Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaite ra anei tatou i te hanahana o Iehova?

Te faaite ra anei tatou i te hanahana o Iehova?

Te faaite ra anei tatou i te hanahana o Iehova?

“Te itehia nei te hanahana o [Iehova] i nia ia tatou atoa nei.”—KOR. 2, 3:18, TE FAUFAA API.

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

Noa ˈtu to tatou tiaraa taata hara, e nafea tatou e faahanahana ˈi ia Iehova?

E nafea ta tatou mau pure e te taeraa ˈtu i te mau putuputuraa e tauturu mai ai ia faaite i te hanahana o te Atua?

Eaha te tauturu ia tatou ia faahanahana noa ia Iehova?

1, 2. No te aha e tia ˈi i te taata ia pee i te mau huru maitatai o Iehova?

 FATATA hoê â huru to tatou e to tatou mau metua. E ere ïa i te mea maere ia faaroo i te hoê taata ia parau i te hoê tamaroa, ‘Tia maitai oe i to oe papa,’ aore ra i te hoê tamahine, ‘Hohoˈa maitai oe i to oe mama.’ E pinepine te mau tamarii i te pee i te huru o to ratou metua. E no tatou? E nehenehe anei tatou e pee i te huru o to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova? Noa ˈtu e aita tatou i ite ia ˈna, e ite tatou i to ˈna mau huru maitatai faahiahia ma te haapii i ta ˈna Parau, ma te mataitai i ta ˈna poieteraa e ma te feruri maite i te mau Papai. No nia iho â râ i te mau parau e haaraa a ta ˈna Tamaiti, Iesu Mesia. (Ioa. 1:18; Roma 1:20) E nehenehe tatou e faaite i te hanahana o Iehova.

2 Hou a poiete ai ia Adamu raua Eva, ua ite Iehova e e nehenehe te taata e rave i to ˈna hinaaro, e pee i to ˈna mau huru maitatai e e faahanahana ia ˈna. (A taio i te Genese 1:26, 27.) Ei tavini a Iehova, e mea tia ia faaite tatou i te mau huru maitatai o Tei poiete ia tatou. Ma te na reira, e fanaˈo tatou i te haamaitairaa taa ê e faaite i te hanahana o te Atua noa ˈtu eaha to tatou taˈere e nunaa e ta tatou faito haapiiraa. No te aha? “E ore [hoi] te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.”—Ohi. 10:34, 35.

3. Eaha ta te mau Kerisetiano e ite a tavini ai ratou ia Iehova?

3 E faaite te mau Kerisetiano faatavaihia i te hanahana o Iehova. O te aposetolo Paulo te tahi, ua papai oia: “Te itehia nei te hanahana o [Iehova] i nia ia tatou atoa nei, o tei iritihia te puroˈu o to tatou mata. Te faahuru ˈē nei [Oia] ia tatou, ia faaauhia tatou i te hohoa o te Atua, ˈe ia haere noa taua hohoa ra i te hanahanaraa.” (Kor. 2, 3:18, Te Faufaa Api) I to Mose pouraa mai mai te mouˈa Sinai e na pǎpǎ o na Ture Ahuru, ua anaana to ˈna hohoˈa mata no te mea ua paraparau Iehova ia ˈna. (Exo. 34:29, 30) Aita te mau Kerisetiano i ite i te hoê â tupuraa e aita to ratou hohoˈa mata i anaana. Noa ˈtu râ, e mata oaoa to ratou ia paraparau ratou ia vetahi atu no nia ia Iehova, i to ˈna mau huru maitatai e ta ˈna opuaraa faahiahia no te huitaata. E Kerisetiano faatavaihia anei tatou aore ra no te mau mamoe ê atu, e au tatou i te mau hiˈo, oia hoi e nehenehe e itehia te hanahana o Iehova i roto i to tatou oraraa e ta tatou taviniraa. (Kor. 2, 4:1) Te faaite ra anei oe i te hanahana o Iehova ma te hoê huru oraraa ta ˈna e au e ma te apiti tamau i te ohipa pororaa?

TE HINAARO NEI TATOU E FAAITE I TE HANAHANA O IEHOVA

4, 5. (a) Mai ia Paulo, ia aro tatou i te aha? (b) Eaha te faahopearaa o te hara i nia ia tatou?

4 Ei tavini a Iehova, e hinaaro iho â tatou e faahanahana i to tatou Atua Poiete i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave. E pinepine râ tatou paatoa i te ore e rave i ta tatou i hinaaro. Tera atoa te fifi o Paulo. (A taio i te Roma 7:21-25.) Ua faataa oia i te tumu: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua.” (Roma 3:23) Oia mau, ua haavîhia te huitaata e te hara i tutuuhia mai e Adamu.—Roma 5:12; 6:12.

5 Eaha te hara? O te mau mea atoa o te ore e tuati i te huru o Iehova, i ta ˈna e au, i ta ˈna mau ture aveia e i to ˈna hinaaro. Te haafifi ra te hara i te taairaa o te hoê taata e te Atua. No te hara, eita e raea ia tatou ta tatou fa, mai te hoê taata e teˈa nei aita râ ta ˈna fa e puta. E nehenehe tatou e hara ma te opua aore ra ma te ite ore. (Num. 15:27-31) Ua aˈa maitai te hara i roto i te taata e te haafifi ra te reira i to ratou taairaa e to ratou Atua Poiete. (Sal. 51:5; Isa. 59:2; Kol. 1:21) Aita te rahiraa o te taata e ora nei ia au i te hinaaro o Iehova. Aita ïa ratou e fanaˈo ra i te haamaitairaa e faaite i te hanahana o te Atua. Mea papu, o te mau faahopearaa o te hara te mea ino roa ˈˈe no te taata.

6. E nafea tatou e faahanahana ˈi i te Atua noa ˈtu e e taata hara tatou?

6 Noa ˈtu e e taata hara tatou, ua faaite mai Iehova e o ˈna “te Atua, e noaa ˈi te tiaturiraa.” (Roma 15:13) Maoti te tusia taraehara o Iesu Mesia, ua faatiamâ mai te Atua ia tatou i te hara. E ma te faatupu i te faaroo i teie tusia, eita tatou e “tavini faahou i te ino,” aore ra hara. E nehenehe râ tatou e faaite i te hanahana o Iehova. (Roma 5:19; 6:6; Ioa. 3:16) Ia atuatu noa tatou i te taairaa maitai e te Atua, e fanaˈo tatou i te haamaitairaa a Iehova i teie nei â e i te tia-roa-raa e te ora mure ore i muri aˈe. No te Atua, e nehenehe tatou e faaite i to ˈna hanahana, noa ˈtu e e taata hara noâ tatou. E haamaitairaa rahi mau teie, e ere anei?

TE FAAITERAA I TE HANAHANA O TE ATUA

7. Eaha te titauhia ia faˈi no te faaite i te hanahana o te Atua?

7 No te faaite i te hanahana o te Atua, e mea tia ia farii i to tatou huru taata hara. (Par. 2, 6:36) No te faahanahana i te Atua, e titauhia ia faˈi i to tatou mau hinaaro tia ore e ia haavî i te reira. Ei hiˈoraa, ia hara tatou ma te hiˈo i te hohoˈa faufau, e faˈi anaˈe e te hinaaro ra tatou i te tauturu pae varua e e ani anaˈe i te reira i te mau matahiapo. (Iak. 5:14, 15) Tera te ohipa matamua e rave ia hinaaro mau tatou e faahanahana i te Atua. Ei tavini a Iehova, mea faufaa roa ia hiˈopoa tamau tatou ia tatou iho no te ite e te ora ra anei tatou ia au i ta ˈna mau ture aveia tia. (Mas. 28:18; Kor. 1, 10:12) Noa ˈtu eaha to tatou mau hinaaro tia ore, eiaha roa ˈtu tatou e faaea i te haavî i te reira ia nehenehe tatou e faaite i te hanahana o te Atua.

8. Ia aha tatou noa ˈtu e e ere tatou i te taata tia roa?

8 O Iesu anaˈe te taata tei faaoaoa i te Atua e tei faaite i to ˈNa hanahana ma te tia roa. E ere tatou i te taata tia roa mai ia Iesu. Teie râ, e nehenehe e e titauhia ia faaitoito tatou i te pee i to ˈna hiˈoraa. (Pet. 1, 2:21) Te ite ra Iehova e te haere ra tatou i mua, oia atoa i ta tatou mau tutavaraa no te faahanahana ia ˈna e e haamaitai oia i te reira.

9. E nafea te Bibilia e tauturu ai i te mau Kerisetiano e hinaaro ra e ora ia au i ta te Atua mau titauraa?

9 E tauturu mai te Bibilia ia ite eaha te rave no te faaite maitai aˈe i te hanahana o te Atua. Mea faufaa roa ia haapii hohonu i te Bibilia e ia feruriruri i ta tatou e taio ra i roto. (Sal. 1:1-3) E tauturu mai te taioraa Bibilia i te mau mahana atoa ia haamaitai ia tatou. (A taio i te Iakobo 1:22-25.) E haapuai ta tatou haapiiraa Bibilia i to tatou faaroo e ta tatou faaotiraa e faaoaoa ia Iehova ma te ore e rave i te hara ino mau.—Sal. 119:11, 47, 48.

10. E nafea te pure e tauturu mai ai ia tavini atu â ia Iehova?

10 No te faaite i te hanahana o te Atua, e mea tia atoa ia “tamau uˈana maite â i te pure.” (Roma 12:12) E nehenehe e e titauhia ia pure ia Iehova no te tauturu ia tatou ia tavini ia ˈna mai ta ˈna e au. Mea maitai atoa ia ani i to ˈna varua moˈa, ia rahi atu â to tatou faaroo, i te puai no te patoi i te faahemaraa e i te aravihi no te ‘tufa i te parau mau ma te tia.’ (Tim. 2, 2:15; Mat. 6:13; Luka 11:13; 17:5) E tiaturi te hoê tamarii i to ˈna papa, oia atoa ia tiaturi tatou i to tatou Metua i te raˈi e tia ˈi. Ia ani tatou i ta ˈna tauturu no te tavini atu â ia ˈna, mea papu e e na reira iho â o ˈna. Eiaha roa ˈtu e manaˈo e te haapeapea ra tatou ia ˈna! E pure anaˈe râ ia Iehova no te arue ia ˈna, no te haamauruuru ia ˈna, no te imi i ta ˈna aratairaa ia fifihia tatou e no te ani i ta ˈna tauturu no te faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa maoti ta tatou taviniraa.—Sal. 86:12; Iak. 1:5-7.

11. E nafea te mau putuputuraa a te amuiraa e tauturu mai ai ia faaite i te hanahana o te Atua?

11 Ua horoa te Atua i “te tavini haapao maitai e te paari” te hopoia e haapao i ta ˈna mau mamoe herehia. (Mat. 24:45-47; Sal. 100:3) Mea faufaa roa no te pǔpǔ o te tavini ia ite e nafea to ratou mau hoa haamori e faahanahana ˈi i te Atua. E au teie pǔpǔ i te hoê taata nira ahu o te faaafaro ra i to tatou ahu ia au maitai tatou ia hiˈo. I ta tatou mau putuputuraa, te horoa maira te pǔpǔ o te tavini i te mau aˈoraa faufaa mau o te tauturu ia tatou ia faaafaro i to tatou huru ei Kerisetiano. (Heb. 10:24, 25) Ia tae ïa tatou i te mau putuputuraa i te hora tia. Ia matau tatou i te tae atu i muri aˈe i te hora, e erehia tatou i te tahi mau ‘faaafaroraa’ pae varua faufaa no te haamaitai i to tatou huru ei tavini a Iehova.

E PEE ANAˈE I TE HURU O TE ATUA

12. E nafea tatou e pee ai i te huru o te Atua?

12 “Ei pee [ta]tou i te Atua” e tia ˈi ia hinaaro tatou e faaite i to Iehova hanahana. (Eph. 5:1) Te hoê ravea no te pee i to ˈna huru, o te haapiiraa ïa i te feruri mai ia ˈna. Ia tutava tatou i te ora ma te ore e tâua i to te Atua manaˈo, e faaino tatou ia ˈna e e fifihia tatou. I te mea e te ora nei tatou i roto i te ao a Satani, e mea tia ia ohipa puai tatou no te riri i te mau mea ta Iehova e riri e no te here roa ˈtu â i ta ˈna e au. (Sal. 97:10; Ioa. 1, 5:19) Mea faufaa roa ia tiaturi ma te aau tae mau e te ravea maitai aˈe no te tavini i te Atua, o te raveraa ïa i te mau mea atoa ma te haamaitai, aore ra faahanahana, i te Atua.—A taio i te Korinetia 1, 10:31.

13. No te aha e mea tia ˈi ia riri i te hara? Eaha ïa ta tatou e rave?

13 Mea riri na Iehova te hara. Ia na reira atoa ïa tatou e tia ˈi ma te faaatea roa mai ia tatou i te tahi noa ˈˈe mea e hara ˈi tatou. Ei hiˈoraa, e titauhia ia ara tatou eiaha e hema i te ohipa apotata a ore atu ai tatou e nehenehe e faahanahana faahou i te Atua. (Deut. 13:6-9) Eiaha roa ˈtu ïa tatou e amui i te mau apotata aore ra i te tahi noa ˈˈe taeae e faaino ra i te iˈoa o te Atua, noa ˈtu e e melo utuafare. (Kor. 1, 5:11) Eita tatou e maitaihia ia tamata tatou i te patoi i te mau manaˈo o te mau apotata aore ra o te feia e faaino ra i te faanahonahoraa a Iehova. Eiaha e hiˈopoa i to ratou mau manaˈo i roto i ta ratou mau papai aore ra i nia i te Internet. Mea atâta mau hoi te reira no to tatou mau taairaa e o Iehova.—A taio i te Isaia 5:20; Mataio 7:6.

14. Eaha te tahi o te mau ravea faufaa roa ˈˈe no te pee i te huru o Iehova? No te aha?

14 Te tahi o te mau ravea faufaa roa ˈˈe no te pee i te huru o to tatou Metua i te raˈi, o te faaiteraa ïa i te here mai ia ˈna. (Ioa. 1, 4:16-19) E itehia hoi e e pǐpǐ tatou na Iesu e e tavini tatou na Iehova ia here tatou te tahi i te tahi. (Ioa. 13:34, 35) Mea fifi paha i te tahi taime ia faaite i te here no to tatou tiaraa taata hara. E faaitoito anaˈe râ i te faaite i te here i te mau taime atoa. E atuatu anaˈe i te here e i te tahi atu mau huru maitatai Kerisetiano. E tapea te reira ia tatou ia rave i te mau mea ino e ia hara.—Pet. 2, 1:5-7.

15. Eaha to tatou huru i nia ia vetahi atu ia here tatou ia ratou?

15 No to tatou here ia vetahi atu, e hinaaro tatou e rave i te mea maitai no ratou. (Roma 13:8-10) A hiˈo na, ia here na hoa faaipoipo ia raua, e vai taiva ore noa raua ia raua. E tauturu mai te here i te mau matahiapo e te faaturaraa i ta ratou ohipa ia faaroo e ia auraro ia ratou. E faaroo e e faatura te mau tamarii e here ra i to ratou mau metua ia ratou, e eita ratou e faaino i to ratou mau metua. Ia here tatou ia vetahi atu, eita tatou e faateitei ia tatou e e paraparau ia ratou ma te faatura ore. (Iak. 3:9) E aupuru te mau matahiapo e here ra i te nǎnǎ a te Atua ia ratou ma te mǎrû.—Ohi. 20:28, 29.

16. E nafea te here e tauturu mai ai i roto i ta tatou taviniraa?

16 Ia faaite atoa tatou i te here i roto i ta tatou taviniraa. No to tatou here hohonu ia Iehova, eita tatou e paruparu ia ore te taata e tâuˈa mai aore ra e anaanatae mai. E poro noa râ tatou. No te here, e faaineine maitai tatou ia tatou e e faaitoito tatou i te aravihi atu â i roto i te taviniraa. Ia here mau tatou ia Iehova e i to tatou taata-tupu, eita tatou e manaˈo e hopoia teimaha te pororaa. E fanaˈoraa taa ê râ teie ta tatou e rave ma te oaoa.—Mat. 10:7.

E FAAHANAHANA NOA ANAˈE IA IEHOVA

17. No te aha tatou e maitaihia ˈi i te ite e te tapea ra te hara ia tatou ia faaite i te hanahana o te Atua?

17 Aita te rahiraa o te taata i ite i te huru ino mau o te hara. O tatou râ, oia ïa. No reira, ua ite tatou i te faufaaraa ia aro i to tatou mau hinaaro tia ore. Oia atoa ia haamataro i to tatou manaˈo haava ia turai ia tatou ia rave i te mea maitai i te taime e hinaaro ai tatou e rave i te mea ino. (Roma 7:22, 23) E nehenehe tatou e paruparu, ua tia râ i te Atua ia haapuai ia tatou no te rave i te mea tia i roto i te mau tupuraa atoa.—Kor. 2, 12:10.

18, 19. (a) Eaha te tauturu ia tatou ia upootia i nia ia Satani e ta ˈna mau demoni? (b) Eaha ta tatou e faaoti papu?

18 Ia hinaaro tatou e faahanahana ia Iehova, e aro tatou ia Satani e ta ˈna mau demoni. E tauturu mai te haana tamaˈi pae varua a te Atua ia upootia i teie aroraa. (Eph. 6:11-13) Te tamata noa nei Satani i te eiâ i te hanahana e au i te Atua anaˈe e te tutava noa nei oia i te tâpû i to tatou taairaa e o Iehova. Ia tamau râ tatou e te mau mirioni tane, vahine e tamarii i te vai taiva ore e i te faahanahana i te Atua, auê ïa poara no Satani! E tamau anaˈe ïa i te arue ia Iehova mai te mau melahi tei parau: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.”—Apo. 4:11.

19 E faaoti papu anaˈe e faahanahana noa ia Iehova noa ˈtu eaha te tupu mai. Mea papu e te oaoa ra oia i te ite i te rahiraa taata taiva ore ia rave i tei nehenehe no te pee i to ˈna huru e te faaite i to ˈna hanahana. (Mas. 27:11) Ia riro to tatou huru aau mai to Davida, tei himene: “E haamaitai â vau ia oe, e te Fatu, e tau Atua, ma tau aau atoa ra; e faarahi tamau â vau i to oe ra iˈoa.” (Sal. 86:12) Te tiai ru nei iho â tatou i te mahana e faaite ai tatou i te hanahana o Iehova ma te tia roa e e arue ai tatou ia ˈna e a muri noa ˈtu! Tera ta te huitaata faaroo e fanaˈo. Te faaite ra anei oe i te hanahana o te Atua i teie nei â ma te tiaturi e na reira e a muri noa ˈtu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 31]

Te faaite ra anei oe i te hanahana o Iehova i roto i teie mau tuhaa?