Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A patoi e a ape i te mau herepata a Satani!

A patoi e a ape i te mau herepata a Satani!

A patoi e a ape i te mau herepata a Satani!

“[A] patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo.”—EPH. 6:11.

E NAFEA OUTOU E PAHONO AI?

E nafea te hoê tavini a Iehova e ore ai e topa i roto i te marei o te nounou taoˈa?

Eaha te tauturu i te hoê Kerisetiano faaipoipo ia ore e topa i roto i te apoo o te faaturi?

No oe, no te aha mea faufaa ˈi ia patoi i te nounou taoˈa e te faaturi?

1, 2. (a) No te aha aita roa ˈtu Satani e aroha ra i te mau Kerisetiano faatavaihia e i te mau “mamoe ê atu”? (b) E hiˈopoa mai tatou i teihea mau marei a Satani?

 AITA roa ˈtu te Diabolo ra o Satani e aroha ra i te taata, i te mau tavini a Iehova iho â râ. Te aro nei Satani i te toea o te mau Kerisetiano faatavaihia. (Apo. 12:17) Na tera mau Kerisetiano itoito i haamata i te ohipa pororaa o te Basileia o te Atua no teie tau e i faaite e na Satani e faatere ra i teie nei ao. Aita atoa te Diabolo e au ra i te mau “mamoe ê atu” o te turu ra i tei faatavaihia e o te tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu. Ua erehia ia Satani taua tiaturiraa ra. (Ioa. 10:16) Ua hae roa o ˈna! E Kerisetiano faatavaihia anei tatou aore ra aita, aita Satani e tâuˈa ra i to tatou maitai. Ta ˈna fa, oia hoi ia pau tatou ia ˈna.—Pet. 1, 5:8.

2 Te faaohipa nei ïa Satani i te marei taa ê. I te mea e ‘ua haapouri oia i te aau o te taata,’ aita ratou e farii ra i te parau apî maitai e aita ratou e ite ra i teie mau marei. Ua tia atoa râ i te Diabolo ia faahema i te tahi mau taata tei farii i te poroi o te Basileia. (Kor. 2, 4:3, 4) Ua faaite mai te tumu parau na mua ˈtu e nafea ia ape e toru o ta ˈna mau marei: (1) to tatou vaha, (2) te mǎtaˈu taata e te faaheporaa e (3) te manaˈo faahapa rahi. E hiˈopoa anaˈe i teie nei e nafea ia patoi e piti â herepata aore ra marei a Satani: te nounou taoˈa e te hinaaro e faaturi.

TE NOUNOU TAOˈA—TE MAREI O TE HAAPARUPARU

3, 4. E nafea te mau haapeapearaa o teie nei ao e aratai ai ia tatou i te nounou taoˈa?

3 I roto i te hoê faahohoˈaraa, ua faahiti Iesu i te huero tei mairi i roto i te aihere. Ua faataa oia e e nehenehe te hoê taata e faaroo i te parau. Teie râ, e “hoene” aore ra e haaparuparu “te titau rahi i to teie nei ao ra, e te haavare o te taoˈa” i te parau i roto ia ˈna e “aita ˈtura i hotu mai.” (Mat. 13:22) Oia mau, e marei te nounou taoˈa a Satani, to tatou enemi.

4 E paruparuhia te parau ia amuihia e piti ohipa. Te tahi, o ‘te titau-rahi-raa ïa, aore ra te haapeapea-rahi-raa, i to teie nei ao.’ I teie ‘anotau ati rahi,’ mea rahi iho â te ohipa e haapeapea ˈi tatou. (Tim. 2, 3:1) No te moni rahi o te oraraa e te fifi ia ite i te ohipa, e ere paha i te mea ohie ia faaravai i te moni. E haapeapea atoa paha oe no nia i te ananahi a ui atu ai, ‘E navai anei ta ˈu moni ia faatuhaahia vau?’ No tera mau haapeapearaa, e nehenehe vetahi e tapi i te taoˈa rahi ma te manaˈo e e paruru te moni ia ratou.

5. E nafea “te taoˈa” e riro ai ei mea haavare?

5 Ua faahiti Iesu i te tahi atu ohipa: “te haavare o te taoˈa.” E paruparuhia te parau ia amuihia te reira i te haapeapearaa. Te faaite ra te Bibilia e “e haapuraa tei te moni.” (Koh. 7:12) E ere râ i te haerea paari ia tapi i te taoˈa rahi. Ua haapii te taata e rave rahi e hau atu â ratou i te tutava ia taoˈahia, hau atu â ratou i te hema i te nounou taoˈa. Ua riro roa mai vetahi ei tîtî o ta ratou mau taoˈa.—Mat. 6:24.

6, 7. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e topa i roto i te nounou taoˈa i te vahi raveraa ohipa? (b) Ia feruri te hoê Kerisetiano i te aha ia anihia mai ia rave i te hora hau?

6 Eita paha tatou e haapao e te haamata ra tatou i te nounou i te taoˈa. A feruri na i teie tupuraa. E haere mai ta oe paoti ia oe ra e e na ô mai: “E parau apî maitai ta ˈu! Ua noaa i te taiete te hoê ohipa rahi mau. Te auraa ïa e e pinepine tatou i te rave i te hora hau i teie mau avaˈe i mua nei. Ia papu râ ia oe e e aufau-maitai-hia oe.” Eaha to oe huru? Parau mau, e hopoia rahi te haapaoraa i to utuafare i te pae materia. Teie râ, e ere tera anaˈe ta oe hopoia. (Tim. 1, 5:8) Mea rahi te mea tei titauhia ia feruri oe. Ehia hora hau tei titauhia ia rave oe? E haafifi anei ta oe ohipa i ta oe taviniraa ia Iehova, oia atoa ia tae i te mau putuputuraa e ia faatere i ta outou arui haamoriraa utuafare?

7 Hou a rave ai i ta oe faaotiraa, a feruri eaha te mea faufaa aˈe no oe: te moni hau aore ra to oe mau taairaa e o Iehova. E faaea anei oe i te tuu i te mau ohipa taaihia i te Basileia na mua roa ia noaa mai hau atu â moni? Te ite ra anei oe e nafea te nounou taoˈa e ohipa ˈi i nia ia oe ia ore oe e haapao i to oe mau taairaa e o Iehova e i to to utuafare? Mai te peu e te fifi ra to oe mau taairaa e o Iehova, ia aha oe ia ore te nounou taoˈa ia haaparuparu ia oe?—A taio i te Timoteo 1, 6:9, 10.

8. Eaha te mau hiˈoraa Bibilia te tauturu ia tatou ia hiˈopoa faahou i to tatou huru oraraa?

8 Ia ore te nounou taoˈa ia haaparuparu ia oe, a hiˈopoa tamau i to huru oraraa. Eiaha roa ˈtu oe e riro mai ia Esau, tei faaite ma ta ˈna mau ohipa e mea faufaa ore no ˈna te mau mea pae varua! (Gen. 25:34; Heb. 12:16) Eiaha atoa oe e riro mai te taata taoˈa tei parauhia e Iesu ia hoo i ta ˈna mau mea atoa e ia hopoi i te reira na te taata rii a pee atu ai ia ˈna. Aita râ oia i na reira e “ua haere atura ma te oto; e taoˈa rahi hoi ta ˈna.” (Mat. 19:21, 22) Ua hema oia i te taoˈa rahi e ua ere i te fanaˈoraa taa ê e pee i te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei! E ara eiaha oe ia ere i te fanaˈoraa taa ê e riro ei pǐpǐ a Iesu Mesia.

9, 10. No oe, eaha te manaˈo o te Bibilia i te mau mea materia?

9 No te ore e haapeapea rahi roa i te mau mea materia, a pee i ta Iesu aˈoraa: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi.”—Mat. 6:31, 32; Luka 21:34, 35.

10 No te ore e hema i te haavare o te taoˈa, a tutava i te manaˈo mai te taata papai Bibilia o Agura, tei parau: “Eiaha ia tuu hia mai iaˈu te veve rahi, eiahaˈtoa te taoa rahi, e horoa noa mai oe iaˈu i te mau mea e au no toˈu nei ora.” (Mas. 30:8, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Ua taa ia Agura e e mea faufaa te moni, oia atoa râ i te mana haavare o te taoˈa. Ia taa ia oe e e nehenehe te mau haapeapearaa o teie nei ao e te haavare o te taoˈa e faaere ia oe i to oe mau taairaa e o Iehova. E nehenehe te haapeapearaa rahi i te mau mea materia e haapau i to taime e itoito a ore atu ai oe e hinaaro e tapi i te mau ohipa taaihia i te Basileia. No reira, a faaoti eiaha roa ˈtu e topa i roto i ta Satani marei o te nounou taoˈa!—A taio i te Hebera 13:5.

TE FAATURI—TE HOÊ APOO HUNA-MAITAI-HIA

11, 12. E nafea te hoê Kerisetiano e topa ˈi i roto i te marei o te faaturi i ta ˈna vahi raveraa ohipa?

11 Ia hinaaro te mau taata auau animara e haru i te hoê animara puai roa, e ǒ ratou i te hoê apoo i nia i te hoê eˈatia haere-pinepine-hia e tera animara. E pinepine ratou i te huna i te apoo ma te tuu maa vahie iti e maa repo na nia iho. E au tera marei i te tahi faahemaraa a Satani o te manuïa roa ra: te faaturi. (Mas. 22:14; 23:27) Mea rahi te Kerisetiano tei topa i roto i tera apoo ma te farii i te mau tupuraa e hema ohie ai ratou. Ua faaturi te tahi mau Kerisetiano faaipoipo i muri aˈe i to ratou haamataraa i te faatupu i te hoê taairaa here tano ore.

12 E nehenehe te hoê taairaa here tano ore e haamata i te vahi raveraa ohipa. Ua faaite te hoê maimiraa i nia i te mau taata tei faaturi e ua hau atu i te afaraa o te mau vahine e fatata e 3 tane i nia e 4 tei taoto e te hoa rave ohipa. Te ohipa ra anei oe e te mau taata mero ê? Mai te peu e e, mai te aha te huru o to oe mau taairaa e o ratou? Ua tuu anei oe i te mau otia ia ore te reira e riro ei taairaa here tano ore? Ei hiˈoraa, e pinepine te hoê tuahine i te paraparau e te tahi atu tane e ohipa ra e o ˈna, e ua hoa roa mai raua. E faaite pauroa tera tuahine i tera tane, oia atoa i to ˈna mau fifi i roto i te faaipoiporaa. I roto i te tahi atu tupuraa, ua hoa roa mai te hoê taeae e te hoê vahine i te ohipa. E nehenehe te taeae e manaˈo: “Mea faufaa no ˈna to ˈu manaˈo e te faaroo mau ra oia ia ˈu. Mea au roa na ˈna ia ˈu. Ahani mai tera atoa i te fare!” Eita anei tera mau tupuraa e turai i te Kerisetiano ia faaturi?

13. E nafea te hoê taairaa here tano ore e nehenehe ai e haamata i roto i te amuiraa?

13 E nehenehe te hoê taairaa here tano ore e haamata i roto i te amuiraa. A hiˈo na i teie hiˈoraa tei tupu. E pionie tamau Daniel e ta ˈna vahine ra o Sarah * i na mua ˈˈe. Te parau nei Daniel e e matahiapo oia o tei farii noa i te mau hopoia atoa e horoahia mai i roto i te amuiraa. E pae haapiiraa Bibilia ta ˈna e e toru o teie mau tane tei bapetizohia. Ua hinaaro rahi teie mau taeae bapetizo-apî-hia i te tauturu. Aita anaˈe to Daniel e taime no te rahi o ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa, e pinepine e na Sarah e tauturu ia ratou. Aita i maoro, ua hinaaro ta Daniel mau piahi tahito i te turu au i te pae aau, e na Sarah atoa i horoa ˈtu. Ua hinaaro Sarah e ia haapaohia oia, ta ˈna ïa i fanaˈo e te mau piahi Bibilia a Daniel. Ua riro mai teie tupuraa ei marei atâta mau. “Tau avaˈe to ta ˈu vahine horoaraa ia ˈna iho e ua hinaaro oia e ia turuhia oia i te pae varua e i te pae aau,” ta Daniel ïa e parau ra. “Hau atu â, aita vau i haapao rahi roa ia ˈna. I te pae hopea, e tupuraa peapea mau tei tupu. Ua faaturi ta ˈu vahine e te hoê taata tei haapii na na muri ia ˈu. Ua ino to ˈna mau taairaa e te Atua i mua noa i to ˈu mata, e aita roa ˈtu vau i ite no te mea ua haapao noa vau i ta ˈu mau hopoia atoa.” E nafea oe e ape ai i teie tupuraa peapea?

14, 15. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau Kerisetiano faaipoipo ia ape i te apoo o te faaturi?

14 No te ore e topa i roto i te apoo o te faaturi, a feruri i te auraa o te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa. Ua parau Iesu: “Ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mat. 19:6) Eiaha roa ˈtu e manaˈo e mea faufaa aˈe ta oe mau hopoia i roto i te amuiraa i to oe hoa faaipoipo. Hau atu â, ia faarue noa oe i to oe apiti no te mau ohipa e ere i te mea faufaa, e faaiteraa ïa e te vai ra te tahi paruparu i roto i to orua faaipoiporaa e nehenehe ai hoê e hema e peneiaˈe e hara.

15 Mai te peu e e matahiapo oe, e mea tia ia haapao oe i te amuiraa. Ua papai te aposetolo Petero: “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na, . . . eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau.” (Pet. 1, 5:2) A haapao i te mau melo o ta oe amuiraa. Eiaha roa ˈtu râ oe e amo i ta oe hopoia ei matahiapo ma te tuu noa i ta oe hopoia ei tane faaipoipo i te hiti. Mea faufaa ore e mea atâta mau ia haapao noa oe i te amuiraa ma te ore e tâuˈa i ta oe vahine i te fare. Te parau ra Daniel, ‘Eiaha roa ˈtu e tuu i to oe iho utuafare i te hiti no te haapao noa i ta oe mau hopoia.’

16, 17. (a) Eaha ta te mau Kerisetiano faaipoipo e nehenehe e rave i te vahi raveraa ohipa no te faaite maitai e ua faaipoipo ratou? (b) Eaha te aˈoraa e itehia ra i roto i te buka “Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua” i te pene 11 e te paratarafa 17 no te mau Kerisetiano faaipoipo?

16 Mea rahi mau te aˈoraa maitai e itehia i roto i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! o te tauturu i te mau Kerisetiano faaipoipo ia ore e topa i roto i te marei o te faaturi. Ei hiˈoraa, ua faaara mai Te Pare Tiairaa o te 15 no Tetepa 2006 i te mau huru tupuraa i te vahi raveraa ohipa e piri atu â ˈi tatou i te tahi atu. Ei hiˈoraa, e nehenehe te raveraa i te hora hau e te hoê taata mero ê e riro ei faahemaraa. Ei tane aore ra ei vahine faaipoipo, a faaite maitai na roto i te parau e te haerea e e ere oe i te mea vata. Eiaha roa ˈtu e huti i te ara-maite-raa i nia ia oe ma te faahinaaro i te tahi atu aore ra ma te faanehenehe ia oe ma te tano ore. A tuu i te mau hohoˈa o to oe apiti e o ta orua mau tamarii i te vahi i reira oe e ohipa ˈi. E haamanaˈoraa te reira no oe e no vetahi ê e mea faufaa roa to oe utuafare no oe. Eiaha roa ˈtu oe e faaitoito aore ra e farii i te mau faahinaaroraa a vetahi ê.

17 Te faaite ra te buka “Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua” i te pene 11 e te paratarafa 17 e aita roa ˈtu te feia o te taoto i te hoê taata e ere i to ratou apiti e faatura ra i te mau ture morare a te Atua. Mea rahi i teie mahana o te hiˈo ra i te faaturi ei haerea fariihia. Eiaha râ to te tahi atu mau taata manaˈo i te faaturi ia ohipa i nia i te huru hiˈoraa a te mau Kerisetiano i te reira. Ua taa ia ratou e i te pae hopea, e ere na te taata, na ‘te Atua râ e haava i te poreneia e te faaturi.’ (Heb. 10:31; 12:29) Mai te peu e mea faaipoipo oe, e haerea paari ia hiˈopoa faahou i tera mau tumu parau e to oe apiti i te tahi taime. O Iehova te tumu o te faaipoiporaa e e mea moˈa te reira. A rave i te taime no te tauaparau e to apiti no nia i to orua faaipoiporaa. E faaite te reira e mea faufaa no orua te mau mea moˈa.—Gen. 2:21-24.

18, 19. (a) Eaha te mau faahopearaa o te faaturi? (b) Eaha te mau maitai o te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa?

18 Mai te peu e te hinaaro ra oe e faatupu i te hoê taairaa here tano ore, a feruri i te mau faahopearaa peapea mau o te poreneia e te faaturi. (Mas. 7:22, 23; Gal. 6:7) Aita te taata e rave ra i te mau peu taatiraa morare ore e faaoaoa ra ia Iehova e te haamauiui nei ratou i to ratou hoa faaipoipo e ia ratou iho. (A taio i te Malaki 2:13, 14.) A feruri na râ i te mau maitai ta te feia e tapea ra i te hoê haerea viivii ore e fanaˈo: te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu, te hoê huru oraraa maitai aˈe i teie nei â, oia atoa i te manaˈo haava mâ.—A taio i te Maseli 3:1, 2.

19 Ua himene te fatu salamo: “E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe [ta te Atua] ture; aore o ratou e turoriraa.” (Sal. 119:165) A hinaaro ïa i te parau mau e a “ara ia tia to [oe] haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ” i roto i teie nei tau arepurepu. (Eph. 5:15, 16) Ua î te eˈa ta tatou e haere ra i te marei ta Satani i tuu no te haru i te mau tavini mau a te Atua. Ua horoa mai Iehova i tei titauhia no te paruru ia tatou e no te “patoi” e no te ‘tupohe i te mau ihe auahi atoa a taua varua ino ra’!—Eph. 6:11, 16.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 31]

E nehenehe te nounou taoˈa e haaparuparu i te taata i te pae varua. Eiaha roa ˈtu oe e hema i te reira

[Hohoˈa i te api 32]

E nehenehe te faahinaaroraa, aore ra te fariiraa i te reira, e aratai i te faaturi