Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea oe e horoa ˈi i te aˈoraa?

E nafea oe e horoa ˈi i te aˈoraa?

E nafea oe e horoa ˈi i te aˈoraa?

Ua ani ê na mai anei te hoê taata ia oe i te tahi aˈoraa? Ua uihia mai paha oe: ‘Eaha ta ˈu e rave? Ia haere anei au i tera oroa? Ia tapi anei au i tera toroa? Ia haamatau anei au i tera taata no te faaipoipo ia ˈna?’

E ani mai paha te taata aau haavare ore i te tahi tauturu no te rave i te hoê faaotiraa, peneiaˈe o te taui i to ratou taairaa e to ratou hoa, utuafare, e o Iehova atoa. E niu oe i ta oe e pahono i nia i te aha? Mea nafea oe e horoa ˈi i te aˈoraa? E faaotiraa faufaa anei aore aita, te na ô ra te Maseli 15:28: “Te imi ra te aau o te feia parau-tia ra i te parau ia parau.” A hiˈo na e nafea teie na faaueraa tumu Bibilia e pae e tauturu mai ai ia horoa i te aˈoraa.

1 A haroaroa i te tupuraa mau.

“O tei parau vave mai aitâ i faaitehia ˈtu, ua faaite oia e maamaa to ˈna, e au ia ˈna te vahavaha.”MAS. 18:13.

No te horoa i te aˈoraa maitai, mea faufaa ia taa i te huru tupuraa e feruriraa o te taata i ani mai i te tauturu. A hiˈo na, ia taniuniu te tahi taata ia oe no te ani i te purumu maitai aˈe no te haere i ǒ oe, eaha tei titauhia ia ite oe no te tauturu ia ˈna? E ani na mua oe ia ˈna teihea roa o ˈna, e ere anei? Oia atoa, no te horoa i te aratairaa e tano, e titauhia ia ite oe teihea roa tera taata, oia hoi to ˈna huru tupuraa e feruriraa. E huru tupuraa taa ê anei to ˈna? Ia ore tatou ia ite, e nehenehe tatou e horoa ˈtu i te tahi aˈoraa e painu roa ˈtu ai oia.—Luka 6:39.

Ia ite oe eaha te mau maimiraa ta ˈna i rave. Mea maitai atoa paha ia uiui i te taata e hinaaro ra i te tauturu: “Eaha te mau faaueraa tumu Bibilia ta oe e manaˈo ra e faaohipa?” “Eaha te mau vahi maitai e te mau vahi ino o tera faaotiraa?” “Eaha te mau maimiraa ta oe i rave ê na?” “Eaha te mau aˈoraa ta vetahi atu, mai te mau matahiapo, to oe mau metua aore ra ta oe taata haapii i horoa ê na ia oe?”

E tauturu mai te mau pahonoraa ia ite e ua faaitoito anei tera taata i te rave i te mau maimiraa. E haapao atoa tatou i ta vetahi atu i aˈo. Hau atu â, e ite tatou mai te peu e te imi noa ra o ˈna i te hoê taata aˈo o te parau i ta ˈna noa e hinaaro e faaroo.—Tim. 2, 4:3.

2 Eiaha e ru i te pahono.

“Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau.”IAK. 1:19.

E hinaaro paha tatou e pahono oioi atu. E haerea paari anei râ te reira aita anaˈe tatou i rave i te mau maimiraa? Te na ô ra te Maseli 14:29: “O tei ru râ te aau ra, ua faateitei ïa i te parau maamaa.”

A rave i te taime ia papu ia oe e te tu ra ta oe aˈoraa i te paari o te Atua. A ui, ‘Ua ô atoa mai anei te manaˈo o teie nei ao i roto i to ˈu feruriraa?’ (Kor. 1, 2:12, 13) Eita te manaˈo maitai e navai. I to ˈna iteraa i te hopoia fifi mau a Iesu, ua aˈo te aposetolo Petero ia ˈna: “Eiaha roa ïa, e te Fatu, eiaha roa oe ia na reirahia mai.” Eaha te haapii mai i te pahonoraa a Petero? Ia ore ia haapaohia, e nehenehe atoa te hoê taata aau haavare ore e turu eiaha i te manaˈo o te Atua, i to te taata râ. (Mat. 16:21-23) Mea faufaa mau ïa ia feruri hou a paraparau ai! Mea taotia-mau-hia to tatou ite ia faaauhia i to te Atua paari, e ere anei?—Ioba 38:1-4; Mas. 11:2.

3 A faaohipa ma te haehaa i te Parau a te Atua.

“Aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.”IOA. 8:28.

E parau anei oe, “O vau aˈe oe, e . . .”? Noa ˈtu e e au ra e mea ohie te pahonoraa, mea maitai ia pee i te hiˈoraa o Iesu, mea haehaa oia e ua ite o ˈna i to ˈna mau otia. E paari e e ite rahi aˈe to ˈna i to te tahi noa ˈˈe taata, teie râ ta ˈna i parau: “E ere hoi i ta ˈu iho te parau ta ˈu i parau atu na, na te Metua râ . . . i faaue mai ia ˈu i te parau ia parau vau e ia haapii au.” (Ioa. 12:49, 50) Ua niu noa Iesu i ta ˈna mau haapiiraa e aˈoraa i nia i te hinaaro o to ˈna Metua.

A hiˈo na, i roto i te Luka 22:49, ua ani te mau pǐpǐ ia Iesu e mea tia anei ia paruru ratou ia ˈna a tapeahia ˈi oia. Te faatia ra te Mataio 26:52-54 e a rave ai hoê o ratou i te ˈoˈe, ua haaferuri â Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te hinaaro o Iehova. Ua ite Iesu i te faaueraa tumu o te Genese 9:6 e te mau parau tohu o te Salamo 22 e te Isaia 53, ua nehenehe ïa oia e horoa i te aratairaa e tano o tei faaora i ta ˈna mau pǐpǐ e o te faaoaoa ia Iehova.

4 A faaohipa i te mau papai a te faanahonahoraa.

“O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra?”MAT. 24:45.

Ua faatoroa Iesu i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai no te horoa i te maa pae varua faufaa mau. Te rave ra anei oe i te mau maimiraa i roto i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia hou a horoa ˈi i te aˈoraa e te aratairaa no nia i te mau ohipa faufaa?

I roto i Te Pare Tiairaa taitahi no Titema, i raro aˈe i te upoo parau Tapura tumu parau, e ite oe e rave tahi tumu parau o te tauturu ia oe. E nehenehe atoa oe e ani ia vetahi atu ia tauturu ia oe ia rave i te mau maimiraa i roto i te CD-ROM Watchtower Library * reo Farani. Eiaha roa ˈtu e haamoe i teie mau mauhaa faufaa mau! E tausani tumu parau faahitihia i roto e mea rahi te tauturu i te taata e imi ra i te tahi aˈoraa. E nehenehe anei oe e tauturu ia vetahi atu ia faaohipa i teie mau mauhaa no te faahohonu i te mau faaueraa tumu Bibilia e no te feruri i nia i te Parau a te Atua? E tauturu te hoê hohoˈa fenua i te hoê taata ia ite e nahea ia haere no te tapae i te hoê vahi. Oia atoa e tauturu te mau papai i te hoê taata ia rave i te faaotiraa e naea ˈi ia ˈna ta ˈna fa, te ora mure ore.

Mea rahi te matahiapo tei tauturu i te feia poro ia imi i te mau tumu parau maoti teie mau tapura tumu parau tamatahiti aore ra te CD-ROM Watchtower Library. E nehenehe ïa ratou e rave i te mau faaotiraa maoti te mau Papai e e faatitiaifaro i to ratou mau fifi. Ua haamatau-atoa-hia râ ratou i te rave i te mau maimiraa e i te tiaturi i te mau papai ta Iehova i faanaho. Ma te na reira e “ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.”—Heb. 5:14.

5 Eiaha e rave i te faaotiraa no vetahi atu.

“E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.”GAL. 6:5.

I te pae hopea, na te taata taitahi e maiti eaha te aˈoraa e pee. Ua horoa mai Iehova i te tiamâraa e maiti ia pee i ta ˈna mau faaueraa tumu aore ra aita. (Deut. 30:19, 20) I roto i te tahi mau tupuraa, mea rahi paha te faaueraa tumu Bibilia tei titauhia ia faaohipa te hoê taata, na ˈna iho râ e rave i te faaotiraa hopea. Ia au i te faito matahiti o te taata e ani mai i te tahi aˈoraa, mea maitai ia ui tatou, ‘Mea aravihi anei au no te pahono i teie uiraa aore ra na ˈu anei tera hopoia?’ I te tahi taime, mea maitai aˈe e na te matahiapo e tauturu ia ˈna aore ra mai te peu e e taurearea, na to ˈna mau metua.

[Nota i raro i te api]

^ Te vai nei te CD-ROM Watchtower Library na roto e 39 reo.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 31]

Manaˈo tauturu no te haamoriraa utuafare

No te arui haamoriraa utuafare, no te aha e ore ai e rave i te mau maimiraa no te ite i te pahonoraa i te tahi uiraa i tuuhia mai? Eaha te mau tumu parau e faaueraa tumu Bibilia te nehenehe e tauturu i te taata e ani maira i te tahi aˈoraa? Ei hiˈoraa, e ani mai te tahi taeae aore ra tuahine i te tahi aˈoraa no nia i te haamatauraa i te tahi taata no te faaipoipo ia ˈna. Ma te faaohipa i te mau tapura tumu parau tamatahiti o Te Pare Tiairaa no Titema, a imi i te upoo parau iti “Tumu parau haapiiraa” aore ra “Oraraa e huru maitai Kerisetiano.” E nehenehe atoa oe e hiˈo i roto i te Index o te CD-ROM Watchtower Library reo Farani, i raro aˈe i te upoo parau “Fréquentations” aore ra “Mariage.”

[Tumu parau tarenihia i te api 32]

Mauruuru mau ia Iehova no ta ˈna i faanaho maoti ta ˈna faanahonahoraa ia nehenehe tatou e fanaˈo e e horoa i te aˈoraa maitai aˈe. Te na ô ra te Koheleta 12:11 (Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976): “E au te mau parau a te feia paari i te patia e te naero tei patiti hohonu roa hia, ta te tiai hoe i horoa mai na roto i te aôraa a te feia haapii.” Mai te “patia,” e raau e auri oeoe to mua o te aratai i te mau animara rata, e aratai te mau aˈoraa î i te here e te au i te feia aau haavare ore na te eˈa maitai. E mau papu te hoê paturaa e “te naero tei patiti hohonu roa hia.” Oia atoa e rave te hoê taata i te faaotiraa maitai ia horoa tatou i te aˈoraa maitai. Te oaoa nei te feia feruriraa paari i te pee i te “aôraa” paari no ǒ mai i “te tiai hoe” ra o Iehova.

E pee anaˈe i te hiˈoraa o te Tiai ra o Iehova a horoa ˈi i te aˈoraa. Mea oaoa ia horoa i te tariˈa faaroo e i te aˈoraa o te tauturu i te mau taime atoa e nehenehe ai tatou! Ia niu tatou i ta tatou mau aˈoraa i nia i te mau faaueraa tumu Bibilia, e faufaahia vetahi atu e e tauturu te reira ia ratou ia noaa te ora mure ore.