Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E ere i to teie nei ao’

‘E ere i to teie nei ao’

‘E ere i to teie nei ao’

“Te riri nei to te ao nei ia ratou, no te mea e ere ratou i to teie nei ao.”—IOANE 17:14.

Eaha te auraa? Te oreraa ïa e amui i to teie nei ao, mai ia Iesu tei ore i amui i roto i te mau tamaˈi totiare e poritita o to ˈna ra tau. Ua faataa oia: “Ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” (Ioane 18:36) Ua faaitoito atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapae i te mau peu, huru paraparau e haerea faautuahia e te Parau a te Atua.—Mataio 20:25-27.

Ua pee maite anei te mau Kerisetiano matamua i te reira? No te taata papai i te pae faaroo ra o Jonathan Dymond, ua patoi te mau Kerisetiano matamua “i te faaô ia ratou i roto i [te tamaˈi]; noa ˈtu eaha te mau faahopearaa, te faahaparaa anei, te tapearaa aore ra te pohe.” Ua maiti ratou i te mauiui, eiaha râ i te ofati i to ratou tiaraa amui ore. Mea taa ê atoa ratou no ta ratou mau ture aveia morare. Ua parauhia i te mau Kerisetiano: “Te maere ra ratou i te mea aore outou i amui atoa ia ratou i taua peu hauti rahi ra, ma te faaino hoi ia outou.” (Petero 1, 4:4) Ua papai te taata tuatapapa ra o Will Durant e no to ratou paieti e haerea maitai, ua haapeapea te mau Kerisetiano i teie nei ao etene î i te mau mea navenave.

O vai te na reira atoa nei i teie mahana? Te haapapu ra te hoê buka ite rahi (New Catholic Encyclopedia) no nia i te tiaraa amui ore o te mau Kerisetiano: “Eita e nehenehe e paturu i te feia e pee ra i to ratou manaˈo haava.” I te tahi aˈe pae, ia au i te hoê vea (Reformierte Presse) tei faahiti i te hoê parau faataa a te hoê pǔpǔ e haa ra no te mau tiaraa o te taata no Afirika, o te mau haapaoraa atoa tei apiti i te taparahiraa taata i tupu i Rwanda i 1994, “eiaha râ te mau Ite no Iehova.”

No nia i te Taparahiraa a te mau Nazis, ua autâ te hoê orometua o te haapiiraa teitei e “aita e pǔpǔ aore ra e faanahonahoraa a te huiraatira tei faahapa i te rahiraa haavare, ino e ohipa riaria mau tei tupu.” I muri aˈe i te haereraa i te fare haamanaˈoraa i te Taparahiraa taata, i Marite, ua papai o ˈna: “Ua itehia ia ˈu te pahonoraa.” Ua haapii o ˈna e ua tapea maite te mau Ite no Iehova i ta ratou mau tiaturiraa noa ˈtu e ua hamani-ino-mau-hia ratou.

Eaha te mau ture aveia morare a te mau Kerisetiano? Ia au i te hoê vea Katolika Marite, aita te rahiraa o te taata paari apî Katolika e farii ra i te mau haapiiraa a te ekalesia, mai te faaearaa e te taotoraa e te hoê taata ma te ore e faaipoipo. Te faahiti atoa ra teie vea i te hoê diakono tei parau e mea rahi roa, hau atu paha i te 50 % taata i to ˈna manaˈo, tei faaea ê na hou a faaipoipo ai. Te faataa ra te hoê buka ite rahi (The New Encyclopædia Britannica) e no te mau Ite no Iehova mea “faufaa roa ia ora ia au i te mau ture aveia teitei i te pae morare.”