Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia aroha outou ia outou iho”

“Ia aroha outou ia outou iho”

“Ia aroha outou ia outou iho”

“E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—IOANE 13:34, 35.

Eaha te auraa? Ua parau te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia here ia vetahi atu mai ia ˈna i here ia ratou. Ua nafea Iesu? Ua here o ˈna i te taata atoa noa ˈtu te mau manaˈo oti noa o to ˈna ra tau no nia i te nunaa e te vahine. (Ioane 4:7-10) Ua horoa atoa Iesu i to ˈna taime e itoito e ua haapae i te hoê oraraa fanaˈo no te tauturu ia vetahi ê. (Mareko 6:30-34) I te pae hopea, ua faaite te Mesia i to ˈna here ma te hoê ravea faahiahia mau. Ua parau oia: “O vau te tiai mamoe maitai. E horoa te tiai mamoe maitai i to ˈna iho ora no te mamoe.”—Ioane 10:11.

Ua pee maite anei te mau Kerisetiano matamua i te reira? I te senekele matamua, e pii te Kerisetiano ia ratou taitahi e “taeae” aore ra “tuahine.” (Philemona 1, 2, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) E farii-maitai-hia te feia o te mau nunaa i roto i te amuiraa Kerisetiano, no te mea ua ite ratou e “aita roa hoi e huru ê i te ati Iuda e te Heleni, e hamani maitai rahi hoi to te Fatu o te mau mea atoa nei.” (Roma 10:11, 12) I muri aˈe i te Penetekose 33, ua hoo atu te mau pǐpǐ i Ierusalema “i to ratou fenua e te taoˈa, e tufa ihora hoi na ratou atoa, e au paatoa aˈera.” No te aha? Ia nehenehe te feia bapetizo-apî-hia e faaea i Ierusalema e ia ‘mau papu maite ratou i ta te mau aposetolo i haapii.’ (Ohipa 2:41-45) Eaha tei turai ia ratou ia na reira? Aita i 200 matahiti atura to te mau aposetolo poheraa, ua faahiti Tertullien i tei parauhia no nia i te mau Kerisetiano: “Mea here ratou te tahi i te tahi . . . e ua ineine ratou i te pohe no te tahi e te tahi.”

O vai te na reira atoa nei i teie mahana? Ia au i te hoê buka no 1837 ra (The History of the Decline and Fall of the Roman Empire), i te roaraa o te tau, mea riaria aˈe te mau ohipa i ravehia e te feia faahua Kerisetiano i nia i te tahi e te tahi i ta te feia aita e tiaturi ra i te Atua i rave i nia ia ratou. Ua itea i te hoê maimiraa apî ravehia i Marite e e manaˈo ino atoa to te feia faaroo, e faahua Kerisetiano hoi te rahiraa, i te tahi atu iri. E pinepine aita e taairaa i rotopu i te feia haere pure o te hoê fenua e te feia o te hoê â faaroo o te tahi atu fenua. Aita atoa ratou e nehenehe aore ra e hinaaro e tauturu i to ratou hoa haamori i te mau taime fifi.

I 2004, e piti avaˈe i te maoro, e maha puahiohio tei tairi i te fenua Floride. I muri aˈe i tera mau ati, ua haere roa ˈtu te peretiteni o te tomite e tiaau ra i te mau ohipa tauturu no te hiˈopoa e te faaohipa-maitai-hia ra anei te mau tauturu ta ratou i horoa. Ua parau o ˈna e aita e pǔpǔ faanaho maitai aˈe i te mau Ite no Iehova e ua faaite e e horoahia te mau mea atoa ta te mau Ite e hinaaro. I 1997, ua tere atu te hoê pǔpǔ tauturu Ite no Iehova i te hoê fenua Afirika (République démocratique du Congo) ma te afai atu i te mau raau rapaau, te maa e te ahu, no te tauturu i to ratou mau taeae Kerisetiano e ia vetahi atu. Ua horoa te mau hoa Ite no Iehova i Europa i te hoê tauturu tei faito hoê mirioni tara Marite (fatata e 87 000 000 CFP).