Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe anei e tiaturi i te mau semeio ta te Bibilia e faatia ra?

E nehenehe anei e tiaturi i te mau semeio ta te Bibilia e faatia ra?

E nehenehe anei e tiaturi i te mau semeio ta te Bibilia e faatia ra?

IA FAATIA mai te tahi taata i te hoê aamu maere mau, e tiaturi anei oe ia ˈna? Tei te huru ïa o te faatiaraa a tera taata e mai te peu e ua matauhia oia ei taata o te ore e haavare. Mai te peu e aita o ˈna i haavare aˈenei ia oe, e tiaturi iho â oe i ta ˈna e faatia maira.

Hoê â no te mau semeio i roto i te Bibilia. Noa ˈtu e aita tatou i fanauhia mai atura a tupu ai tera mau mea, e nehenehe tatou e ite e mea mau anei ta te Bibilia e faatia ra. E nafea? Teie te tahi mau tumu e tiaturi ai i te mau semeio i roto i te Bibilia.

Mea rahi te semeio tei ravehia i te vahi taata. I te tahi taime, e tausani aore ra e mirioni taata tei ite mata ˈtu i te tahi semeio. (Exodo 14:21-31; 19:16-19) Aita te reira i ravehia i te vahi moe ia ore te taata ia ite atu.

Mea ahaaha ore te mau semeio. Aita i faanahohia te mau taihaa taa ê aore ra te mau faaunaunaraa e te mori taa ê. I te rahiraa o te taime, ua tupu te mau semeio ta te Bibilia e faatia ra i te taime faanaho-ore-hia e ia taparu mai te taata. (Mareko 5:25-29; Luka 7:11-16) Aita ïa te taata tei rave i te semeio e nehenehe e faanaho ê na i te reira.

Aita te feia i faatupu i te mau semeio i hinaaro i te roo, te hanahana e te taoˈa rahi. Ua faahanahana râ te reira i te Atua. (Ioane 11:1-4, 15, 40) Ua faautuahia te feia tei hinaaro i te taoˈa rahi maoti tera mana no te faatupu i te semeio.—Te mau arii 2, 5:15, 16, 20, 25-27; Ohipa 8:18-23.

Te haapapu ra te mau semeio huru rau i roto i te Bibilia e e ere noa te reira i te ohipa taata. Ei hiˈoraa, ua tamǎrûhia te miti e te mataˈi, ua tauihia te pape ei uaina, ua tapeahia te ûa e ua topa faahou mai, ua faaorahia te feia maˈi e ua ite faahou te feia matapo. Te faaite ra teie mau semeio e te tahi atu e e puai tei hau aˈe i to te taata to muri mai e e mana to ˈna i nia i te mau mea atoa.—Te mau arii 1, 17:1-7; 18:41-45; Mataio 8:24-27; Luka 17:11-19; Ioane 2:1-11; 9:1-7.

Aita te feia patoi tei ite i te mau semeio i parau e aita te reira i tupu. I to Iesu faatia-faahou-raa i to ˈna hoa ra o Lazaro, aita to Iesu mau enemi i parau e aita Lazaro i pohe. A maha mahana ˈtura hoi oia i te hunaraahia. (Ioane 11:45-48; 12:9-11) Tau senekele i muri aˈe i te pohe o Iesu, ua farii noâ te feia papai i te Talmud (te hoê buka tatararaa no te mau ati Iuda) e e mana to Iesu no te faatupu i te semeio. Hoê noa mea tei haafifi ia ratou, oia hoi nohea mai to ˈna puai. Hoê â huru i te afairaahia na pǐpǐ a Iesu i mua i te tiripuna ati Iuda, aita i uihia ia raua: “Ua faatupu anei orua i te hoê semeio?” Ua uihia ˈtu râ: “No vai te mana e te iˈoa i tia ˈi ta orua i rave nei?”—Ohipa 4:1-13.

E nehenehe anei ïa e tiaturi i ta te Bibilia e parau maira no nia i te mau semeio? Ia au i ta tatou i hiˈopoa iho nei, mea papu maitai e mea rahi te tapao e faaite ra e e parau mau ta te Bibilia e faatia maira. E tumu ê atu e tiaturi ai tatou i teie mau aamu Bibilia. Ei hiˈoraa, ia faahiti te mau Papai i te hoê tupuraa, e pinepine oia i te faaite i te tau, te vahi e te iˈoa o te taata. Ua maere atoa te feia faahapa Bibilia i te tanoraa o te mau haamaramaramaraa i te pae aamu itehia i roto. E hanere parau tohu Bibilia tei tupu, tae noa ˈtu i roto i te mau tuhaa rii faufaa. Hau atu â, mea rahi te aˈoraa i roto i te Bibilia o te tauturu ia tatou ia oaoa e te tahi atu, noa ˈtu eaha to tatou matahiti aore ra tiaraa totiare. Aita e nehenehe e faaauhia te mau aˈoraa Bibilia no nia i te mau taairaa e te taata i te tahi atu.

Mai te peu e aitâ oe i tiaturi roa i te Bibilia, no te aha e ore ai e faataa maa taime no te hiˈopoa maite roa ˈtu â i te reira? Hau atu â oe i te ite i ta te Bibilia e haapii ra, hau atu â oe i te tiaturi i te reira. (Ioane 17:17) E ite oe e e nehenehe oe e tiaturi i ta ˈna e parau maira no nia i te mau semeio tei tupu i na mua ˈˈe. E niu maitai te reira no te tiaturi i ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau mea o te fatata i te tupu.

[Hohoˈa i te api 5]

Aita te feia i patoi ia Iesu i parau e aita Lazaro i pohe