Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia arataihia oe e Iehova i te tiamâraa mau

Ia arataihia oe e Iehova i te tiamâraa mau

Ia arataihia oe e Iehova i te tiamâraa mau

“[A] hiˈo . . . i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra.”—IAK. 1:25.

E NEHENEHE ANEI OUTOU E FAATAA?

Eaha te ture e aratai ia tatou i te tiamâraa mau, e no te aha tatou e faufaahia ˈi i tera ture?

Ia aha no te ite i te tiamâraa mau?

Eaha te tiamâraa e tiai ra i te feia atoa e vai noa i nia i te eˈa o te ora?

1, 2. (a) Eaha te itehia ra i nia i te tiamâraa o te taata, e no te aha? (b) Eaha te tiamâraa e tiai ra i te mau tavini a Iehova?

 TE MARAA noa ˈtura te nounou, te faatura ore i te ture e te haavîraa uˈana i teie tau ta tatou e ora nei. (Tim. 2, 3:1-5) No reira te mau faatereraa e tuu ai e rave rahi atu â ture e mutoi e e tamaumau ai i te mau taviri hohoˈa no te ite i ta te taata e rave ra. I te tahi mau fenua, no te paruru ia ratou, te tamaumau nei te taata i te mau matini o te faaara e ua tomo mai te tahi taata i roto i te fare, oia atoa e rave rahi ponao e te mau aua e haru ai te uira. Mea rahi atoa o te ore e haere na rapaeau i te po aore ra o te ore e vaiiho i ta ratou mau tamarii ia hauti i rapae, i te po e te ao, aita anaˈe e taata no te haapao atu. Oia mau, te iti noa ˈtura te tiamâraa o te taata e e au ra e e iti faahou â.

2 I te ǒ i Edene, ua parau Satani e te tiamâraa mau, o te faataa-ê-raa ïa ia Iehova. E haavare ino mau â teie, e ere anei? Hau atu â te taata i te ore e tâuˈa i te mau ture aveia morare e pae varua a te Atua, hau atu â te huitaata i te mauiui, oia atoa tatou te mau tavini a Iehova. Te tiaturi nei râ tatou e e faaorahia te huitaata i te faatîtîraa a te hara e te ino a fanaˈo atu ai i ta te Bibilia e parau ra “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.” (Roma 8:21) Oia mau, te faaineine nei Iehova i ta ˈna mau tavini no tera tiamâraa. E nafea?

3. Ua horoa Iehova i te mau pǐpǐ a te Mesia i teihea ture? Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

3 E itehia te pahonoraa i roto i ta Iakobo i parau “te ture tia roa o te tiamâ ra.” (A taio i te Iakobo 1:25.) Ia manaˈo te taata i te ture, e manaˈo iho â ratou i te mau taotiaraa, eiaha râ i te tiamâraa. Eaha ïa “te ture tia roa o te tiamâ ra”? E e nafea tera ture e faatiamâ ˈi ia tatou?

TE TURE O TE TIAMÂRAA

4. Eaha “te ture tia roa o te tiamâ ra”? O vai te faufaahia i te reira?

4 E ere “te ture tia roa o te tiamâ ra” i te Ture a Mose, e haamanaˈo hoi tera ture i to Iseraela e e feia hara ratou. E ua faatupu te Mesia i tei tohuhia i roto. (Mat. 5:17; Gal. 3:19) Te faahiti ra ïa Iakobo i teihea ture? Ua manaˈo oia i “te ture a te Mesia,” parau-atoa-hia “te ture faaroo” e “te ture tiamâ.” (Gal. 6:2; Roma 3:27; Iak. 2:12) “Te ture tia roa,” o te mau mea atoa ïa ta Iehova e titau maira. O te mau Kerisetiano faatavaihia e o te mau “mamoe ê atu” te faufaahia i te reira.—Ioa. 10:16.

5. No te aha e ere te ture o te tiamâraa i te mea teimaha?

5 Mea teimaha e mea fifi ia taa i te mau ture o te fenua e rave rahi. Area “te ture tia roa,” mea taa ê roa ïa, e faaueraa tumu ohie to roto. (Ioa. 1, 5:3) Ua parau Iesu: “Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mat. 11:29, 30) Hau atu â, aita “te ture tia roa” e titau ra i te hoê tapura faatureraa roroa. Ua niuhia hoi teie ture i nia i te here e ua papaihia te reira i roto i te feruriraa e te aau, eiaha râ i nia i te pǎpǎ ofai.—A taio i te Hebera 8:6, 10.

E NAFEA “TE TURE TIA ROA” E FAATIAMÂ ˈI IA TATOU?

6, 7. (a) Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau ture aveia a Iehova? (b) No te aha te ture tia roa e faatiamâ ˈi?

6 Ua tuu Iehova i te mau taotiaraa no te maitai o te taata e no te paruru ia ratou. A feruri na i te mau ture o te natura, mai te puai aratoraa: ia ouˈa te hoê taata mai nia mai i te hoê vahi teitei, e pepe roa oia aore ra e pohe roa. Aita te taata e amuamu ra e te haavî ra tera mau ture ia ratou. Mea au râ na ratou, no te mea ua ite ratou e mea faufaa roa tera mau ture o te natura no to ratou maitai. Oia atoa, no te maitai o te taata te mau ture aveia morare e pae varua a Iehova e itehia i roto i “te ture tia roa” a te Mesia.

7 E paruru te ture o te tiamâraa ia tatou. E faatia atoa mai teie ture ia haamâha i to tatou mau hinaaro ma te ore e haamauiui ia tatou iho e ma te haapao i to vetahi atu tiaraa e tiamâraa. No te ite i te tiamâraa mau, aore ra no te rave i ta tatou e hinaaro, e titauhia ïa ia atuatu i te mau hinaaro maitai o te tuati ra i te huru o Iehova e i ta ˈna mau ture aveia. No reira, e mea tia ia haapii tatou i te hinaaro i ta Iehova e hinaaro ra e i te riri i ta ˈna e riri ra. E tauturu mai te ture o te tiamâraa ia na reira.—Am. 5:15.

8, 9. Eaha te mau maitai ta te feia e auraro ra i te ture o te tiamâraa e fanaˈo? A faataa.

8 No to tatou huru taata hara, mea fifi roa ia haavî i to tatou mau hinaaro tia ore. Teie râ, ia auraro maite tatou i te ture o te tiamâraa, e fanaˈo tatou i te tahi tiamâraa i teie nei â. A hiˈo na ia Jay, te hoê piahi Bibilia apî. Mea puhipuhi roa o ˈna i te avaava. I to ˈna iteraa e aita te Atua e au i tera peu, e mea tia ia rave oia i te hoê faaotiraa. E vaiiho anei o ˈna e na to ˈna mau hinaaro pae tino e faatere ia ˈna aore ra e auraro o ˈna ia Iehova? Ma te paari, ua maiti oia e tavini i te Atua noa ˈtu e mea fifi roa no ˈna ia faaea i te puhipuhi i te avaava. Eaha to ˈna huru i muri aˈe? Ua na ô oia: “E tiamâraa faahiahia tei noaa ia ˈu e ua oaoa roa vau.”

9 Ua haapii Jay e e faatîtî iho â te mau tiamâraa o te ao, o te faatia ra i te taata ia ‘haapao i ta te tino.’ Area te mau tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra, oia hoi ‘te haapaoraa i ta te varua,’ e faatiamâ mai ïa e e aratai i “te ora e te hau.” (Roma 8:5, 6) Ihea to Jay iteraa i te puai no te faaea i tera peu e faatîtî ra ia ˈna? Eiaha i roto ia ˈna iho, i te Atua râ. Ua parau oia: “Ua tamau vau i te haapii i te Bibilia, i te pure no te ani i te varua moˈa e ua farii au i te tauturu î i te here a te amuiraa Kerisetiano.” E nehenehe atoa teie mau ravea e tauturu ia tatou paatoa ia fanaˈo i te tiamâraa mau. E hiˈo anaˈe e nafea.

A HIˈO I ROTO I TE PARAU A TE ATUA

10. Eaha te auraa e “hiˈo” i roto i te ture a te Atua?

10 Te taio nei tatou i roto i te Iakobo 1:25: “O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite . . . e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.” Te auraa o te taˈo Heleni tumu i hurihia ei “hiˈo” teie ïa, “e piˈo no te hiˈopoa” i te tahi mea. E titauhia ïa te tutavaraa tamau. Ia hinaaro tatou e ia ohipa te ture o te tiamâraa i nia i to tatou feruriraa e aau, e mea tia ia rave i ta tatou tuhaa ma te haapii maite i te Bibilia e te feruriruriraa i roto i te pure i ta tatou e taio ra.—Tim. 1, 4:15.

11, 12. (a) Mea nafea Iesu i te faataaraa i te faufaaraa ia riro te parau mau ei huru oraraa? (b) Mai tei faataahia i nia ˈtu, eaha te fifi atâta tei titauhia ia haapao te feia apî iho â râ?

11 I te hoê â taime, e titauhia ia “tamau maite” tatou i te faaohipa i te Parau a te Atua. E riro ïa te parau mau ei huru oraraa no tatou. Ua faahiti Iesu i te hoê â manaˈo a parau ai i te tahi mau taata tei tiaturi ia ˈna: “I[a] mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ia outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioa. 8:31, 32) E “ite” i ǒ nei, ia au i te tahi buka, o te haafaufaa-atoa-raa ïa. No te mea e haafaufaa te taata i ta ˈna i ite mai. No reira, ua ite papu tatou i te parau mau ia riro te reira ei huru oraraa no tatou. Mea tano ïa ia parau e te ohipa ra ‘te parau a te Atua’ i nia ia tatou ma te tauturu ia tatou ia faaite maitai atu â i te huru o to tatou Metua i te raˈi.—Tes. 1, 2:13.

12 A uiui, ‘Ua ite mau anei au i te parau mau? Ua faariro anei au i te parau mau ei huru oraraa no ˈu? Aore ra te hiaai noa ra anei au i te tahi mau “tiamâraa” o te ao?’ Te faatia nei te hoê tuahine tei paari i roto i te parau mau e i to ˈna apîraa ua tiaturi oia ia Iehova. Aita roa ˈtu râ oia i ite maitai o vai ra o ˈna. Ua papai oia: “Aita roa ˈtu vau i haapii i te riri i ta ˈna i riri. Aita roa ˈtu vau i tiaturi e mea faufaa no ˈna ta ˈu e rave ra. E aita roa ˈtu vau i haapii ia haafatata ˈtu ia ˈna ia fifi au. Ua tiaturi noa vau i to ˈu ite, e ua taa ia ˈu i teie nei e mea maamaa te reira, no te mea aita hoê aˈe mea ta ˈu i ite.” Ma te oaoa, ua taa i teie tuahine e mea hape mau to ˈna huru feruriraa e ua rave i te tahi mau tauiraa rahi. Ua haamata atoa oia i te tavini ei pionie tamau.

E TAUTURU TE VARUA MOˈA IA OE IA TIAM MAI

13. E nafea te varua moˈa o te Atua e tauturu ai ia tatou ia tiamâ mai?

13 Te taio nei tatou i roto i te Korinetia 2, 3:17 e ‘i reira te varua o Iehova, i reira te tiamâ.’ E nafea te varua moˈa e tauturu ai ia tatou ia tiamâ mai? E faatupu atoa te varua moˈa i roto ia tatou te mau huru maitatai faufaa roa no te tiamâ mai: te hinaaro, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore. (Gal. 5:22, 23) Eita te totaiete e ite i te tiamâraa mau aita anaˈe tera mau huru maitatai, te here iho â râ. Ta tatou ïa e ite nei na te ao. Te mea anaanatae, ua parau â te aposetolo Paulo i muri iho i te faataaraa i ta te varua e faatupu: “Aore hoi te ture i te reira.” Eaha ta ˈna i hinaaro e parau? E nehenehe tera mau huru maitatai e rahi roa mai i roto i to tatou oraraa, aore hoi e ture no te taotia i te reira. (Gal. 5:18) Ahani e e ture, aita ïa e faufaaraa to te reira i te mea e te hinaaro ra Iehova e ia faaite tatou i te mau huru maitatai o te Mesia e a muri noa ˈtu aore e taotiaraa.

14. E nafea te varua o teie nei ao e faatîtî ai i te taata?

14 Te manaˈo nei paha te taata tei arataihia e te varua o teie nei ao e o te haamâha ra i to ratou mau hinaaro pae tino e mea tiamâ ratou. (A taio i te Petero 2, 2:18, 19.) E ere roa ˈtu râ. E titauhia e rave rahi roa faatureraa no te haavî i to ratou mau hinaaro e ta ratou mau haaraa e ati ai i te pae hopea. Ua parau Paulo: “Aore e ture i haapaohia no te taata parau-tia, no te faahapa ture râ, e te aˈo atâ.” (Tim. 1, 1:9, 10) E tîtî atoa ratou no te hara, te rave nei hoi ratou ‘i ta te tino i hinaaro ra.’ E e faatere haavî te tino. (Eph. 2:1-3) E au ratou i te manumanu o te haere tia ˈtu i roto i te hoê auˈa î i te meli. No te mea ua pee ratou i to ratou mau hinaaro, aita ˈtura ratou i nehenehe e matara faahou mai.—Iak. 1:14, 15.

TE TIAMÂRAA I ROTO I TE AMUIRAA KERISETIANO

15, 16. No te aha mea faufaa ˈi te apitiraa ˈtu i te amuiraa, e eaha te tiamâraa ta tatou e fanaˈo nei?

15 Aita oe i faaî i te hoê aniraa no te riro ei melo o te amuiraa Kerisetiano. Tei roto oe i te amuiraa no te mea na Iehova i faatae mai ia oe i reira. (Ioa. 6:44) No te aha? No te mea anei e ua ite oia e e taata parau-tia oe o tei mǎtaˈu i te Atua? E parau paha oe e, “E ere roa ˈtu!” Eaha ïa ta te Atua i ite? Ua ite oia i te hoê aau o te farii i ta ˈna ture e faatiamâ e o te pee i ta ˈna aratairaa maitai. Na roto i te amuiraa, ua haapao Iehova ia oe ma te haapii ia oe i ta ˈna Parau, ma te faatiamâ ia oe i te mau haapiiraa hape i te pae faaroo e te mau ohipa manamana e ma te haapii ia oe ia pee i te huru o te Mesia. (A taio i te Ephesia 4:22-24.) Te fanaˈo nei ïa oe i te haamaitairaa e riro ei melo o te hoê nunaa otahi na te ao o te nehenehe e parauhia e ‘feia tiamâ.’—Iak. 2:12.

16 A feruri na: Te mǎtaˈu ra anei oe tei rotopu anaˈe oe i te feia e here ra ia Iehova ma to ratou aau atoa? A paraparau ai oe i te mau taeae e tuahine i te Piha a te Basileia, e tapea noa anei oe i ta oe mau taihaa ahani te reira e ravehia ˈi? Eita roa ˈtu! Eita roa ˈtu oe e haapeapea. Hoê â anei to oe huru e te tahi atu mau taata i te tahi atu vahi? Eita ïa! Mea iti roa râ te tiamâraa ta oe e fanaˈo nei i roto i te nunaa o te Atua ia faaauhia i tera e tiai ra ia oe i mua noa mai.

“TE TIAMÂ MAITAI O TE TAMARII A TE ATUA”

17. E nafea te tiamâraa o te huitaata e taaihia ˈi i “te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua”?

17 No nia i te tiamâraa ta Iehova e horoa na ta ˈna mau tavini i te fenua nei, ua papai Paulo: “Te hinaaro rahi o te mau mea hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua.” Na ô faahou atura oia: “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.” (Roma 8:19-21) “Te mau mea hamanihia,” o te huitaata ïa e tiaturi ra e ora i te fenua e o te fanaˈo i te mau haamaitairaa o “te faaiteraahia” mai o te mau tamarii a te Atua tei faatavaihia i te varua. E haamata teie faaiteraa ia tauturu teie mau “tamarii,” tei faatiahia i te raˈi, i te Mesia no te tamâ i te fenua i te ino e no te aratai i te “feia rahi roa” i roto i te ao apî.—Apo. 7:9, 14.

18. (a) E nafea te huitaata faaroo e fanaˈo ai i te tiamâraa rahi roa ˈˈe? (b) I te pae hopea, e fanaˈo te taata i teihea tiamâraa?

18 E fanaˈo te huitaata tei hoohia mai i te hoê tiamâraa taa ê. E tiamâ mai ratou i te mana o Satani e ta ˈna mau demoni. (Apo. 20:1-3) Auê te oaoa e! Mai reira mai, e faatiamâ mai na 144 000 arii e tahuˈa i te huitaata ma te faaohipa mǎrû noa i te mau maitai o te tusia taraehara a tiamâ roa mai ai te taata i te hara e i te huru tia ore no ǒ mai ia Adamu ra. (Apo. 5:9, 10) E naea i te taata tei faaite i to ratou faaroo i mua i te tamataraa te tiamâraa tia roa ta Iehova i opua na no ratou, oia hoi “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.” A feruri na! E ere faahou i te mea fifi ia rave i te mea tia i te aro o te Atua. E riro to tino, aau, e feruriraa ei mea tia roa e e nehenehe oe e pee i te mau huru maitatai o te Atua ma te tia roa.

19. Ia aha tatou no te vai noa i nia i te eˈa e aratai ra i te tiamâraa mau?

19 Te hinaaro ra anei oe e ite i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua”? A vaiiho ïa i “te ture tia roa o te tiamâ” ia ohipa i nia i to feruriraa e aau. A hiˈopoa tamau maite i te mau Papai e ia riro te parau mau ei huru oraraa no oe. A pure no te ani i te varua moˈa. A haafaufaa i te amuiraa Kerisetiano e i te maa pae varua no ǒ mai ia Iehova ra. Eiaha e vaiiho ia Satani ia faahema ia oe, mai ta ˈna i rave i nia ia Eva, ma te manaˈo e mea etaeta te mau faaueraa a te Atua. Mea aravihi iho â o Satani. Mai ta tatou râ e ite i to muri nei tumu parau, eita tatou e noaahia e Satani, “e ere hoi tatou i te ite ore i ta ˈna mau ravea.”—Kor. 2, 2:11.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Te hiaai noa ra anei au i te tahi mau “tiamâraa” o te ao?

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faariro anei au i te parau mau ei huru oraraa no ˈu?