Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E mǎtaˈu hoi au ia vai?”

“E mǎtaˈu hoi au ia vai?”

“E mǎtaˈu hoi au ia vai?”

“Ia tupu noa mai â te tamaˈi ia ˈu nei, e tiaturiraa ïa to ˈu i reira.”—SAL. 27:3.

IA AU I TEIE MAU IRAVA, NA TE AHA E FAAITOITO IA OUTOU?

Salamo 27:1

Salamo 27:4

Salamo 27:11

1. Eaha ta te Salamo 27 e faataa mai?

 EAHA te tumu e poro atu â ˈi tatou noa ˈtu e te ino noa ˈtura teie nei ao? No te aha tatou e oaoa ˈi i te horoa i to tatou taime e itoito i roto i te pororaa noa ˈtu te mau fifi rahi o te tapihooraa? Na te aha e faaitoito noa ia tatou a taiâ ˈi e rave rahi i te ananahi? E pahono mai te Salamo 27, te himene a te arii Davida.

2. Eaha te tupu ia mǎtaˈu te hoê taata? Ia aha râ tatou?

2 Teie te parau matamua a Davida: “O Iehova to ˈu maramarama e to ˈu ora: o vai hoi ta ˈu e mǎtaˈu atu? o Iehova te tiai ia ˈu; e mǎtaˈu hoi au ia vai?” (Sal. 27:1) Ia mǎtaˈu te hoê taata, e paruparu roa oia a ore atu ai e rave i te tahi mea. Area tei tiaturi ia Iehova, e ore ïa e mǎtaˈu. E noaa râ ia ˈna te itoito. (Pet. 1, 3:14) Ia tiaturi tatou ia Iehova ei tiai ia tatou, ‘e parahi noa ïa tatou ma te ora [aore ra hau] e e faaea noa ma te mǎtaˈu ore i te ino.’ (Mas. 1:33; 3:25) Eaha te tumu?

“O IEHOVA TO ˈU MARAMARAMA E TO ˈU ORA”

3. I roto i teihea auraa o Iehova ˈi to tatou maramarama? Mea faufaa ia aha tatou?

3 “O Iehova to ˈu maramarama” i roto i te auraa e e haapii mai oia i te parau mau. (Sal. 27:1) Auaˈe te maramarama e ite ai tatou i te tahi fifi atâta aore ra te tahi mea i nia i to tatou eˈa. Eita râ te maramarama e tatara i te reira. Na tatou e ape atu. Oia atoa no Iehova. E faaite mai oia i te auraa o te mau mea e tupu ra i te ao nei. E faaara mai oia i te mau haafifiraa atâta a teie nei ao. E horoa atoa mai oia i te mau aratairaa Bibilia maitatai. Mea faufaa râ ia faaohipa i ta tatou e haapii mai. Ma te na reira e noaa mai ai te paari, mai te papai salamo tei rahi aˈe to ˈna ite i to to ˈna mau enemi e to ta ˈna mau orometua.—Sal. 119:98, 99, 130.

4. (a) No te aha Davida i parau ai e ‘o Iehova to ˈna ora’? (b) Afea Iehova e faaora ˈi i ta ˈna mau tavini?

4 Ia au i te Salamo 27:1, aita i moe ia Davida to Iehova faaoraraa ia ˈna. I te hoê mahana, i faaora na Iehova ia ˈna “i te liona e te daba.” Maoti atoa Iehova i pohe ai ia ˈna te aito Golia. I muri aˈe, ua faaora Iehova ia ˈna i te arii Saula tei imi i te haapohe ia ˈna i te mahae. (Sam. 1, 17:37, 49, 50; 18:11, 12; 19:10) No reira Davida i parau roa ˈi e ‘o Iehova to ˈna ora.’ I faaora na Iehova ia Davida, e na reira â oia i ta ˈna mau tavini. Afea? Ia tupu “te ati rahi” e piri maira.—Apo. 7:14; Pet. 2, 2:9.

HAAMANAˈO I TA IEHOVA TAUTURU

5, 6. (a) Ia haamanaˈo i te aha e itoito atu â ˈi tatou? (b) Eaha te noaa mai ia haamanaˈo e i tauturu na Iehova i to ˈna nunaa i tahito?

5 Na te aha e faaitoito atu â ia tatou? E pahono mai te Salamo 27:2, 3. (A taio.) Ua haamanaˈo Davida i te mau taime i faaora ˈi Iehova ia ˈna. (Sam. 1, 17:34-37) Maoti te reira i noaa ˈi ia ˈna te itoito no te faaruru i te mau fifi rahi atu â. Mai tera atoa anei no oe? Te haamanaˈo ra anei oe i to Iehova tautururaa ia oe, a itoito mai ai oe? I to oe pure-noa-raa no nia i te hoê fifi hepohepo, a horoa ˈtu ai Iehova i te paari e te puai no te faaoromai? I te matararaa te hoê fifi tei faaere na ia oe i te oaoa, a fanaˈo atu ai oe i te tahi mau haamaitairaa apî i roto i te taviniraa? (Kor. 1, 16:9) Eaha ˈtura to oe manaˈo? A tiaturi â ïa e e tauturu Iehova ia oe ia faaafaro aore ra ia faaoromai i te mau fifi rahi atu â.—Roma 5:3-5.

6 E nafea tatou ia opua te hoê faatereraa haavî e faaore i te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova? Mea rahi i teie tau tei tamata, aita râ i manuïa. E haamanaˈo anaˈe e ua tauturu Iehova i to ˈna nunaa i tahito. E noaa mai ïa te itoito no te faaruru i te mau mea atoa e tupu mai.—Dan. 3:28.

HAAFAUFAA I TE HAAMORIRAA MAU

7, 8. (a) Eaha ta Davida i ani ia Iehova ia au i te Salamo 27:4? (b) Eaha te hiero rahi pae varua o Iehova? E nafea ia haamori ia ˈna i reira?

7 Ma te haafaufaa i te haamoriraa mau e itoito atoa ˈi tatou. (A taio i te Salamo 27:4.) I te tau o Davida, o te sekene “te fare o Iehova.” Na Davida i faaineine i te mau mea atoa ia patu ta ˈna tamaiti o Solomona i te hoê hiero nehenehe no Iehova. E hanere matahiti i muri aˈe, ua parau Iesu e ua fatata te taime eiaha ˈi te taata e haamori faahou ia Iehova i te hiero. (Ioa. 4:21-23) I roto i te Hebera pene 8 e tae atu i te pene 10, ua faahiti te aposetolo Paulo i te hoê hiero rahi i te pae varua tei haamata i to Iesu bapetizoraahia i te matahiti 29, a pûpû ai oia ia ˈna no te rave i to Iehova hinaaro. (Heb. 10:10) Teie hiero rahi pae varua, o te mau faanahoraa ïa ta Iehova i rave ia haamori tatou ia ˈna ma te au maoti to tatou faaroo i te tusia taraehara o Iesu. E nafea ïa ia haamori i te Atua i taua hiero ra? Ia pure ïa tatou “ma te aau haavare ore, ma te faaroo papu mau.” Ia faaite i to tatou tiaturiraa ma te taiâ ore, ia haere i te mau putuputuraa e ia rave i ta tatou haamoriraa utuafare. (Heb. 10:22-25) Ma te haafaufaa i te haamoriraa mau e itoito ai tatou i teie mau mahana hopea fifi roa.

8 Te apiti rahi nei te mau tavini taiva ore a Iehova i te ao nei i te pororaa, te haapii nei i te reo apî e te haere nei i te mau vahi mea iti roa te taata poro i te Basileia. E au ratou ia Davida tei ani ia Iehova ia fanaˈo i to ˈna maitai e ia haamori ia ˈna noa ˈtu eaha te tupu mai.—A taio i te Salamo 27:6.

TIATURI I TA TE ATUA TAUTURU

9, 10. Eaha ta te Salamo 27:10 e haapapu maira?

9 Ua tiaturi mau â Davida i ta Iehova tauturu. Ua na ô hoi oia: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Sal. 27:10) Aita to Davida na metua i faarue ia ˈna ia au i te Samuela 1 pene 22. Mea rahi râ i teie mahana tei faaruehia e to ratou fetii. E rave rahi tei tauturuhia e tei paruruhia e te amuiraa Kerisetiano î i te here.

10 E turu iho â Iehova i ta ˈna mau tavini noa ˈtu e e faarue te taata ia ratou. E na reira atoa ïa oia ia û ratou i te tahi atu mau fifi. Ei hiˈoraa, ia haapeapea tatou e nafea ia aupuru i to tatou utuafare, e haamanaˈo anaˈe e na Iehova tatou e tauturu. (Heb. 13:5, 6) Ua ite oia i te oraraa e te hinaaro mau o ta ˈna mau tavini taiva ore atoa.

11. Eaha ta te taata e parau no nia i te mau Ite no Iehova no to ratou tiaturi i te Atua? A horoa i te hoê hiˈoraa.

11 A hiˈo na ia Victoria i Libéria. Te haapii ra oia i te Bibilia a faarue ai ta ˈna tane ia ˈna e ta ˈna na tamarii e toru. Noa ˈtu e aita e nohoraa e aita e ohipa, ua tamau oia i ta ˈna haapiiraa e ua bapetizohia ˈtura. I te hoê mahana, ua ite ta ˈna tamahine 13 matahiti i te hoê pute moni. Ia ore raua e hema, ua faaoti raua eiaha e taio i te rahiraa moni i roto. Ua faahoˈi oioi atu râ i te fatu, te hoê faehau, tei parau e ahani mea afaro te taata atoa mai te mau Ite no Iehova, mea maitai e mea hau roa ïa te ao taatoa. Ua faaite atu Victoria i roto i te Bibilia e ua fafau Iehova i te hoê ao apî. No to ˈna maere rahi i te hapa ore o Victoria, ua horoa ˈtu oia i te hoê tino moni rahi. No to ratou tiaturi papu e e aupuru iho â Iehova ia ratou i tui ai te roo o te mau Ite no Iehova ei feia afaro.

12. E faaite tatou i te aha ma te tavini noa ia Iehova noa ˈtu te ereraa i te ohipa aore ra te moni? A horoa i te hoê hiˈoraa.

12 A hiˈo atoa na ia Thomas, taata poro bapetizo-ore-hia i Sierra Leone. Fatata hoê matahiti to ˈna haapiiraa i te tamarii ma te aufau-ore-hia. Ia uiuihia râ oia e te faatere haapiiraa, te hoê perepitero, e aufauhia ˈi oia. Ua parau atu te perepitero e eita te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova e faatiahia i te fare haapiiraa. Ua onoono atura ia maiti Thomas i ta ˈna ohipa aore ra ta ˈna mau tiaturiraa Bibilia. Aita Thomas i nounou i ta ˈna ohipa e ta ˈna atoa ïa moni ohipa. Ua noaa mai râ ia ˈna te tahi atu ohipa, tataî radio e te vini. Ia tiaturi tatou ia Iehova, eita roa ˈtu tatou e taiâ ia ere i te mau mea hinaaro-mau-hia. Ta teie ïa hiˈoraa e te tahi atu e faaite ra. E aupuru mai iho â Iehova, na ˈna hoi i poiete i te mau mea atoa e ua paruru noa oia i to ˈna nunaa.

13. Mea itoito roa te mau taeae e tuahine i roto i te pororaa i te mau fenua veve. No te aha?

13 I te fenua veve e rave rahi, mea itoito roa te mau taeae e tuahine i roto i te pororaa. Eaha te tumu? Ia au i te hoê amaa, mea rahi o te farii i te haapii i te Bibilia aita e ohipa ta ratou. Mea vata aˈe ïa ratou no te haapii i te roaraa o te mahana. E taime atoa to te mau taeae e tuahine no te poro. E farii oioi te taata e te ora nei tatou i te mau mahana hopea, te ite ra hoi ratou e ua ino roa te oraraa. I te hoê fenua, mea rahi te taata poro e faatere ra hau atu i te toru haapiiraa Bibilia. Ua papai te hoê mitionare tei tavini i reira 12 tiahapa matahiti e mea vata aˈe e rave rahi taeae e tuahine no te pororaa e te haapiiraa Bibilia, no te mea e oraraa haihai to ratou. Mea iti ïa te mau mea e pau ai te taime.

14. E nafea te Atua e paruru ai i te feia rahi roa?

14 Ua fafau Iehova e e tauturu, e paruru e e faaora oia i to ˈna nunaa. Ua papu ia tatou e e na reira iho â oia. (Sal. 37:28; 91:1-3) E feia rahi roa te ora ˈtu i “te ati rahi.” (Apo. 7:9, 14) Eita te Atua e vaiiho i te enemi ia haamou i to ˈna nunaa i te roaraa o teie mau mahana hopea. E horoa ˈtu oia i te mau mea atoa e hinaaro-mau-hia no te faaruru i te mau tamataraa, a piri noa ˈi to ratou taairaa e o ˈna. E i Aramagedo, e paruru Iehova i ta ˈna mau tavini.

‘HAAPII MAI E IEHOVA I TO OE EˈA’

15, 16. Eaha te noaa mai ia faaohipa tatou i ta te Atua haapiiraa? A horoa i te hoê hiˈoraa.

15 Mea faufaa roa ia haapii-noa-hia e te Atua e itoito â ˈi tatou. Ta Davida ïa i ani: “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e aratai ia ˈu na te eˈa manina, no to ˈu nei mau enemi.” (Sal. 27:11) Ia au i teie pure, mea titauhia ia faaroo maite i te mau aratairaa Bibilia no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova e ia faaohipa oioi i te reira. Mea rahi tei faaohipa i te aˈoraa paari e ei oraraa haihai e tia ˈi. Ua aufau ratou i ta ratou mau tarahu e ua hoo atu i te mau mea e ere i te mea faufaa roa. Ua tauturu te reira ia ratou i te fifiraa te tapihooraa. Aita ˈtura ratou i teimaha i te mau mea e ere i te mea faufaa, ua vata râ no te pororaa. E ui anaˈe ïa, ‘Te faaohipa oioi ra anei au i te mau mea ta ˈu e taio i roto i te Bibilia e te mau papai a te tavini haapao maitai e te paari, noa ˈtu e e titauhia te tahi haapaeraa?’—Mat. 24:45.

16 Eita tatou e mǎtaˈu mai te peu e na Iehova tatou e haapii e e aratai na te eˈa maitai. Ua ani te hoê pionie tamau i Marite i te hoê ohipa e nehenehe ai to ˈna utuafare e tamau noa i te taviniraa taime taatoa. Ua parau râ to ˈna paoti e eita e noaa ia ˈna tera ohipa, aita hoi ta ˈna e parau tuite tuatoru. Ahiri o oe tera, e tatarahapa anei oe i te haapaeraa i te haapiiraa tuatoru no te rave i te taviniraa taime taatoa? E piti hebedoma i muri iho, ua ere te paoti i ta ˈna ohipa e ua ui te paoti apî i te taeae eaha ta ˈna mau fa. Ua faataa ˈtura oia e e tavini Ite no Iehova taime taatoa raua ta ˈna vahine e eita raua e hinaaro e vaiiho i ta raua taviniraa. Ua parau oioi atura te paoti: “Ua ite au e mea taa ê iho â oe! Hou to ˈu papa a pohe ai, e piti o to outou mau taata tei haere noa mai e taio i te Bibilia no ˈna i te mau mahana atoa. Ua opua ˈtura vau e ia hinaaro noa ˈtu te hoê Ite no Iehova i te tauturu, e tauturu iho â vau.” I te poipoi aˈe, ua noaa i te taeae te ohipa ta te paoti matamua i ore i hinaaro e horoa ˈtu. No reira, ia tuu tatou i te Basileia i te parahiraa matamua, e horoa mai iho â Iehova i ta tatou e hinaaro mau mai ta ˈna i fafau.—Mat. 6:33.

FAUFAA ROA IA TIATURI E IA TIAI IA IEHOVA

17. Maoti te aha e ore ai tatou e mǎtaˈu i te ananahi?

17 Ua parau Davida: “Te manaˈo [aore ra tiaturi] nei râ vau, e noaa ia ˈu te maitai o Iehova i te fenua o te taata nei.” (Sal. 27:13) No to ˈna tiaturi i ta Iehova mau parau fafau i tiai ai oia ia ˈna. Mea faufaa atoa ia tiaturi e ia tiai tatou ia Iehova. Ua horoa mai oia i te tiaturiraa e te mau haapiiraa i roto i te Salamo 27 e faufaahia ˈi to tatou oraraa. E tamau anaˈe ïa i te pure ia ˈna ia faaitoito mai i teie mau mahana hopea e ia faaora ia tatou i Aramagedo.—A taio i te Salamo 27:14.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Ma te haamanaˈo i to Iehova faaoraraa ia ˈna i itoito ai Davida

[Hohoˈa i te api 25]

E poro atu â anei tatou noa ˈtu e te fifi ra te tapihooraa?