Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ei haerea to outou tei au i te tino huiraatira!

Ei haerea to outou tei au i te tino huiraatira!

Ei haerea to outou tei au i te tino huiraatira!

“Ia au . . . ta outou parau i te evanelia.”—PHIL. 1:27.

E NAFEA OUTOU E PAHONO AI?

O vai te nehenehe e riro ei tino huiraatira o te Basileia?

Ia aha tatou no te haapii i te reo, te aamu e te mau ture o te Basileia?

E nafea te tino huiraatira o te Basileia e faaite ai i to ratou hinaaro i ta te Atua mau ture aveia?

1, 2. No te aha e auraa taa ê ai to te aˈoraa a Paulo no te amuiraa no Philipi?

 UA FAAITOITO te aposetolo Paulo i te amuiraa no Philipi ia ‘au ta ratou parau i te evanelia.’ (A taio i te Philipi 1:27.) E nehenehe atoa e hurihia te parau Heleni ta Paulo i faaohipa no ‘ia au ta outou parau’ ei “ei haerea to outou tei au i te tino huiraatira.” E auraa taa ê to teie aˈoraa no te amuiraa no Philipi. No te aha? E au ra e te fanaˈo nei te oire no Philipi i te tahi tiaraa e au i te tino huiraatira Roma. E haapeuraa te reira no ratou e no te taata atoa o te fanaˈo i tera tiaraa i roto i te Hau emepera Roma e e fanaˈoraa i te mea e ua paruruhia ratou e te ture Roma.

2 E tumu rahi atu â e haapeu ai te mau melo o te amuiraa no Philipi. Ua haamanaˈo Paulo ia ratou e ei Kerisetiano faatavaihia, tei “te ao” ra, oia hoi tei te raˈi, to ratou aiˈa. (Phil. 3:20) E tino huiraatira ratou o te Basileia o te Atua, eiaha no te tahi noa faatereraa taata. Te fanaˈo nei ïa ratou i te parururaa e te mau haamaitairaa o te ore e nehenehe e faaauhia.—Eph. 2:19-22.

3. (a) O vai ma te nehenehe e riro mai ei tino huiraatira o te Basileia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 No te feia o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi te aˈoraa a Paulo ia au te haerea i to te tino huiraatira. (Phil. 3:20) E nehenehe atoa râ e faaohipahia no te feia i te fenua ta te Basileia o te Atua e faatere. No te aha? Te tavini nei hoi te mau Kerisetiano pûpûhia atoa i te hoê â Arii, Iehova, e te pee ra ratou paatoa i te hoê â ture aveia. (Eph. 4:4-6) I teie mahana, te faaitoito rahi nei te taata no te fanaˈo i te tiaraa huiraatira o te hoê fenua moni. Hau atu â ïa tatou o te hinaaro nei e riro ei tino huiraatira o te Basileia! Ia mauruuru atu â tatou i teie fanaˈoraa taa ê, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tuearaa e itehia i rotopu i te mau titauraa no te riro ei tino huiraatira o te hoê fenua e ei tino huiraatira o te Basileia o te Atua. E hiˈopoa anaˈe ïa e toru ohipa tei titauhia ia rave tatou no te riro noa ei tino huiraatira o te Basileia.

TE MAU TITAURAA O TE TINO HUIRAATIRA

4. Eaha te reo viivii ore, e e nafea ia “paraparau” i te reira?

4 A haapii i te reo. E titau te tahi mau faatereraa taata ia haapii te feia e hinaaro ra e riro ei tino huiraatira i te reo tumu o te fenua. I muri aˈe atoa i te fanaˈoraa i tera tiaraa, tau matahiti te taata i te faaitoito i te paraparau maitai aˈe i tera reo. Oioi paha ratou i te haapii i te tarame, e titauhia râ maa taime no te haapii i te parau i te mau taˈo ma te tano. Oia atoa, te titau ra te Basileia o te Atua e ia haapii to ˈna tino huiraatira i ta te Bibilia e parau ra te “reo viivii ore.” (A taio i te Zephania 3:9. *) Eaha tera reo? O te parau mau no nia i te Atua e i ta ˈna mau opuaraa e itehia i roto i te Bibilia. E “paraparau” tatou i te reo viivii ore ia tuati to tatou haerea i te mau ture e faaueraa tumu a te Atua. Oioi paha te tino huiraatira o te Basileia o te Atua i te haapii mai i te mau haapiiraa tumu Bibilia a bapetizo atu ai ia ratou. I muri aˈe atoa râ i to ratou bapetizoraa, e mea tia ia faaitoito ratou i te “paraparau” maitai aˈe i te reo viivii ore. E nafea? E mea tia ia faaitoito noa tatou taitahi i te faaohipa i ta tatou e haapii ra no nia i te mau faaueraa tumu Bibilia.

5. No te aha ia haapii tatou i tei nehenehe no nia i te aamu o te faanahonahoraa a Iehova?

5 A haapii i te aamu. E titauhia ia haapii te taata o te hinaaro e riro ei tino huiraatira o te hoê fenua i te aamu o tera fenua. Oia atoa, mea maitai ia haapii te feia e hinaaro ra e riro ei tino huiraatira o te Basileia i tei nehenehe no nia i te Basileia o te Atua. A hiˈo na i te mau tamaiti a Kora, tei tavini na i Iseraela i tahito. Mea au roa na ratou ia Ierusalema e i to te reira vahi haamoriraa. Oia atoa ia faatia i te aamu o te oire. E ere te nehenehe o Ierusalema te mea faufaa roa ˈˈe no ratou, o ta te oire râ e ta to te reira vahi haamoriraa e faahohoˈa ra. O Ierusalema “te oire o te arii rahi” ra o Iehova, tei reira hoi te pu o te haamoriraa viivii ore. I reira i haapiihia ˈi te Ture a Iehova. O te mau taata faaterehia e “te arii rahi” tei fanaˈo i te aroha hamani maitai o Iehova. (A taio i te Salamo 48:1, 2, 9, 12, 13.) Te hinaaro atoa ra anei oe e haapii e e faatia i te aamu o te faanahonahoraa a Iehova, mai ia ratou? Hau atu â oe i te haapii no nia i ta te Atua faanahonahoraa e e nafea oia e tauturu ai i to ˈna nunaa, hau atu â te Basileia o te Atua i te riro ei mea mau no oe. E e hinaaro roa ˈtu â oe e poro i te parau apî maitai o te Basileia.—Ier. 9:24; Luka 4:43.

6. No te aha mea tano ai te titauraa a Iehova ia haapii e ia auraro tatou i te mau ture e faaueraa tumu o te Basileia?

6 A haapii e a auraro i te mau ture. Te titau nei te mau faatereraa taata e ia haapii e ia auraro te huiraatira i te mau ture o te fenua. Mea tano ïa te titauraa a Iehova ia haapii e ia auraro tatou i te mau ture e faaueraa tumu ta te tino huiraatira atoa o te Basileia e pee. (Isa. 2:3; Ioa. 15:10; Ioa. 1, 5:3) E pinepine e mea tia ore e te tano ore te mau ture a te taata. Area râ ‘te ture a Iehova, aita ïa e hapa.’ (Sal. 19:7) Mea au anei na tatou i ta te Atua mau ture e ia taio i ta ˈna Parau i te mau mahana atoa? (Sal. 1:1, 2) Te ravea hoê roa e haapii ai tatou i ta ˈNa mau ture, o te haapii-roa-raa ˈtu ïa i te reira. Aita e taata e nehenehe e haapii no tatou.

TE HINAARO NEI TE TINO HUIRAATIRA O TE BASILEIA I TA TE ATUA MAU TURE AVEIA

7. No te aha te tino huiraatira o te Basileia e auraro ai i ta te Atua mau ture?

7 No te riro noa ei tino huiraatira o te Basileia, eita e navai ia ite i ta te Atua mau ture aveia. E mea tia atoa ia hinaaro i te reira. Mea rahi te tino huiraatira e parau ra e te farii nei ratou i te mau ture e ture aveia o to ratou fenua. Ia ore râ ratou e au i te tahi titauraa e ia manaˈo ratou e aita e taata e hiˈo maira, e ofati ratou i te ture. E pinepine, e “faarearea taata” noa ratou. (Kol. 3:22) Te pee nei te tino huiraatira o te Basileia i te mau ture aveia teitei. Te oaoa nei tatou i te auraro i ta te Atua mau ture noa ˈtu e aita e taata e hiˈo maira. No te aha? No to tatou here i te Iriti ture rahi ra o Iehova.—Isa. 33:22; a taio i te Luka 10:27.

8, 9. E nafea oe e ite ai e te hinaaro mau ra oe i ta te Atua mau ture?

8 E nafea oe e ite ai e te hinaaro mau ra oe i ta te Atua mau ture? A feruri na i to oe huru ia horoahia mai te tahi aˈoraa no nia i te mau mea e na te taata e maiti, mai to tatou faaahuraa e faaneheneheraa. Hou a riro mai ai ei tino huiraatira o te Basileia, mea au paha na oe ia oomo i te ahu haapaoraa ore aore ra o te faatupu i te hinaaro e taati. A rahi mai ai to oe here i te Atua, ua haapii oe i te oomo i te ahu o te faahanahana ia ˈna. (Tim. 1, 2:9, 10; Pet. 1, 3:3, 4) No oe, mea tura paha to oe faaahuraa i teie nei. Teie râ, eaha to oe huru ia parau mai te hoê matahiapo e mea rahi te taata poro o te amuiraa te huru ê nei i to oe faaahuraa? Eaha ta oe e parau atu? E huru ê anei oe, e inoino aore ra e haapaari atu? Te hoê ture faufaa roa o te Basileia o te Atua, oia hoi ia pee te taatoaraa o te tino huiraatira i te Mesia. (Pet. 1, 2:21) Ua papai te aposetolo Paulo no nia i te hiˈoraa o Iesu: “E haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito. Aore atoa hoi te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho.” (Roma 15:2, 3) Ia vai noa te hau i roto i te amuiraa, ua ineine te hoê Kerisetiano feruriraa paari i te haapao i to vetahi atu manaˈo haava ma te ore e amuamu.—Roma 14:19-21.

9 E hiˈopoa anaˈe e piti â tumu parau faufaa mau: to tatou huru no nia i te taatiraa pae tino e to tatou manaˈo i te faaipoiporaa. No te feia e ere â i te tino huiraatira o te Basileia o te Atua e ere paha te peu mahu, te hohoˈa faufau, te faaturi e te faataaraa i te mea ino. No tei riro mai râ ei tino huiraatira o te Basileia, ua haapae ratou i tera huru feruriraa miimii. E huru oraraa morare ore to e rave rahi hou a riro mai ai ei Kerisetiano. I teie nei râ, ua ite ratou e e ô te taatiraa pae tino e te faaipoiporaa no ǒ mai i te Atua ra. Te poihere nei ratou i ta Iehova mau ture aveia teitei e te farii nei ma to ratou aau atoa e eita e tia i te feia o te rave noa ra i te mau peu morare ore ia riro ei tino huiraatira o te Basileia. (Kor. 1, 6:9-11) Te farii atoa nei râ ratou e mea haavare te aau. (Ier. 17:9) Te oaoa nei ïa ratou i te fanaˈo i te mau faaararaa taa maitai o te tauturu ia ratou ia auraro noa i te mau ture aveia morare teitei.

TE HAAFAUFAA NEI TE TINO HUIRAATIRA O TE BASILEIA I TE MAU FAAARARAA

10, 11. Te horoa maira te Basileia o te Atua i teihea faaararaa i te taime au, e eaha to oe manaˈo i te reira?

10 E nehenehe te mau faatereraa taata e faatae i te mau faaararaa no nia i te tahi maˈi, i te maa e te mau ravea rapaauraa. Oia mau, e ere te mau maa e te mau ravea rapaauraa atoa i te mea ino. Mai te peu râ e mea atâta te tahi mea taa maitai, e horoa te faatereraa i te mau faaararaa e au no te paruru i to ˈna huiraatira. Ia ore te faatereraa e na reira, na ˈna te hape. Oia atoa, te horoa ra te Basileia o te Atua i te mau faaararaa i te taime au no nia i te mau fifi atâta taa maitai i te pae morare e i te pae varua. Ei hiˈoraa, mea au te Internet ei ravea no te tauaparau, te haapii e te faaanaanatae. Te faaohipa nei ta te Atua faanahonahoraa i te Internet no te rave i te ohipa maitai e rave rahi. Mea rahi râ te reni Internet atâta i te pae morare e no to tatou mau taairaa e te Atua, tera iho â râ e faaite ra i te mau hohoˈa faufau. Auê tatou i te mauruuru i teie mau faaararaa ta te pǔpǔ o te tavini haapao maitai i horoa noa mai a tau matahiti i teie nei!

11 Aita i maoro aˈenei, ua parare te tahi atu huru reni Internet i reira e nehenehe ai e faahoa i te tahi atu. Ia ara tatou a faaohipa ˈi i te reira. Mea au paha i te tahi pae, mea atâta atoa râ. E nehenehe te hoê taata e faahoa ˈtu i te mau amuimuiraa ino. (Kor. 1, 15:33) No reira ta te Atua faanahonahoraa i faatae ai i te mau faaararaa e au no nia i te faaohiparaa i tera mau reni Internet. Ua taio anei oe i te mau tumu parau apî a te tavini haapao maitai no nia i te reira? E ere roa ˈtu i te haerea paari ia faaohipa i tera mau reni ma te ore e taio i tera mau papai! * E au ra ïa e te rave nei oe i te raau puai mau ma te ore e taio na mua i te faaararaa i nia i te afata.

12. No te aha mea maamaa ˈi ia tâuˈa ore i te mau faaararaa?

12 Te haamauiui nei te feia e tâuˈa ore ra i te mau faaararaa a te tavini haapao maitai ia ratou iho e i te feia ta ratou e here ra. Ua matau roa vetahi i te hiˈo i te hohoˈa faufau aore ra tei faaturi e tei manaˈo e aita Iehova e ite ra i ta ratou e rave ra. Mea maamaa mau ia manaˈo e e nehenehe tatou e huna i to tatou haerea ia Iehova! (Mas. 15:3; a taio i te Hebera 4:13.) Te hinaaro ra te Atua e tauturu i tera mau taata e te turai ra oia i to ˈna mau tia i te fenua nei ia tamata i te tauturu ia ratou. (Gal. 6:1) Teie râ, mai te mau faatereraa o te tatara i te tiaraa huiraatira o te hoê taata e rave ra i te ohipa ino mau, e tatara atoa Iehova i te tiaraa huiraatira o te feia e ofati ra i ta ˈna mau ture aveia ma te ore e tatarahapa. * (Kor. 1, 5:11-13) E Atua aroha râ oia e te hamani maitai. E nehenehe te feia o te tatarahapa ra e o te taui i to ratou haerea e fanaˈo faahou i te roo maitai i te aro o Iehova e e riro noa ei tino huiraatira o te Basileia. (Kor. 2, 2:5-8) E fanaˈoraa taa ê mau ia tavini i tera Arii î i te here!

TE HAAFAUFAA NEI TE TINO HUIRAATIRA O TE BASILEIA I TE HAAPIIRAA

13. E nafea te tino huiraatira o te Basileia e faaite ai e mea faufaa no ratou te haapiiraa?

13 Mea rahi te faatereraa taata o te faaitoito nei i te haapii i to ratou huiraatira. E patu ratou i te mau haapiiraa e ite ai te taata i te taio, i te papai e i te tahi toroa e te oaoa nei te tino huiraatira o te Basileia i te fanaˈo i te reira. Mea faufaa roa ˈtu â no ratou te haapiiraa ta ratou e fanaˈo nei ei tino huiraatira o te Basileia o te Atua. Maoti te amuiraa Kerisetiano, te faaitoito nei Iehova ia tatou ia taio e ia papai. Ta te mau metua ïa e faaitoitohia ra ia rave atoa e ta ratou tamarii apî. I te mau avaˈe atoa, te pia nei te tavini haapao maitai e rave rahi api niuhia i nia i te Bibilia i roto i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! E Pare Tiairaa ta tatou na roto i te reo Tahiti, e ia taio oe fatata hoê api i te mahana i roto i te avaˈe, e faufaa-noa-hia oe i te mau haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra.

14. (a) Eaha te faaineineraa ta tatou e fanaˈo nei? (b) Eaha te mau manaˈo tauturu no nia i te arui haamoriraa utuafare ta oe i au i te faaohipa?

14 I te hebedoma taitahi, te faaineinehia nei te tino huiraatira o te Basileia i te mau putuputuraa a ta ratou amuiraa. Ei hiˈoraa, e 60 tiahapa matahiti i teie nei to te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano tautururaa i te mau piahi ia riro ei taata haapii aravihi o te Parau a te Atua. Te apiti ra anei oe i tera haapiiraa? Aita i maoro aˈenei, ua faaitoito taa ê te tavini haapao maitai i te faanaho i te arui haamoriraa utuafare tahebedoma e piri atu â ˈi te taairaa o te mau melo utuafare. Ua tia anei ia oe ia faaohipa i te mau manaˈo tauturu i piahia i roto i ta tatou mau papai? *

15. Eaha te tahi o ta tatou fanaˈoraa taa ê rahi roa ˈˈe?

15 E faaite tahaa te huiraatira o te tahi fenua e te turu ra ratou i te tahi pǔpǔ poritita. E haere atoa vetahi i tera i tera fare no te na reira. Na te ao atoa nei, te turu nei te tino huiraatira o te Basileia i te Basileia o te Atua na te mau aroâ e i tera i tera fare. Mai tei faahitihia i to na mua ˈtu tumu parau haapiiraa, o Te Pare Tiairaa o te faaite ra i te Basileia o Iehova te vea opere-rahi-aˈe-hia na te ao! Te tahi o ta tatou fanaˈoraa taa ê rahi roa ˈˈe, o te faaiteraa ïa i te Basileia o te Atua ia vetahi atu. Te apiti ra anei oe ma te itoito rahi i te ohipa pororaa?—Mat. 28:19, 20.

16. E nafea oe e haapapu ai e e tino huiraatira maitai oe o te Basileia o te Atua?

16 Ua fatata te Basileia o te Atua i te riro i te faatereraa hoê roa o te faatere i te fenua. Aita e ture ê atu i to te Basileia te aratai i te taata. E riro anei oe ei tino huiraatira maitai o te Basileia o te Atua i tera taime? Teie te taime no te haapapu e e. I roto i te mau faaotiraa atoa ta oe e rave i te mahana taitahi, a rave i te mau mea atoa ma te haamaitai ia Iehova e a faaite papu e ua au to haerea i te tino huiraatira maitai o te Basileia o te Atua.—Kor. 1, 10:31.

[Nota i raro i te api]

^ Zephania 3:9: “Ei reira vau e tuu atu ai i te [“reo viivii ore,” Traduction du monde nouveau] i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.”

^ Ei hiˈoraa, a hiˈo i te Réveillez-vous! no Tiurai 2011, api 24-27; Atete 2011, api 10-13; e Fepuare 2012, api 3-9.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa reo Farani o te 15 no Mati 2012, api 30-31.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 2011, api 28-29 e i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Tenuare 2011, api 3-6.

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 21]

Te haapao ra anei oe i te mau faaararaa niuhia i nia i te Bibilia no nia i te Internet?

[Hohoˈa i te api 19]

Mea au roa anei na oe te haamoriraa viivii ore e i to ˈna aamu, mai te mau tamaiti a Kora?

[Hohoˈa i te api 22]

E tauturu rahi ta outou arui haamoriraa utuafare ia oe e i tei herehia e oe ia riro ei tino huiraatira maitai o te Basileia