Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiaturi ia Iehova—Te Atua o “te taime e te mau anotau”

E tiaturi ia Iehova—Te Atua o “te taime e te mau anotau”

E tiaturi ia Iehova—Te Atua o “te taime e te mau anotau”

“Tei ia ˈna hoi te faaau i te taime e te mau anotau: tei ia ˈna hoi te tuu i te mau arii i raro, e tei ia ˈna hoi te haamau i taua mau arii ra.”—DAN. 2:21.

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

E nafea te poieteraa e te mau parau tohu tei tupu e faaite ai e o Iehova te Tiaau Rahi o te taime?

Eaha ta tatou e rave ia ite tatou e o Iehova te Atua o “te taime e te mau anotau”?

Noa ˈtu eaha ta te taata e rave, no te aha aita e titauhia ra e ia taui Iehova i ta ˈna tarena?

1, 2. Na te aha e faaite ra e ua ite maitai Iehova eaha te taime?

 NA MUA roa ˈˈe a poiete ai i te taata, ua poiete te Atua ra o Iehova i te mau tiarama no te ite i te taime. I te maharaa o te mahana poieteraa, ua parau Oia: “Ei tiarama to roto i te reva i te raˈi ra, ei faataa i te rui e te ao: e ei tapao ïa, e ei faaite no te mau tau, e no te mau mahana, e no te mau matahiti.” (Gen. 1:14, 19, 26) Ia au i te hinaaro o Iehova, tera iho â tei tupu.

2 Aitâ i tia i te mau aivanaa ia faataa eaha mau na te taime. Te na ô ra te hoê buka ite rahi: “Aore roa e taata e nehenehe e faataa eaha mau te reira.” Area o Iehova, oia ïa. Na ˈna hoi i “hamani i te mau raˈi ra; . . . o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani.” O ˈna atoa tei faaite “i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu.” (Isa. 45:18; 46:10) No te haapuai i to tatou faaroo ia ˈna e i ta ˈna Parau, te Bibilia, e hiˈo anaˈe e nafea te poieteraa e te mau parau tohu tei tupu e faaite ai e o Iehova te Tiaau Rahi o te taime.

E HAAPUAI TE POIETERAA I TO TATOU FAAROO IA IEHOVA

3. A horoa na i te tahi hiˈoraa i roto i te poieteraa o te tahi mea e pee ra i te hoê tarena tia.

3 Mea rahi te mea poietehia e Iehova e pee ra i te hoê tarena tia. Ei hiˈoraa, mea tamau e te tia te tereraa o te mau paraneta e o te mau fetia. Ia au i te vahi ratou e vai ai i roto i te raˈi, e ite te taata i te tau e i te vahi ta ratou e haere ra. I te mea e na Iehova i poiete i te mau fetia, e “mana rahi” ïa to ˈna e e au oia ia aruehia.—A taio i te Isaia 40:26.

4. E nafea te mau mea ora e pee ra i te taime e faaite ai i to Iehova paari?

4 Te pee nei te mau mea ora i te taime, mai te huru ra e ua tuuhia te tahi hora i roto ia ratou. Tera ïa tei itehia no e rave rahi raau tanu e animara. Mea rahi atoa manu tei ite iho â afea e taui ai i to ratou vahi faaearaa. (Ier. 8:7) Te pee atoa nei te taata i te taime. E faaite mai to tatou tino afea e mahana ai e e po ai. Ia na nia ˈtu tatou i te manureva no te haere i te tahi atu fenua i reira mea taa ê roa ˈi te hora, e hinaaro te tino tau mahana no te haamatau i te hora apî. Oia mau, mea rahi te hiˈoraa i roto i te poieteraa e faaite ra i te puai e te paari o te Atua o “te taime e te mau anotau.” (A taio i te Salamo 104:24.) Oia mau, e Atua paari hope e te puai hope oia. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e e tia ia ˈna ia faatupu i ta ˈna i opua!

E HAAPUAI TE MAU PARAU TOHU TEI TUPU I TE TAIME TIA I TO TATOU FAAROO

5. (a) E nafea noa tatou e ite ai i te oraraa no a muri aˈe o te huitaata? (b) No te aha i tia ˈi ia Iehova ia faaite i te mau mea e tupu e afea?

5 Mea rahi te mea ta te poieteraa e haapii maira no nia i to Iehova mau huru maitatai e ore e tia ia hiˈo. E uiraa faufaa noâ râ tei ore i pahonohia, mai teie: ‘Eaha te tiai ra i te huitaata?’ (Roma 1:20) E titauhia ia imi tatou i te pahonoraa i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. Ia hiˈopoa tatou i te reira, e ite tatou i te mau parau tohu tei tupu noa iho â i te taime tia! E nehenehe Iehova e faaite mai eaha te tupu i mua mai, ua tia hoi ia ˈna ia ite i te tau no a muri aˈe. Hau atu â, e tupu ta te Bibilia e tohu ra i te taime tia no te mea e nehenehe Iehova e aratai i te mau ohipa ia au i ta ˈna i opua e ia au i ta ˈna tarena.

6. Na te aha e faaite ra e te hinaaro ra Iehova e ia taa ia tatou te mau parau tohu Bibilia?

6 Te hinaaro ra Iehova ia taa e ia faufaahia ta ˈna mau tavini i te mau parau tohu Bibilia. Mea taa ê ta ˈna huru hiˈoraa i te taime i to tatou. Teie râ, ua faaohipa oia i te mau parau ta tatou e taa a tohu ai oia i te mau tupuraa e itehia i te hoê taime taa maitai. (A taio i te Salamo 90:4.) A hiˈo na, te faahiti ra te buka Apokalupo i “na melahi toomaha” tei faaineinehia “e ia hoê aˈe hora, e ia hoê hoi mahana, ia hoê hoi marama, e ia hoê matahiti.” E taa ia tatou eaha te hora, te mahana, te marama e te matahiti, e ere anei? (Apo. 9:14, 15) E puaihia to tatou faaroo i te Atua o “te taime e te mau anotau” ia ite tatou mea nafea te mau parau tohu i te tupuraa i te taime tia. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

7. E nafea te tupuraa o ta Ieremia parau tohu no nia ia Ierusalema e o Iuda e faaite ai e o Iehova te Tiaau Rahi o te taime?

7 E hiˈo anaˈe na mua eaha tei tupu e 600 tiahapa matahiti hou te Mesia. “I te matahiti maha o Iehoiakima a Iosia, e arii no Iuda,” ua tae mai te parau a Iehova ia Ieremia i te mau taata atoa no Iuda. Ua tohu Iehova e e haamouhia Ierusalema e e afai-tîtî-hia te ati Iuda i Babulonia. “Ei tavini [ratou] no te arii o Babulonia e ia hitu ahuru i te matahiti.” (Ier. 25:1) Ua haamou te mau nuu Babulonia ia Ierusalema i te matahiti 607 hou te Mesia, e ua afai-tîtî-hia te mau ati Iuda i Babulonia. Eaha te tupu ia hope e 70 matahiti? Ua tohu Ieremia: “Te na ô maira hoi Iehova, Ia hope na matahiti e hitu ahuru i Babulonia ra, e ite atu ai au ia outou, e faatupu vau i tau parau maitai ia outou i reira, i te aratai-faahou-raa mai ia outou i ǒ nei.” (Ier. 25:11, 12; 29:10) Ua tupu teie parau tohu i te taime tia, oia hoi i te matahiti 537 hou te Mesia, i muri aˈe i to Medai e to Peresia faatiamâraa i te mau ati Iuda ia Babulonia.

8, 9. E nafea te mau parau tohu a Daniela e faaite ai e e Atua o “te tau e te mau anotau” o Iehova?

8 A hiˈo na i te tahi atu parau tohu no nia i te nunaa o te Atua i tahito ra. Fatata e piti matahiti hou te mau ati Iuda e faarue ai ia Babulonia, ua tohu te Atua na roto i te peropheta Daniela e e fa mai te Mesia e 483 matahiti i muri aˈe i te faaueraa e patu faahou ia Ierusalema. Ua horoa te arii no Medai Peresia i teie faaueraa i 455 hou te Mesia. E 483 matahiti iho â i muri aˈe, oia hoi i te matahiti 29, ua bapetizohia Iesu no Nazareta e ua faatavaihia oia i te varua moˈa. Riro mai nei oia ei Mesia. *Neh. 2:1, 5-8; Dan. 9:24, 25; Luka 3:1, 2, 21, 22.

9 A feruri na i teie nei i ta te mau Papai i tohu no nia i te Basileia. Ua faaitehia mai e e haamauhia te Basileia Mesia i nia i te raˈi i te matahiti 1914. Ua horoa mai te Bibilia i “te tapao” e ua arii mai o Iesu e ua faaite atoa e i tera taime e itehia te ati i nia i te fenua no te tiavaruraahia Satani mai te raˈi mai. (Mat. 24:3-14; Apo. 12:9, 12) Ua faaite atoa mai te Bibilia i te taime taa maitai e ‘hope ai to te Etene anotau’ e e haamata ˈi te Basileia i te faatere i nia i te raˈi. Ua tupu te reira i 1914.—Luka 21:24; Dan. 4:10-17. *

10. Eaha te mau ohipa te tupu iho â i te taime tia?

10 Te fatata maira te “ati rahi” ta Iesu i tohu. I muri iho, e faatere mai oia e tausani matahiti. E ite iho â tatou i teie mau tupuraa i te taime tia. A ora ˈi Iesu i nia i te fenua, ua maiti ê na Iehova i ‘te mahana e te hora’ e tupu ai te reira.—Mat. 24:21, 36; Apo. 20:6.

‘A FAAHEREHERE MAITE I TE TAIME’

11. Eaha te rave ia ite tatou e te ora nei tatou i te tau hopea?

11 Eaha te rave ia ite tatou e te faatere nei te Basileia e te ora nei tatou i “te tau hopea”? (Dan. 12:4)Te ite nei te taata e rave rahi e te ino noa ˈtura te tupuraa na te ao nei. Aita râ ratou e taa ra e ua tohu te Bibilia i te reira no te mau mahana hopea. Te manaˈo ra vetahi e i te hoê mahana aita iho â e ravea faahou, area vetahi atu te tiaturi ra ïa e e hopoi mai iho â te tutavaraa a te taata i te “hau, e aita e ino.” (Tes. 1, 5:3) E o tatou? Ua taa anei ia tatou e fatata roa te hopea o te ao a Satani? E tutava anaˈe ïa i te faaohipa i to tatou taime no te tavini i te Atua o “te taime e te mau anotau” e no te tauturu ia vetahi atu ia ite ia ˈna. (Tim. 2, 3:1) E maiti anaˈe ma te paari e nafea e faaohipa ai i to tatou taime.—A taio i te Ephesia 5:15-17.

12. Eaha ta te mau parau a Iesu no nia i te anotau o Noa e haapii maira?

12 E ere i te mea ohie ia “faaherehere maite i te taime” i roto i te hoê ao tei î i te faaanaanataeraa. Ua faaara Iesu: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” Mai te aha te huru i te tau o Noa? Ua tohuhia e e haamouhia te ao o taua tau ra e e pohe te feia iino i roto i te pape o te hoê diluvi rahi. Ei “taata i aˈo i te parau-tia,” ua faaite Noa taiva ore i te poroi a te Atua i te feia o to ˈna ra tau. (Mat. 24:37; Pet. 2, 2:5) Teie râ, “te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, . . . e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou.” No reira Iesu i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Mat. 24:38, 39, 44) Ia riro tatou mai ia Noa, eiaha mai te feia o to ˈna ra tau. Eaha te tauturu ia tatou ia vai ineine noa?

13, 14. A tiai noa ˈi i te haerea mai o te Tamaiti a te taata, eaha te tauturu ia tatou ia tavini ia Iehova ma te taiva ore?

13 Noa ˈtu e aita tatou i ite i te hora e haere mai ai te Tamaiti a te taata, mea faufaa ia haamanaˈo e o Iehova te Tiaau Rahi o te taime. E ere na te mau ohipa e tupu ra na te ao e te mau faanahoraa a te taata e faaoti i ta ˈna tarena. Na Iehova iho â e faaoti afea te reira e tupu ai e ma teihea mau faahopearaa. (A taio i te Daniela 2:21.) Te parau maira hoi te Maseli 21:1: “Tei te rima o Iehova te aau o te arii, e mai te mau faataheraa pape e tioi-ê-hia ra, te tioi atoa ra oia i ta ˈna vahi i hinaaro.”

14 E nehenehe Iehova e haavî i te mau ohipa ia tupu ta ˈna opuaraa i te taime ta ˈna i faaoti. Mea rahi te tauiraa faufaa roa na te ao tei faatupu i te mau parau tohu, tera iho â râ no nia i te pororaa o te parau apî maitai o te Basileia o te Atua na te ao atoa nei. A feruri na i te amahamaharaa o Rusia tahito e to te reira mau faahopearaa. Mea iti te taata tei manaˈo e e tupu oioi teie tauiraa rahi i te pae poritita. Maoti râ teie tauiraa, te porohia nei te parau apî maitai na te fenua e rave rahi tei opani na i teie ohipa. No reira, e faaherehere maite anaˈe i te taime no te tavini i te Atua o “te taime e te mau anotau” ma te taiva ore.

A TIATURI E E FAATUPU IHO Â IEHOVA I TA ˈNA OPUARAA I TE TAIME TIA

15. E nafea ia faaite i to tatou faaroo ia hopoi mai te faanahonahoraa i te tahi mau faatanoraa?

15 No te tamau noa i te poro i teie anotau hopea nei, mea faufaa roa ia tiaturi e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna opuaraa i te taime tia. No te mau tauiuiraa e itehia ra na te ao, e titauhia ia taui atoa i ta tatou huru pororaa. I te tahi taime, e hopoi mai te faanahonahoraa i te tahi mau faatanoraa ia manuïa aˈe ta tatou ohipa pororaa. E faaite anaˈe i to tatou faaroo i te Atua o “te taime e te mau anotau” ma te pee i teie mau faatanoraa a tavini atu ai ma te taiva ore i raro aˈe i te aratairaa o ta ˈna Tamaiti, te upoo o te amuiraa.—Eph. 5:23.

16. No te aha e tiaturi ai e e tauturu mai iho â Iehova i te taime au?

16 Te hinaaro ra Iehova e ia pure noa tatou ia ˈna ma te tiaturi papu e e “turu mai [oia] ia tatou i te tau e au ai ra.” (Heb. 4:16) E ere anei te reira i te tapao e te here e te haapao nei oia ia tatou taitahi? (Mat. 6:8; 10:29-31) E faaite tatou i to tatou faaroo i te Atua ra ia Iehova ma te pure tamau ia ˈna no te ani i ta ˈna tauturu a haa ˈtu ai ia au i ta tatou pure e i ta ˈna aratairaa. E haamanaˈo atoa anaˈe ia pure no to tatou mau taeae e tuahine.

17, 18. (a) Eaha ta Iehova e fatata i te rave i nia i ta ˈna mau enemi? (b) Ia ape tatou i teihea marei?

17 E ere teie i te taime no te ere i te faaroo, no te haapuai râ i te reira. (Roma 4:20) Te tamata nei te mau enemi a te Atua, o Satani e te feia e pee ra i ta ˈna aratairaa, i te tapea i te ohipa ta Iesu i faaue i ta ˈNa mau pǐpǐ, ia tatou atoa. (Mat. 28:19, 20) Noa ˈtu râ te mau aroraa a te Diabolo, ua ite tatou e e “Atua ora” o Iehova e o ˈna “te Ora o te taata atoa nei, e rahi atu râ i te feia i faaroo.” “Ua ite [oia] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati.”—Tim. 1, 4:10; Pet. 2, 2:9.

18 Fatata Iehova i te haamou i teie nei ao. Aita tatou i ite maitai e nafea e afea te reira e tupu ai. Ua ite râ tatou e e haamou te Mesia i ta Iehova mau enemi e e faatiahia to te Atua mana arii i te taime au. Auê ïa hape rahi ia ore e haapao i “te taime e te tau” ta tatou e ora nei! Eiaha roa ˈtu tatou e haamata i te manaˈo e ‘te vai noa nei â te mau mea atoa mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.’—Tes. 1, 5:1; Pet. 2, 3:3, 4.

A TIAI

19, 20. No te aha e tiai ai ia Iehova?

19 I te omuaraa, ua hinaaro te Atua ra o Iehova ia ora te taata e a muri noa ˈtu ia haapii ratou no nia ia ˈna e i ta ˈna poieteraa nehenehe mau. Te na ô ra te Koheleta 3:11 no nia ia Iehova: “Ua faanehenehe oia i te mau mea atoa i te tau mau ra, e ua tuu oia i te manaˈo i to teie nei ao [“o te tau otia ore,” Traduction du monde nouveau] i roto i to ratou aau; aita râ e taata i ite i te ohipa a te Atua mai te matamua mai e tae noa ˈtu i te hopea.”

20 Auê tatou i te oaoa e aita Iehova i taui i ta ˈna i opua no te taata! (Mal. 3:6) “Aore e hirohirouri [i te Atua ra], aore e ohuraa, aore e haapouriraa.” (Iak. 1:17, Te Faufaa Api) Aita te tarena a Iehova e pee ra i te mau ravea ta te taata e faaohipa ra no te ite i te taime, mai te ohuraa o te fenua. E Atua mure ore oia. (Tim. 1, 1:17) ‘E tiai anaˈe ïa i te Atua o to tatou nei ora.’ (Mika 7:7) Oia mau, “ia etaeta, e na ˈna e faaitoito mai i to outou aau, outou atoa, e te feia e tiaturi ia Iehova.”—Sal. 31:24.

[Nota i raro i te api]

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Ua tiaturi Daniela e e tupu iho â te parau tohu a te Atua

[Hohoˈa i te api 26]

Te faaohipa maitai ra anei oe i te taime no te rave i te hinaaro o Iehova?