Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tahoê ra Iehova i to ˈna utuafare

Te tahoê ra Iehova i to ˈna utuafare

Te tahoê ra Iehova i to ˈna utuafare

‘Te aˈo atu nei au ia outou ia vai â te au tahoê a te varua.’—EPH. 4:1, 3.

E NAFEA OUTOU E FAATAA ˈI?

Eaha te fa o te tiaauraa a te Atua?

E nafea ia faaohipa i te aˈoraa ‘ia vai â te au tahoê a te varua’?

Eaha te tauturu mai ia hamani maitai?

1, 2. Eaha ta Iehova opuaraa no te fenua e te taata?

 UTUAFARE. Eaha te fa mai i roto i to oe feruriraa? Te mahanahana anei? Te oaoa? Te haa-amui-raa no te hoê â fa? Te hoê vahi e paari ai, e haapii ai e e faaite ai te tahi i te tahi i to ratou manaˈo? Te reira iho â mai te peu e e utuafare haapao maitai to oe. O Iehova te Tumu o te utuafare. (Eph. 3:14, 15) I opua na oia ia fanaˈo te mau melahi i te raˈi e te taata i te fenua i te hau, ia tiaturi te tahi i te tahi e ia tahoê mau â ratou.

2 I to Adamu raua Eva hararaa, e ere faahou te taata i te melo o te utuafare o te Atua. Aita râ te opuaraa a Iehova i taui, e î iho â te paradaiso i te fenua nei i te huaai o Adamu raua Eva. (Gen. 1:28; Isa. 45:18) Ua faaineine oia i te mau mea atoa ia tupu te reira. Na te buka Bibilia Ephesia, o te auhoêraa te manaˈo tumu, e faataa mai. E hiˈo mai tatou i te tahi mau irava e e nafea ia turu i ta Iehova opuaraa e tahoê i to te raˈi e to te fenua ei utuafare.

TE TIAAURAA

3. Eaha te tiaauraa a te Atua i roto i te Ephesia 1:10? Inafea te haamataraa te tuhaa matamua?

3 Ua parau Mose ia Iseraela: “O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova.” (Deut. 6:4) E turu iho â ta Iehova mau mea atoa e rave i ta ˈna opuaraa. Ua haamata oia i te faaineine i to te raˈi e to te fenua ia hoê ratou ei utuafare. Ua faanaho ïa oia i te hoê “tuuraa parau,” aore ra tiaauraa. (A taio i te Ephesia 1:8-10.) E piti tuhaa to teie tiaauraa. A tahi, e faaineine te Atua i te feia faatavaihia no te ora i te raˈi a auraro ai i te aratairaa a Iesu Mesia. Ua haamata te reira i te Penetekose 33, i to Iehova haaputuputuraa i te feia e faatere e te Mesia i te raˈi ma te faatavai ia ratou. (Ohi. 2:1-4) Maoti te tusia taraehara o te Mesia e tiahia ˈi tei faatavaihia no te ora. Ua ite ratou e ua fariihia ratou e te Atua ei ‘tamarii na ˈna.’—Roma 3:23, 24; 5:1; 8:15-17.

4, 5. Eaha te piti o te tuhaa o te tiaauraa?

4 Te piti, e faaineine te Atua i te feia e ora i roto i te paradaiso i te fenua i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia Mesia. O te “feia rahi roa” na mua te ora i roto i te paradaiso. (Apo. 7:9, 13-17; 21:1-5) I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti, e faatiahia mai e miria taata pohe o te apiti atu i te feia rahi roa. (Apo. 20:12, 13) E haapapu mau â te tia-faahou-raa i to tatou auhoêraa! Ia hope na tausani matahiti, e tamatahia “to te fenua,” oia hoi te feia rahi roa e tei faatiahia mai. Te feia atoa e tapea i to ratou taiva ore, e fariihia ïa e te Atua ei ‘tamarii na ˈna’ i te fenua.—Roma 8:21; Apo. 20:7, 8.

5 I teie mahana, te faaineine ra Iehova i te feia faatavaihia no te ora i te raˈi e te mau mamoe ê atu no te ora i roto i te paradaiso i te fenua. E nafea râ tatou taitahi e turu ai i te tiaauraa a te Atua?

‘IA VAI Â TE AU TAHOÊ A TE VARUA’

6. Eaha na irava e faaite ra e ia putuputu iho â te mau Kerisetiano?

6 Ia au i te Bibilia, mea faufaa roa ia putuputu te mau Kerisetiano. (Kor. 1, 14:23; Heb. 10:24, 25) E ere noa i te farereiraa i te hoê â vahi, mai te feia e haere i te matete aore ra i te tahua tuaro. Mea faufaa atoa ia tahoê tatou, ma te faaohipa ïa i te haapiiraa a Iehova e ma te pee i te aratairaa a te varua moˈa o te Atua.

7. E nafea ia faaohipa i te aˈoraa ‘ia vai â te au tahoê a te varua’?

7 I te aro o Iehova, ua tiahia te feia faatavaihia ei tamaiti na ˈna e te mau mamoe ê atu ei hoa no ˈna maoti te tusia taraehara o te Mesia. Noa ˈtu râ, e tupu iho â te peapea i rotopu ia tatou a ora noa ˈi tatou i roto i teie nei ao. (Roma 5:9; Iak. 2:23) No reira te Bibilia e parau mai ai ia faaoromai te tahi i te tahi. Ia aha râ tatou e tahoê ai tatou e te mau taeae e tuahine? Ia ‘haehaa ïa te aau e ia mǎrû.’ Ua parau atoa Paulo ia ara maite ‘ia vai â te au tahoê a te varua i te atiraa no te hau.’ (A taio i te Ephesia 4:1-3.) E faaohipa tatou i teie aˈoraa ma te pee i te aratairaa a te varua o te Atua, o te tauturu mai ia faahotu i te mau huru maitatai. Maoti te hotu a te varua e afaro ai te peapea, a hoê atu ai tatou. Area ta te tino e rave, e faaamahamaha ïa ia tatou.

8. E nafea “ta te tino e rave” e haafifi ai i te auhoêraa?

8 E nafea “ta te tino e rave” e haafifi ai i te auhoêraa? (A taio i te Galatia 5:19-21.) E faataa ê te faaturi i te hoê taata ia Iehova e i te amuiraa, te mau tamarii i to ratou na metua e te apiti hapa ore i to ˈna hoa faaipoipo. E haafifi te peu faufau i te auhoêraa e te Atua e te feia e here ra ia ˈna. Eita roa ˈtu te taata taiata e auraro i te mau ture parau-tia a te Atua. Te vai ra ˈtu â ta te tino e rave e taa ê ai te taata te tahi i te tahi e i te Atua. Mea riri roa na Iehova te reira.

9. Eaha te mau uiraa e ui no te ite e te tutava ra anei tatou i te parahi hau noa ma te tahoê?

9 Mea maitai ia uiui tatou taitahi: ‘Te tutava ra anei au i te parahi hau noa ma te tahoê e to ˈu mau taeae e tuahine? Eaha ta ˈu e rave ia peapea vau e te tahi atu? E faatia haere anei au i te hoa ia turu mai ratou ia ˈu? E tiai anei au e na te matahiapo e farerei i tera taata, a ore atu ai au e paraparau ia ˈna no te faahau? E ape anei au i te tahi atu taata e fifi atoa to mâua no te ore e faaafaro i te reira?’ Ia na reira tatou, aita ïa tatou e turu ra i ta Iehova opuaraa e tahoê i to te raˈi e to te fenua atoa i te Mesia.

10, 11. (a) Eaha te faufaaraa ia parahi hau e te mau taeae? (b) Ia aha tatou e parahi hau ai tatou e e haamaitai mai ai Iehova?

10 Ua parau Iesu: “E teie nei ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata ra, e ua manaˈo ihora oe i reira, e e hara ta to taeae ia oe na; e vaiiho atu i to taoˈa i mua i te fata ra, e mata na i te haere e faite i to taeae, a haere a hopoi ai i ta oe taoˈa. Ia peepee oe i te faaau i te parau.” (Mat. 5:23-25) Ua papai Iakobo e “e ueuehia te parau-tia ma te hau e te feia e faatupu i te parau hau.” (Iak. 3:17, 18) No reira, ma te parahi hau e vetahi ê e rave noa ˈi tatou i te mea tia.

11 Ei hiˈoraa, i te tahi mau vahi i tupu ai te tamaˈi, e 35 % o te fenua eita e faaapuhia no te mau ofai paaina i roto i te repo. Ia paaina te tahi ofai, e faaruehia te faaapu, a ere atu ai te mau oire rii i ta ratou imiraa e te mau oire i te maa. Oia atoa, e fifi tatou i te faahotu noa i te mau huru maitatai Kerisetiano no to tatou huru e au i te ofai paaina, a peapea ˈtu ai tatou e te mau taeae. Mai te peu e tera iho â, e taui anaˈe ïa. Ia faaore noa ˈtu tatou i ta vetahi ê hara ma te hamani maitai atu, e parahi hau ïa tatou paatoa e e haamaitai mai Iehova.

12. E nafea te mau matahiapo e tauturu ai ia tahoê tatou?

12 E tauturu atoa te mau matahiapo ia “riro tatou atoa nei ei taata paari, i te faaroo hoê.” (Eph. 4:8, 13) E tahoê ïa te reira i te amuiraa. Ia poro ratou e o tatou e ia horoa mai i te mau aˈoraa Bibilia tano, e tauturu ïa te mau matahiapo ia faahotu tatou i te mau huru maitatai. (Eph. 4:22-24) Ia aˈohia oe e te mau matahiapo, a haamanaˈo e na Iehova e faaohipa ra ia ratou no te faaineine ia oe no te ora ˈtu i roto i te ao apî. E te mau matahiapo, te aˈo ra anei outou ma tera fa?—Gal. 6:1.

“IA HAMANI MAITAI OUTOU IA OUTOU IHO”

13. Eaha te tupu ia ore tatou e faaohipa i te Ephesia 4:25-32?

13 Te faaite ra te Ephesia 4:25-29 i te tahi mau mea eiaha e rave. Mai te haavare, te riri, te faatau e te parau ino. Ei parau maitai râ ta tatou o te faaitoito. E faariri, aore ra e faaoto, te taata e ore e faaroo i teie aˈoraa i te varua o te Atua. E puai hoi te varua moˈa o te tahoê i te taata. (Eph. 4:30) No te fanaˈo i te hau e te auhoêraa, e pee atoa anaˈe i teie aˈoraa a Paulo: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa. Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia.”—Eph. 4:31, 32.

14. (a) No te aha Paulo i aˈo ai “ia hamani maitai”? (b) Eaha te tauturu mai ia hamani maitai?

14 Ua aˈo Paulo “ia hamani maitai,” i te tahi taime eita paha tatou e na reira. E titauhia ïa ia tutava i te hamani maitai atu â. Ia mataro ïa tatou i te tâuˈa na mua ia vetahi ê. (Phil. 2:4) E hinaaro paha tatou i te tahi taime e parau i te tahi mea o te faaata aore ra ia manaˈo vera ma e mea maramarama tatou. E parau hamani maitai anei râ? E feruri anaˈe ïa hou a paraparau ai. E tauturu mai te reira ia hamani maitai ia vetahi ê.

A HAAPII I TE HERE E TE FAATURA I ROTO I TE UTUAFARE

15. Ia au i te Ephesia 5:28, ia aha te tane faaipoipo mai te Mesia?

15 Te faaau ra te Bibilia i te taairaa o te Mesia e te amuiraa i to te hoê tane e ta ˈna vahine. Maoti te hiˈoraa o te Mesia e taa ˈi i te hoê tane e nafea ia aratai, ia here e ia aupuru i ta ˈna vahine. E tauturu atoa i te vahine ia auraro i ta ˈna tane. (Eph. 5:22-33) Ua papai Paulo: “E aroha atoa t[e] mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino.” (Eph. 5:28) E na reira “atoa” ratou mai ia vai? “Mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui . . . ia tamâ oia ia ˈna, i te horoiraa pape, e te parau.” Ta Paulo ïa i parau na mua ˈtu. E hopoia ïa na te tane e tauturu i te melo taitahi o to ˈna utuafare ia piri to ratou taairaa e o Iehova. Ma te na reira e turu ai oia i te opuaraa a Iehova e tahoê i to te raˈi e to te fenua atoa i te Mesia.

16. Eaha te tupu ia haapao te mau metua i ta ratou hopoia no ǒ mai ia Iehova?

16 Mea maitai ia haamanaˈo te mau metua e ua faaue Iehova ia ratou ia haapao i ta ratou mau tamarii. I teie râ mahana, mea rahi te taata “aroha ore” i te ao nei. (Tim. 2, 3:1, 3) Mea rahi te papa aita e haapao ra i ta ratou hopoia, a fifi atu ai te mau tamarii. Teie râ ta Paulo aˈoraa i te mau papa Kerisetiano: “Eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu.” (Eph. 6:4) I roto iho i te utuafare e haapii ai te mau tamarii i te here e te faatura i te tiaraa upoo. Ia haapii atu te mau metua i te reira, te turu ra ïa ratou i ta Iehova tiaauraa. Ia here iho â ratou i ta ratou mau tamarii. Eiaha ïa ratou e riri, e iria e e tuhi atu. E ite ïa te mau tamarii e nafea ia here e ia faatura i te tiaraa upoo. E haapiiraa faufaa hoi teie o te faaineine ia ratou no te ora i roto i te ao apî a te Atua.

17. Ia aha tatou no te patoi i te Diabolo?

17 Eiaha e haamoe e e imi te Diabolo, tei faatupu i te peapea i te ao taatoa, i te mau ravea atoa ia ore tatou e rave i te hinaaro o te Atua. Mea rahi i te ao nei e turu ra i te mau opuaraa a Satani. Te rahi noa ˈtura te feia faaipoipo e taa nei, te feia e faaea noa ra ma te faaipoipo ore, e te faaipoiporaa tane tane e vahine vahine. Te pee nei râ tatou i te Mesia, eiaha te mau peu a teie nei ao. (Eph. 4:17-21) E ‘ahu anaˈe ïa i te haana tamaˈi atoa a te Atua’ no te patoi i te Diabolo e ta ˈna mau demoni.—A taio i te Ephesia 6:10-13.

“EI HAEREA AROHA”

18. Mea faufaa roa te aha e tahoê ai tatou?

18 Mea faufaa roa te here e tahoê ai tatou. Ia î to tatou aau i te here no to tatou “Fatu,” no to tatou “Atua” hoê roa e no te tahi i te tahi, e faaitoito ïa tatou ‘ia vai â te au tahoê a te varua i te atiraa no te hau.’ (Eph. 4:3-6) No nia i taua here ra, ua pure Iesu no ‘te feia atoa e faaroo mai ia ˈna i ta ratou haapiiraa. Ia riro ratou atoa ei hoê, mai to ˈna Metua i roto ia ˈna, e mai ia ˈna i roto i to ˈna Metua, ia hoê atoa ratou i roto ia raua.’ Ua na ô â oia: “Ua faaite atu hoi au ia ratou, e e faaite atu â vau, i to oe iˈoa, ia herehia mai ratou i to hereraa mai ia ˈu nei ra, e o vau hoi e parahi i roto ia ratou.”—Ioa. 17:20, 21, 26.

19. Ia faaitoito tatou i te aha?

19 Ia ite tatou i te tahi mea i roto i to tatou huru e mea fifi ia taui, e turai mai te here ia pure mai te papai salamo: “Ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa.” (Sal. 86:11) E faaitoito anaˈe i te patoi i te Diabolo o te imi i te faataa ê ia tatou i to tatou Metua î i te here e i to tatou mau taeae e tuahine. E tutava anaˈe ïa i te ‘pee i te Atua mai te tamarii herehia ma te haerea aroha’ i roto i te utuafare, te pororaa e te amuiraa.—Eph. 5:1, 2.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

E vaiiho oia i ta ˈna taoˈa i mua i te fata, a haere atu ai e faahau e to ˈna taeae

[Hohoˈa i te api 31]

E te mau metua, a haapii i ta outou mau tamarii ia faatura