa no nia ia Iehova e i te tiaturiraa o te Basileia i haapuai i to faaroo e i to here i te Atua? Aita anei te reira i tauturu ia oe ia atuatu i te mau huru maitatai e au i te Kerisetiano? Aita anei oe i oaoa aˈe i te faaite i to taiva ore i te Atua ma te poro? Mea rahi tei haapii i te parau mau ia vetahi atu e tei oaoa i te ite i tera mau taata ia haamaitai i to ratou huru oraraa maoti te tauturu o te varua o te Atua.

TE VAI ARA RA TE MAU TAVINI ARAVIHI

10, 11. (a) Mea nafea Iesu e o Paulo i te faaiteraa e te vai ara ra raua? (b) E nafea ia vai ara i roto i ta tatou taviniraa?

10 E nehenehe e faaara i te anaanatae o te taata ma te ravea rau. Ia vai ara ïa te feia poro. O Iesu to tatou hiˈoraa. Ei taata tia roa, ua ite o ˈna i te inoino o te hoê Pharisea, te tatarahapa mau o te hoê vahine rave hara e te feruriraa haapae o te hoê vahine ivi. (Luka 7:37-50; 21:1-4) Ua nehenehe Iesu e haamâha i to ratou mau hinaaro pae varua. Eita râ e titauhia ia riro ei taata tia roa no te na reira. Ta te aposetolo Paulo ïa i faaite. Ua faatano o ˈna i ta ˈna huru faaiteraa i te evanelia i te mau huru taata atoa ia anaanatae ratou.—Ohi. 17:22, 23, 34; Kor. 1, 9:19-23.

11 Ia vai ara e ia tapao tatou i te hinaaro o te taata mai ia Iesu raua Paulo, e ite tatou e nafea ia faaara i to ratou anaanatae. Ei hiˈoraa, hou a haamata ˈi i te aparau i te hoê taata, a hiˈo i te mau tapao e faaite ra i to ˈna taˈere, ta ˈna e anaanatae ra aore ra i to ˈna tupuraa utuafare. Ia ite oe eaha te ohipa ta ˈna e rave ra i tera taime, a faahiti atu ïa i te tahi parau au maitai no nia i te reira.

12. No te aha ia haapao maitai ai i ta tatou mau aparauraa i roto i te pororaa?

12 E faaitoito te hoê taata o te ara ra i te tiatonu i ta ˈna fa. I roto i te pororaa, e patu ta tatou huru paraparau i to tatou apiti. E haamanaˈo atoa anaˈe e ua haere tatou i roto i te taviniraa no te poro i te taata. (Koh. 3:1, 7) A haere ai mai tera i tera fare, e haapao maitai anaˈe ïa eiaha ta tatou mau aparauraa ia haafifi i ta tatou pororaa. Te tahi ravea no te haamanaˈo i ta tatou fa, o te paraparauraa ïa no nia i ta tatou e hinaaro e faaite i te taata anaanatae. Hau atu â, noa ˈtu e e tauturu rahi mai te hoê niuniu afaifai, e ara anaˈe eiaha te reira ia tâpû i ta tatou aparauraa e te taata ta tatou e poro ra.

A ANAANATAE ATU I TE TAATA

13, 14. (a) E nafea ia ite eaha ta te taata e anaanatae ra? (b) Eaha te nehenehe e faaara i to ratou anaanatae no te mau mea pae varua?

13 E faaroo maitai te hoê taata poro e vai ara ra i te feia ta ˈna e farerei ra. Eaha te ui atu i te hoê taata ia faaite mai o ˈna i to ˈna mau huru aau? Te haapeapea ra anei oia i te rahiraa haapaoraa e vai ra, te haavîraa uˈana i ǒ na aore ra te manuïa ore o te mau faatereraa? No te tauturu i te taata ia haapii no nia i te Atua, e nehenehe oe e faahiti i te faahiahiaraa o te mau mea ora aore ra e faaite atu i te faufaaraa ia faaohipa i te tahi aˈoraa Bibilia. Te anaanatae ra te taata o te rahiraa o te mau taˈere, te tahi feia tiaturi ore atoa i te Atua, i te pure. Mea rahi te uiui nei e e taata anei te faaroo i ta ratou pure. No vetahi atu, teie ïa: Te faaroo ra anei te Atua i te mau pure atoa? Aita anaˈe, ia aha ïa ia faaroo mai te Atua ia tatou?

14 E aravihi atoa tatou i te haamata i te mau aparauraa ma te hiˈo i te feia ite i te poro. E nafea ratou e ui ai i te taata ma te ore e faaô i roto i to ratou oraraa? E nafea to ratou toparaa reo e to ratou mata e faaite ai e te hinaaro ra ratou e taa i to te taata manaˈo?—Mas. 15:13.

TE HAMANI MAITAI E TE ARAVIHI

15. No te aha ia faaite ai i te hamani maitai a faaitoito ai tatou i te poro?

15 Mea au anei na oe ia faaara-taue-hia oe i to oe taoto? No e rave rahi, aita. Mea au aˈe ia faaara-mǎrû-hia mai, e ere anei? Hoê â huru a faaitoito ai tatou i te faaara i te taata i te pae varua. A hiˈo na, eaha te ohipa maitai aˈe ia rave ia riri mai te taata a poro ai tatou? E faatura anaˈe i to ˈna manaˈo, e haamauruuru e e vaiiho anaˈe ia ˈna ma te mǎrû. (Mas. 15:1; 17:14; Tim. 2, 2:24) No to tatou hamani maitai, e huru maitai aˈe paha ïa to tera taata a haere faahou mai ai te mau Ite.

16, 17. E nafea tatou e faaite ai i te haroaroaraa a poro ai?

16 E nehenehe atoa oe e pahono ma te mǎrû i te hoê patoiraa. E parau mai paha te taata no te ore e haamata i te aparauraa, “Mauruuru, e haapaoraa iho â ta ˈu” aore ra “Aita vau e anaanatae ra.” Ma te mǎrû râ e te aravihi, e tamata anaˈe i te tuu atu i te hoê uiraa anaanatae o te faaara i to ˈna mau hinaaro pae varua.—A taio i te Kolosa 4:6.

17 I te tahi taime, ia farerei tatou i te taata e manaˈo ra e mea ohipa roa ratou no te faaroo mai, mea maitai aˈe ia haamauruuru e ia vaiiho ia ratou. Teie râ, na tatou e hiˈo mai te peu e e nehenehe e faahiti i te tahi parau poto e te faufaa. Fatata hoê noa minuti tei titauhia i te tahi mau taeae no te taio i te hoê irava Bibilia o te haaferuri i te taata e no te tuu i te hoê uiraa hou a vaiiho ai ia ˈna. I te tahi taime, ua faaara ta ratou faaiteraa poto i te anaanatae o te taata a farii atu ai ratou i te aparau maa taime. No te aha e ore ai e tamata i te reira ia ite oe i tera tupuraa?

18. Eaha te rave ia aravihi aˈe tatou no te poro ma te faanaho-ore-hia?

18 E nehenehe tatou e faaara i te anaanatae o te taata ta tatou e farerei ra i te mau mahana atoa ia faaineine tatou ia tatou no te poro ma te faanaho-ore-hia. Mea rahi te taeae e tuahine o te tuu nei i te tahi papai i roto i ta ratou pute aore ra o te tamau nei i te tahi irava Bibilia taa maitai no te faaite ia vetahi atu. E nehenehe atoa e ani i te tiaau no te taviniraa aore ra i te mau pionie o ta oe amuiraa e nafea ia faaineine ia oe.

A FAAARA MǍRÛ NOA I TO TATOU FETII I TO RATOU TAOTO

19. No te aha eiaha ˈi e faaea i te tauturu i to tatou fetii?

19 E hinaaro iho â tatou e tauturu i to tatou fetii ia farii i te evanelia. (Ios. 2:13; Ohi. 10:24, 48; 16:31, 32) E paruparu paha tatou ia ore ratou e farii a ore atu ai e tamata faahou. E manaˈo paha tatou e aita ˈtu iho â ïa e ravea. E nehenehe râ to ratou oraraa aore ra huru hiˈoraa e taui. Peneiaˈe atoa e farii mai ratou i teie nei ua aravihi atu â tatou i te faataa i te parau mau.

20. No te aha mea faufaa ˈi ia faatano i te parau e to tatou fetii?

20 Ia haapao tatou i te mau manaˈo hohonu o to tatou fetii. (Roma 2:4) E paraparau mǎrû tatou i te feia ta tatou e farerei a poro ai, e ere anei? E paraparau atoa anaˈe ïa i to tatou fetii ma te mǎrû e te faatura. Ma te ore e horoa noa i te aˈoraa, a faaite mea nafea oe i maitai mai ai maoti te parau mau. (Eph. 4:23, 24) Oia atoa mea nafea Iehova i te haamaitairaa i to oe oraraa ma te “faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra.” (Isa. 48:17) Ia ite ratou e nafea te hoê Kerisetiano ia ora maoti to oe hiˈoraa.

21, 22. A faatia na i te hoê hiˈoraa e faaite ra i te faufaaraa ia faaitoito noa i te tauturu i to tatou fetii i te pae varua.

21 Aita i maoro aˈenei, ua papai te hoê tuahine: “Ua tutava noa vau i te poro i to ˈu na taeae e tuahine 13 ma ta ˈu mau parau e to ˈu haerea. I te mau matahiti atoa, e papai au i te hoê rata na ratou taitahi. Noa ˈtu râ, e 30 matahiti i te maoro, o vau anaˈe te Ite i roto i te utuafare.”

22 Te na ô nei â oia: “I te hoê mahana, ua taniuniu vau i to ˈu tuahine e ora ra e hanere tiahapa kilometera i te atea. Ua faaite mai oia e ua ani oia i te hoê tia o ta ˈna haapaoraa ia haapii i te Bibilia ia ˈna ra, aita râ o ˈna i haere mai. I to ˈu parauraa ˈtu e e oaoa vau i te tauturu ia ˈna, na ô mai nei oia: ‘Na reira ïa, e parau râ vau ia oe: Eita roa ˈtu vau e riro ei Ite no Iehova.’ Ua hapono atu vau i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? e ua taniuniu vau ia ˈna e piti aore ra e toru taime i te hebedoma. Aitâ râ oia i hiˈo i te buka. Parau roa ˈtura vau ia ˈna ia haere e tii mai i ta ˈna buka. Fatata 15 minuti to mâua taioraa e aparauraa i nia i te tahi mau irava faahitihia. I muri aˈe tau taniuniuraa, ua hinaaro oia e haapii hau atu â i te 15 minuti. Haamata ˈtura o ˈna i te taniuniu ia ˈu no ta ˈna haapiiraa, i te tahi taime, i te poipoi hou vau a tia ˈi i nia aore ra e piti taime i te mahana. I te matahiti i muri iho, ua bapetizo oia ia ˈna, e i to muri iho matahiti, riro mai nei oia ei pionie.”

23. No te aha eiaha ˈi tatou e rohirohi i te faaara i te taata i to ratou taoto pae varua?

23 E ere i te mea ohie ia tauturu i te taata ia ara mai i to ratou taoto pae varua, e titauhia te mau tutavaraa tamau. Te ara noa nei râ te feia mǎrû i to ratou taoto. I nia i te hoê faito au noa, e 20 000 tiahapa taata e bapetizo ra ia ratou ei Ite no Iehova i te mau avaˈe atoa. E haafaufaa anaˈe ïa i te aˈoraa a Paulo i to tatou taeae o te senekele matamua ra o Arehipo: “E ara i te toroa i noaa ia oe i te Fatu ra, ia tia roa ia oe.” (Kol. 4:17) E tauturu to muri nei tumu parau ia tatou paatoa ia haafaufaa i te auraa o te parau e poro ma te manaˈo ru.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 13]

E NAFEA OE E VAI ARA NOA ˈI?

▪ Ia rahi ta oe ohipa no te rave i te hinaaro o te Atua

▪ A ape i te mau ohipa o te pouri

▪ A ara i te fifi atâta o te taoto pae varua

▪ Ia maitai noa to oe manaˈo i te taata o te tuhaa fenua

▪ A tamata i te mau ravea apî no te poro i te taata

▪ A haamanaˈo i te faufaaraa o ta oe taviniraa