Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Tei pihai atoa iho vau ia outou”

“Tei pihai atoa iho vau ia outou”

“Tei pihai atoa iho vau ia outou”

“E rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.”—DAN. 12:4.

E NAFEA OUTOU E PAHONO AI?

I teie nei tau, mea nafea te ite mau i te faaiteraahia?

Mea nafea i rahi mai ai te taata tei farii i te parau mau?

Mea nafea te ite mau i rahi roa mai ai?

1, 2. (a) Na te aha e faaite ra e tei pihaiiho Iesu ia tatou i teie nei e a muri aˈe? (b) Ia au i te Daniela 12:4, eaha ta tatou e ite ia haapii maite tatou i te mau Papai?

 A FERURI na e tei roto oe i te paradaiso. I te poipoi atoa, e ara oe, ua mâha to rohirohi e ua itoito â oe no te haamata i te hoê mahana apî. Aita oe e mauiui ra e aita to oe e maˈi faahou. Mea maitai to oe mau tumu ite atoa: te hiˈoraa, te faarooraa, te fafaraa, te hâuˈaraa e te tamataraa. Mea itoito oe, mea au ta oe ohipa, mea rahi to oe hoa, e aita hoê aˈe fifi faahou. Tera te mau haamaitairaa ta oe e fanaˈo ia faatere mai te Basileia o te Atua. E haamaitai Iesu Mesia, te Arii faatoroahia, i te taata e e haapii atu oia ia ratou no nia ia Iehova.

2 Tei pihaiiho Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore a apiti ai ratou i te ohipa pororaa e ravehia e ati aˈe i te fenua. Tei pihaiiho noa iho â raua ta ˈna Tamaiti i te feia taiva ore. Ta Iesu ïa i haapapu atu i ta ˈna mau pǐpǐ hou oia a haere ai i te raˈi. (A taio i te Mataio 28:19, 20.) Ia tiaturi papu tatou i teie parau, e hiˈopoa anaˈe i te hoê noa pereota o te hoê parau tohu no ǒ mai i te Atua ra tei papaihia i Babulonia a 2 500 tiahapa matahiti i teie nei. A faahiti ai “i te tau hopea” ta tatou e ora nei, ua papai Daniela no nia i ta ˈna iho buka: “E rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.” (Dan. 12:4) Ua taa ia tatou i teie mahana te auraa o te parau e “horo i nia e i raro” i roto i teie irava, oia hoi o te haapii-maite-raa ïa. Auê haamaitairaa faahiahia mau ta tatou e fanaˈo i te haapii-maite-raa i te mau Papai! E fanaˈo hoi tatou i te ite, oia hoi te ite mau no ǒ mai i te Parau a te Atua ra. Te na ô atoa ra te parau tohu e mea rahi te farii i te ite mau. Hau atu â, e rahi roa mai taua ite ra. E faaite-haere-hia te reira i te mau vahi atoa e i te taata atoa. A hiˈopoa ˈi tatou mea nafea teie parau tohu i te tupuraa, e ite tatou e tei pihaiiho Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i teie mahana e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna mau parau fafau atoa.

E ITEHIA TE ITE MAU

3. Eaha tei tupu i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo?

3 I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, mai tei tohuhia, ua haamata te ohipa apotata i roto i te amuiraa Kerisetiano e ua parare oioi te reira mai te auahi te huru. (Ohi. 20:28-30; Tes. 2, 2:1-3) E hanere matahiti i te maoro, aita roa ˈtu te ite mau i rahi roa mai i rotopu i te taata tei ore i ite i te Bibilia e i te mau faahua Kerisetiano. Noa ˈtu e te parau nei te mau aratai a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te tiaturi ra ratou i te mau Papai, ua haapii atu ratou i te mau parau haavare, “te parau o te mau demoni” o te faaino ra i te Atua. (Tim. 1, 4:1) Aita te rahiraa o te taata i ite i te parau mau no nia i te Atua. I roto i te mau haapiiraa apotata te vai ra te haapiiraa e e Toru tahi te Atua, e varua pohe ore to tatou e e haamauiuihia vetahi e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi.

4. Mea nafea te hoê pǔpǔ Kerisetiano i te mau matahiti 1870 i te haamataraa i te imi i te ite mau?

4 I te mau matahiti 1870 râ, fatata e 40 matahiti hou te “anotau hopea,” ua putuputu te hoê pǔpǔ Kerisetiano aau haavare ore i Pennsylvanie, i Marite, no te haapii maite i te Bibilia e no te imi i te ite mau. (Tim. 2, 3:1) O te Feia haapii Bibilia te iˈoa ta ratou i rave. E ere ratou i “te feia paari e te ite” ta Iesu i parau e e huna-ê-hia te ite ia ratou. (Mat. 11:25) E taata haehaa ratou o tei hinaaro mau e rave i to te Atua hinaaro. Ma te haapao maite e te pure, ua taio, ua aparau e ua feruriruri ratou i te mau Papai. Ua faaau atoa ratou i te mau irava Bibilia e ua hiˈopoa i te mau papai a vetahi atu o tei rave i te hoê â maimiraa. Ua taa mǎrû atura i teie Feia haapii Bibilia te pue parau mau ta te rahiraa i ore i ite a tau senekele.

5. Eaha te fa o te anairaa api parau tei piahia i 1889?

5 Ua oaoa mau te Feia haapii Bibilia i ta ratou i haapii mai. Aita râ ratou i teoteo i te mau haamaramaramaraa apî ta ratou i ite mai aore ra i faahua parau e ua itehia ia ratou te tahi mea apî. (Kor. 1, 8:1) Ua pia râ ratou i te hoê anairaa api parau teie te iˈoa, La théologie ancienne. Eaha to te reira fa? Ia ite te feia taio i te pue parau mau o te Bibilia. Ua tauturu te api parau matamua i te taata e haapii ra i te Bibilia ia faarue i te mau peu tutuu atoa a te taata e ia farii i te mau haapiiraa mau a Iesu e a te mau aposetolo.—La théologie ancienne (Beretane), No 1, Eperera 1889, api 32.

6, 7. (a) Ua haapii mai tatou i teihea pue parau mau mai te mau matahiti 1870? (b) Ua oaoa taa ê oe i te haapii mai i teihea pue parau mau?

6 E pue parau mau faahiahia mau ta tatou i haapii mai mai te mau matahiti 1870! * E ere te reira i te mea taahoa e e ere mai te mau tumu parau aimârôhia e te feia maimi i te pae faaroo. E pue parau mau anaanatae mau râ o te faatiamâ, o te horoa i te hoê auraa i te oraraa, o te faaoaoa e o te horoa i te tiaturiraa. Te tauturu maira te reira ia ite o vai ra o Iehova, i to ˈna huru au mau e ta ˈna mau opuaraa. Ua maramarama atoa tatou o vai ra o Iesu, no te aha oia i ora e i pohe ai e eaha ta ˈna e rave nei. Te faaite maira teie pue parau mau faufaa roa no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui, no te aha tatou e pohe ai, e nafea ia pure e e nafea ia ite i te oaoa mau.

7 Ua taa ia tatou i teie nei te mau parau tohu tei vai “opanihia” a tau senekele e o te tupu nei râ i teie anotau hopea. (Dan. 12:9) Tera atoa i roto i te mau Evanelia e i te buka o te Apokalupo. Ua tauturu mai Iehova ia tatou ia taa i te mau tupuraa ta tatou i ore i ite mata ˈtu: te ariiraa mai o Iesu, te tamaˈi i te raˈi e te huriraahia mai Satani i te fenua. (Apo. 12:7-12) Maoti te Atua, ua maramarama atoa tatou i te mau mea ta tatou e nehenehe e ite: te tamaˈi, te aueueraa fenua, te maˈi rahi, te oˈe, oia atoa te feia paieti ore i riro ai teie mahana ei ‘anotau ati rahi.’—Tim. 2, 3:1-5; Luka 21:10, 11.

8. Auaˈe o vai i ite e i faaroo ai tatou i te parau mau?

8 Mea ohie no tatou ia faahiti i ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ao to te mata i hiˈo i te mau mea ta outou e hiˈo nei: e faaite atu hoi au ia outou, e rave rahi te peropheta e te hui arii i hinaaro i te hiˈo i te mau mea ta outou e hiˈo nei, e aore aˈenei i hiˈo; e i hinaaro hoi i te faaroo i te mau parau ta outou e faaroo nei, e aore aˈenei i faaroo.” (Luka 10:23, 24) Auaˈe te Atua ra o Iehova i ite e i faaroo ai tatou i tera mau mea. Auê tatou i te mauruuru e te aratai nei ‘te faaaˈo,’ ta te Atua varua moˈa, i ta Iesu mau pǐpǐ “i te mau parau mau atoa ra”! (A taio i te Ioane 16:7, 13.) Ia haafaufaa e ia faaite noa tatou i teie ite mau i te tahi atu ma te pipiri ore e tia ˈi!

MEA RAHI TE FARII I TE ITE MAU

9. Eaha te piiraa i itehia i roto i Te Pare Tiairaa no Eperera 1881?

9 “Te piihia ra 1 000 taata poro.” Tera te tahi tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa no Eperera 1881, fatata ïa e piti matahiti i muri aˈe i te pia-matamua-raahia teie vea. I te feia o te nehenehe e horoa i te afaraa o to ratou taime aore ra hau atu no te ohipa a te Fatu, ua titau manihini teie tumu parau ia ratou ia haere na te mau oire rahi e oire iti ei pionie. E imi ratou i te mau vahi atoa i te mau Kerisetiano aau haavare ore o te faaite i te itoito rahi no te Atua, eiaha râ ia au i te ite mau. E haapii atu teie mau pionie i te taata i te parau mau no nia i te Atua e i te Bibilia.

10. Mea rahi anei tei farii i te riro ei taata poro taime taatoa?

10 Ua faaite teie piiraa e ua taa i te Feia haapii Bibilia e e mea faufaa roa ia poro te mau Kerisetiano mau i te parau apî maitai. Aita râ i raea na 1 000 taata poro taime taatoa i piihia i te mea e, i taua tau ra, tau hanere noa taata te haere i te mau putuputuraa a te Feia haapii Bibilia. I muri aˈe râ i te taioraa i te hoê api parau aore ra i te hoê vea, ua taa i te taata e rave rahi e tera iho â te parau mau e ua pahono atu i teie piiraa ma te ore e haamarirau. A hiˈo na, i 1882, i muri aˈe i to ˈna taioraa i Te Pare Tiairaa e i te hoê buka iti piahia e te Feia haapii Bibilia, ua papai te hoê taata taio no Beretane: “A haapii mai na ia ˈu e nafea e eaha te poro no te faatupu i te ohipa haamaitaihia ta te Atua e hinaaro ra ia ravehia.”

11, 12. (a) Eaha te fa a te mau pionie matamua tei tuea i ta tatou? (b) Mea nafea ratou i te haamauraa i te mau amuiraa?

11 I 1885, fatata e 300 Feia haapii Bibilia tei rave i te taviniraa pionie. Hoê â ta ratou fa i ta tatou: e faariro i te taata ei pǐpǐ a Iesu Mesia. Mea taa ê râ ta ratou mau huru raveraa i ta tatou. I teie mahana, e pinepine tatou i te haapii atu i te Bibilia i te taata taitahi a titau manihini atu ai ia ˈna ia amui mai i te amuiraa. I te matamua ra, e horoa te mau pionie i te mau buka, e amui i te feia i anaanatae a haapii atu ai ia ratou i te mau Papai ei pǔpǔ. Mea na reira ratou i te haamauraa i te mau amuiraa.

12 Ei hiˈoraa, i 1907, ua imi te hoê pǔpǔ pionie i roto i te hoê oire i te feia te vai ra ta ratou te buka L’Aurore du Millénium (tei parau-atoa-hia Études des Écritures). Ua faataa Te Pare Tiairaa e e putuputu ratou i te feia anaanatae i te hoê fare i te Tapati, e tauaparau te pionie no nia i te opuaraa a te Atua no te huitaata i te mahana taatoa a faaitoito atu ai ia ratou ia na reira pauroa te Tapati. I 1911, ua taui te mau taeae i tera faanahoraa. E 58 tiaau ratere taa ê te haere na te Hau Amui e na Kanada no te horoa i te mau oreroraa parau no te taatoaraa. E noaa i teie mau taeae te iˈoa e te vahi nohoraa o te feia tei tae mai no te oreroraa parau a faanaho atu ai i te farerei ia ratou no te haamau i te mau amuiraa apî. I 1914, ua haamauhia 1 200 amuiraa a te Feia haapii Bibilia na te ao.

13. Eaha te mea faahiahia no oe no nia i te rahi o te ite mau i teie mahana?

13 I teie mahana, ua fatata e 109 400 amuiraa na te ao e e 895 800 taeae e tuahine te tavini ra ei pionie. Fatata e vau mirioni taata tei farii i “te ite” mau ma te faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. (A taio i te Isaia 60:22.) * Mea faahiahia mau te reira, i te mea e ua tohu Iesu e “e vahiahia mai [ta ˈna mau pǐpǐ] e te taata atoa” no to ˈna ra iˈoa, e hamani-ino-hia, e tapeahia i te fare auri e e haapohe-atoa-hia. (Luka 21:12-17) Noa ˈtu te patoiraa a Satani, a ta ˈna mau demoni e a te taata, te oaoa ra te nunaa o Iehova i te apiti i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ e te manuïa ra te reira. I teie mahana, te poro nei ratou e “ati noa ˈˈe teie nei ao” i roto i te mau tuhaa fenua veavea e toetoe, i nia i te mouˈa, na te medebara e i te mau vahi mea iti te taata e ora ra i reira. (Mat. 24:14) Ua tia te reira maoti noa te tauturu a te Atua.

“E TUPU ATURA TE ITE I TE RAHIRAA”

14. Mea nafea te ite mau i rahi roa ˈi maoti ta tatou mau papai?

14 Ua rahi roa mai te ite mau maoti te rahiraa taata e poro ra i te parau apî maitai. Maoti atoa i te mau papai. I Tiurai 1879, ua pia te Feia haapii Bibilia i te numera matamua o teie vea, teie hoi te upoo parau i na mua ˈˈe: Le Phare de la Tour de Sion et Messager de la Présence de Christ (Beretane). Na te hoê taiete tapihoo i haapao i te neneiraa e e 6 000 vea tei neneihia. O Charles Taze Russell, e 27 matahiti to ˈna, tei maitihia ei taata papai. Ua apitihia oia e e pae atu â taeae feruriraa paari o tei papai tamau i te tahi mau tumu parau. I teie nei, e 42 182 000 vea o Te Pare Tiairaa te neneihia ra na roto 195 reo. Teie ïa te vea opere-rahi-aˈe-hia na te ao i mua i te Réveillez-vous!, e 41 042 000 na roto e 84 reo. Hau atu â, fatata 100 mirioni buka e Bibilia te neneihia ra i te matahiti hoê.

15. Na te aha e turu ra i ta tatou mau neneiraa?

15 Na te mau ô horoa noa e turu ra i teie ohipa. (A taio i te Mataio 10:8.) Te maere nei te feia e ohipa ra i roto i te mau taiete neneiraa i te reira, ua ite hoi ratou e mea moni roa te matini, te papie, te inita e te tahi atu â mau taihaa. Ua parau te hoê taeae e hoo ra i te mau taihaa no te mau tuhaa neneiraa a te Betela e te maere nei te feia tapihoo o tei haere mai e mataitai i te Betela e ua hoohia te mau matini apî o te nehenehe e nenei e rave rahi roa papai maoti te mau ô horoa noa. Te maere atoa nei ratou e mea apî e mea oaoa te mau taeae e tuahine e ohipa ra i te Betela.

E Î TE FENUA I TE ITE IA IEHOVA

16. No te aha e faaite ai i te ite mau?

16 Ua rahi roa mai te ite mau no to te Atua hinaaro “i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Tim. 1, 2:3, 4) Te hinaaro ra Iehova e ia ite te taata i te parau mau ia nehenehe ratou e haamori ia ˈna mai ta ˈna e au e ia fanaˈo ratou i ta ˈna haamaitairaa. Ma te faaite i te ite mau, ua haaputuputu Iehova i te hoê toea o te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore. Te haaputuputu atoa nei oia i te “feia rahi roa” o “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” o te tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua.—Apo. 7:9.

17. Eaha ta te parareraa o te haamoriraa mau e faaite ra?

17 I nia i na 130 matahiti i mairi, ua parare te haamoriraa mau. Te faaite maitai ra te reira e tei pihaiiho te Atua e ta ˈna Arii faatoroahia, Iesu Mesia, i te mau tavini a Iehova no te aratai, paruru, faanaho e haapii ia ratou. Te haapapu atoa ra te reira e e faatupu Iehova i ta ˈna i fafau no a muri aˈe. “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isa. 11:9) Auê ïa haamaitairaa ta te huitaata e fanaˈo!

[Nota i raro i te api]

^ E faufaahia oe i te hiˈo i te mau DVD Les Témoins de Jéhovah—La foi en action, 1re partie: La sortie des ténèbres e Les Témoins de Jéhovah—La foi en action, 2e partie: Que brille la lumière!

^ A hiˈo i te buka La prophétie d’Isaïe, lumière pour tous les humains II, api 320; Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2002, api 19, par. 16.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

E taata haehaa te Feia haapii Bibilia matamua o tei hinaaro mau e rave i to te Atua hinaaro

[Hohoˈa i te api 15]

Mea faufaa no Iehova ta outou mau tutavaraa ia parare te ite mau no nia i te Atua