“Tei pihai atoa iho vau ia outou”
“Tei pihai atoa iho vau ia outou”
“E rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.”—DAN. 12:4.
E NAFEA OUTOU E PAHONO AI?
I teie nei tau, mea nafea te ite mau i te faaiteraahia?
Mea nafea i rahi mai ai te taata tei farii i te parau mau?
Mea nafea te ite mau i rahi roa mai ai?
1, 2. (a) Na te aha e faaite ra e tei pihaiiho Iesu ia tatou i teie nei e a muri aˈe? (b) Ia au i te Daniela 12:4, eaha ta tatou e ite ia haapii maite tatou i te mau Papai?
A FERURI na e tei roto oe i te paradaiso. I te poipoi atoa, e ara oe, ua mâha to rohirohi e ua itoito â oe no te haamata i te hoê mahana apî. Aita oe e mauiui ra e aita to oe e maˈi faahou. Mea maitai to oe mau tumu ite atoa: te hiˈoraa, te faarooraa, te fafaraa, te hâuˈaraa e te tamataraa. Mea itoito oe, mea au ta oe ohipa, mea rahi to oe hoa, e aita hoê aˈe fifi faahou. Tera te mau haamaitairaa ta oe e fanaˈo ia faatere mai te Basileia o te Atua. E haamaitai Iesu Mesia, te Arii faatoroahia, i te taata e e haapii atu oia ia ratou no nia ia Iehova.
2 Tei pihaiiho Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore a apiti ai ratou i te ohipa pororaa e ravehia e ati aˈe i te fenua. Tei pihaiiho noa iho â raua ta ˈna Tamaiti i te feia taiva ore. Ta Iesu ïa i haapapu atu i ta ˈna mau pǐpǐ hou oia a haere ai i te raˈi. (A taio i te Mataio 28:19, 20.) Ia tiaturi papu tatou i teie parau, e hiˈopoa anaˈe i te hoê noa pereota o te hoê parau tohu no ǒ mai i te Atua ra tei papaihia i Babulonia a 2 500 tiahapa matahiti i teie nei. A faahiti ai “i te tau hopea” ta tatou e ora nei, ua papai Daniela no nia i ta ˈna iho buka: “E rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.” (Dan. 12:4) Ua taa ia tatou i teie mahana te auraa o te parau e “horo i nia e i raro” i roto i teie irava, oia hoi o te haapii-maite-raa ïa. Auê haamaitairaa faahiahia mau ta tatou e fanaˈo i te haapii-maite-raa i te mau Papai! E fanaˈo hoi tatou i te ite, oia hoi te ite mau no ǒ mai i te Parau a te Atua ra. Te na ô atoa ra te parau tohu e mea rahi te farii i te ite mau. Hau atu â, e rahi roa mai taua ite ra. E faaite-haere-hia te reira i te mau vahi atoa e i te taata atoa. A hiˈopoa ˈi tatou mea nafea teie parau tohu i te tupuraa, e ite tatou e tei pihaiiho Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i teie mahana e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna mau parau fafau atoa.
E ITEHIA TE ITE MAU
3. Eaha tei tupu i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo?
3 I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, mai tei tohuhia, ua haamata te ohipa apotata i roto i te amuiraa Kerisetiano e ua parare oioi te reira mai te auahi te huru. (Ohi. 20:28-30; Tes. 2, 2:1-3) E hanere matahiti i te maoro, aita roa ˈtu te ite mau i rahi roa mai i rotopu i te taata tei ore i ite i te Bibilia e i te mau faahua Kerisetiano. Noa ˈtu e te parau nei te mau aratai a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te tiaturi ra ratou i te mau Papai, ua haapii atu ratou i te mau parau haavare, “te parau o te mau demoni” o te faaino ra i te Atua. (Tim. 1, 4:1) Aita te rahiraa o te taata i ite i te parau mau no nia i te Atua. I roto i te mau haapiiraa apotata te vai ra te haapiiraa e e Toru tahi te Atua, e varua pohe ore to tatou e e haamauiuihia vetahi e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi.
4. Mea nafea te hoê pǔpǔ Kerisetiano i te mau matahiti 1870 i te haamataraa i te imi i te ite mau?
4 I te mau matahiti 1870 râ, fatata e 40 matahiti hou te “anotau hopea,” ua putuputu te hoê pǔpǔ Kerisetiano aau haavare ore i Pennsylvanie, i Marite, no te haapii maite i te Bibilia e no te imi i te ite mau. (Tim. 2, 3:1) O te Feia haapii Bibilia te iˈoa ta ratou i rave. E ere ratou i “te feia paari e te ite” ta Iesu i parau e e huna-ê-hia te ite ia ratou. (Mat. 11:25) E taata haehaa ratou o tei hinaaro mau e rave i to te Atua hinaaro. Ma te haapao maite e te pure, ua taio, ua aparau e ua feruriruri ratou i te mau Papai. Ua faaau atoa ratou i te mau irava Bibilia e ua hiˈopoa i te mau papai a vetahi atu o tei rave i te hoê â maimiraa. Ua taa mǎrû atura i teie Feia haapii Bibilia te pue parau mau ta te rahiraa i ore i ite a tau senekele.
5. Eaha te fa o te anairaa api parau tei piahia i 1889?
5 Ua oaoa mau te Feia haapii Bibilia i ta ratou i haapii mai. Aita râ ratou i teoteo i te mau haamaramaramaraa apî ta ratou i ite mai aore ra i faahua parau e ua itehia ia ratou te tahi mea apî. (Kor. 1, 8:1) Ua pia râ ratou i te hoê anairaa api parau teie te iˈoa, La théologie ancienne. Eaha to te reira fa? Ia ite te feia taio i te pue parau mau o te Bibilia. Ua tauturu te api parau matamua i te taata e haapii ra i te Bibilia ia faarue i te mau peu tutuu atoa a te taata e ia farii i te mau haapiiraa mau a Iesu e a te mau aposetolo.—La théologie ancienne (Beretane), No 1, Eperera 1889, api 32.
6, 7. (a) Ua haapii mai tatou i teihea pue parau mau mai te mau matahiti 1870? (b) Ua oaoa taa ê oe i te haapii mai i teihea pue parau mau?
6 E pue parau mau faahiahia mau ta tatou i haapii mai mai te mau matahiti 1870! * E ere te reira i te mea taahoa e e ere mai te mau tumu parau aimârôhia e te feia maimi i te pae faaroo. E pue parau mau anaanatae mau râ o te faatiamâ, o te horoa i te hoê auraa i te oraraa, o te faaoaoa e o te horoa i te tiaturiraa. Te tauturu maira te reira ia ite o vai ra o Iehova, i to ˈna huru au mau e ta ˈna mau opuaraa. Ua maramarama atoa tatou o vai ra o Iesu, no te aha oia i ora e i pohe ai e eaha ta ˈna e rave nei. Te faaite maira teie pue parau mau faufaa roa no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui, no te aha tatou e pohe ai, e nafea ia pure e e nafea ia ite i te oaoa mau.
7 Ua taa ia tatou i teie nei te mau parau tohu tei vai “opanihia” a tau senekele e o te tupu nei râ i teie anotau hopea. (Dan. 12:9) Tera atoa i roto i te mau Evanelia e i te buka o te Apokalupo. Ua tauturu mai Iehova ia tatou ia taa i te mau tupuraa ta tatou i ore i ite mata ˈtu: te ariiraa mai o Iesu, te tamaˈi i te raˈi e te huriraahia mai Satani i te fenua. (Apo. 12:7-12) Maoti te Atua, ua maramarama atoa tatou i te mau mea ta tatou e nehenehe e ite: te tamaˈi, te aueueraa fenua, te maˈi rahi, te oˈe, oia atoa te feia paieti ore i riro ai teie mahana ei ‘anotau ati rahi.’—Tim. 2, 3:1-5; Luka 21:10, 11.
8. Auaˈe o vai i ite e i faaroo ai tatou i te parau mau?
8 Mea ohie no tatou ia faahiti i ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ao to te mata i hiˈo i te mau mea ta outou e hiˈo nei: e faaite atu hoi au ia outou, e rave rahi te peropheta e te hui arii i hinaaro i te hiˈo i te mau mea ta outou e hiˈo nei, e aore aˈenei i hiˈo; e i hinaaro hoi i te faaroo i te mau parau ta outou e faaroo nei, e aore aˈenei i faaroo.” (Luka 10:23, 24) Auaˈe te Atua ra o Iehova i ite e i faaroo ai tatou i tera mau mea. Auê tatou i te mauruuru e te aratai nei ‘te faaaˈo,’ ta te Atua varua moˈa, i ta Iesu mau pǐpǐ “i te mau parau mau atoa ra”! (A taio i te Ioane 16:7, 13.) Ia haafaufaa e ia faaite noa tatou i teie ite mau i te tahi atu ma te pipiri ore e tia ˈi!
MEA RAHI TE FARII I TE ITE MAU
9. Eaha te piiraa i itehia i roto i Te Pare Tiairaa no Eperera 1881?
9 “Te piihia ra 1 000 taata poro.” Tera te tahi tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa no Eperera 1881, fatata ïa e piti matahiti i muri aˈe i te pia-matamua-raahia teie vea. I te feia o te nehenehe e horoa i te afaraa o to ratou taime aore ra hau atu no te ohipa a te Fatu, ua titau manihini teie tumu parau ia ratou ia haere na te mau oire rahi e oire iti ei pionie. E imi ratou i te mau vahi atoa i te mau Kerisetiano aau haavare ore o te faaite i te itoito rahi no te Atua, eiaha râ ia au i te ite mau. E haapii atu teie mau pionie i te taata i te parau mau no nia i te Atua e i te Bibilia.
10. Mea rahi anei tei farii i te riro ei taata poro taime taatoa?
10 Ua faaite teie piiraa e ua taa i te Feia haapii Bibilia e e mea faufaa roa ia poro te mau Kerisetiano mau i te parau apî maitai. Aita râ i raea na 1 000 taata poro taime taatoa i piihia i te mea e, i taua tau ra, tau hanere noa taata te haere i te mau putuputuraa a te Feia haapii Bibilia. I muri aˈe râ i te taioraa i te hoê api parau aore ra i te hoê vea, ua taa i te taata e rave rahi e tera iho â te parau mau e ua pahono atu i teie piiraa ma te ore e haamarirau. A hiˈo na, i 1882, i muri aˈe i to ˈna taioraa i Te Pare Tiairaa e i te hoê buka iti piahia e te Feia haapii Bibilia, ua papai te hoê taata taio no Beretane: “A haapii mai na ia ˈu e nafea e eaha te poro no te faatupu i te ohipa haamaitaihia ta te Atua e hinaaro ra ia ravehia.”
11, 12. (a) Eaha te fa a te mau pionie matamua tei tuea i ta tatou? (b) Mea nafea ratou i te haamauraa i te mau amuiraa?
11 I 1885, fatata e 300 Feia haapii Bibilia tei rave i te taviniraa pionie. Hoê â ta ratou fa i ta tatou: e faariro i te taata ei pǐpǐ a Iesu Mesia. Mea taa ê râ ta ratou mau huru raveraa i ta tatou. I teie mahana, e pinepine tatou i te haapii atu i te Bibilia i te taata taitahi a titau manihini atu ai ia ˈna ia amui mai i te amuiraa. I te matamua ra, e horoa te mau pionie i te mau buka, e amui i te feia i anaanatae a haapii atu ai ia ratou i te mau Papai ei pǔpǔ. Mea na reira ratou i te haamauraa i te mau amuiraa.
12 Ei hiˈoraa, i 1907, ua imi te hoê pǔpǔ pionie i roto i te hoê oire i te feia te vai ra ta ratou te buka L’Aurore du Millénium (tei parau-atoa-hia Études des Écritures). Ua faataa Te Pare Tiairaa e e putuputu ratou i te feia anaanatae i te hoê fare i te Tapati, e tauaparau te pionie no nia i te opuaraa a te Atua no te huitaata i te mahana taatoa a faaitoito atu ai ia ratou ia na reira pauroa te Tapati. I 1911, ua taui te mau taeae i tera faanahoraa. E 58 tiaau ratere taa ê te haere na te Hau Amui e na Kanada no te horoa i te mau oreroraa parau no te taatoaraa. E noaa i teie mau taeae te iˈoa e te vahi nohoraa o te feia tei tae mai no te oreroraa parau a faanaho atu ai i te farerei ia ratou no te haamau i te mau amuiraa apî. I 1914, ua haamauhia 1 200 amuiraa a te Feia haapii Bibilia na te ao.
13. Eaha te mea faahiahia no oe no nia i te rahi o te ite mau i teie mahana?
13 I teie mahana, ua fatata e 109 400 amuiraa na te ao e e 895 800 taeae e tuahine te tavini ra ei pionie. Fatata e vau mirioni taata tei farii i “te ite” mau ma te faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. (A taio i te Isaia 60:22.) * Mea faahiahia mau te reira, i te mea e ua tohu Iesu e “e vahiahia mai [ta ˈna mau pǐpǐ] e te taata atoa” no to ˈna ra iˈoa, e hamani-ino-hia, e tapeahia i te fare auri e e haapohe-atoa-hia. (Luka 21:12-17) Noa ˈtu te patoiraa a Satani, a ta ˈna mau demoni e a te taata, te oaoa ra te nunaa o Iehova i te apiti i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ e te manuïa ra te reira. I teie mahana, te poro nei ratou e “ati noa ˈˈe teie nei ao” i roto i te mau tuhaa fenua veavea e toetoe, i nia i te mouˈa, na te medebara e i te mau vahi mea iti te taata e ora ra i reira. (Mat. 24:14) Ua tia te reira maoti noa te tauturu a te Atua.
“E TUPU ATURA TE ITE I TE RAHIRAA”
14. Mea nafea te ite mau i rahi roa ˈi maoti ta tatou mau papai?
14 Ua rahi roa mai te ite mau maoti te rahiraa taata e poro ra i te parau apî maitai. Maoti atoa i te mau papai. I Tiurai 1879, ua pia te Feia haapii Bibilia i te numera matamua o teie vea, teie hoi te upoo parau i na mua ˈˈe: Le Phare de la Tour de Sion et Messager de la Présence de Christ (Beretane). Na te hoê taiete tapihoo i haapao i te neneiraa e e 6 000 vea tei neneihia. O Charles Taze Russell, e 27 matahiti to ˈna, tei maitihia ei taata papai. Ua apitihia oia e e pae atu â taeae feruriraa paari o tei papai tamau i te tahi mau tumu parau. I teie nei, e 42 182 000 vea o Te Pare Tiairaa te neneihia ra na roto 195 reo. Teie ïa te vea opere-rahi-aˈe-hia na te ao i mua i te Réveillez-vous!, e 41 042 000 na roto e 84 reo. Hau atu â, fatata 100 mirioni buka e Bibilia te neneihia ra i te matahiti hoê.
15. Na te aha e turu ra i ta tatou mau neneiraa?
15 Na te mau ô horoa noa e turu ra i teie ohipa. (A taio i te Mataio 10:8.) Te maere nei te feia e ohipa ra i roto i te mau taiete neneiraa i te reira, ua ite hoi ratou e mea moni roa te matini, te papie, te inita e te tahi atu â mau taihaa. Ua parau te hoê taeae e hoo ra i te mau taihaa no te mau tuhaa neneiraa a te Betela e te maere nei te feia tapihoo o tei haere mai e mataitai i te Betela e ua hoohia te mau matini apî o te nehenehe e nenei e rave rahi roa papai maoti te mau ô horoa noa. Te maere atoa nei ratou e mea apî e mea oaoa te mau taeae e tuahine e ohipa ra i te Betela.
E Î TE FENUA I TE ITE IA IEHOVA
16. No te aha e faaite ai i te ite mau?
16 Ua rahi roa mai te ite mau no to te Atua hinaaro “i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Tim. 1, 2:3, 4) Te hinaaro ra Iehova e ia ite te taata i te parau mau ia nehenehe ratou e haamori ia ˈna mai ta ˈna e au e ia fanaˈo ratou i ta ˈna haamaitairaa. Ma te faaite i te ite mau, ua haaputuputu Iehova i te hoê toea o te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore. Te haaputuputu atoa nei oia i te “feia rahi roa” o “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” o te tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua.—Apo. 7:9.
17. Eaha ta te parareraa o te haamoriraa mau e faaite ra?
17 I nia i na 130 matahiti i mairi, ua parare te haamoriraa mau. Te faaite maitai ra te reira e tei pihaiiho te Atua e ta ˈna Arii faatoroahia, Iesu Mesia, i te mau tavini a Iehova no te aratai, paruru, faanaho e haapii ia ratou. Te haapapu atoa ra te reira e e faatupu Iehova i ta ˈna i fafau no a muri aˈe. “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isa. 11:9) Auê ïa haamaitairaa ta te huitaata e fanaˈo!
[Nota i raro i te api]
^ E faufaahia oe i te hiˈo i te mau DVD Les Témoins de Jéhovah—La foi en action, 1re partie: La sortie des ténèbres e Les Témoins de Jéhovah—La foi en action, 2e partie: Que brille la lumière!
^ A hiˈo i te buka La prophétie d’Isaïe, lumière pour tous les humains II, api 320; Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2002, api 19, par. 16.
[Uiraa haapiiraa]
[Hohoˈa i te api 14]
E taata haehaa te Feia haapii Bibilia matamua o tei hinaaro mau e rave i to te Atua hinaaro
[Hohoˈa i te api 15]
Mea faufaa no Iehova ta outou mau tutavaraa ia parare te ite mau no nia i te Atua