Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe anei te mau semeio e tupu?—E toru patoiraa matauhia

E nehenehe anei te mau semeio e tupu?—E toru patoiraa matauhia

E nehenehe anei te mau semeio e tupu?—E toru patoiraa matauhia

PATOIRAA 1: Eita te semeio e tupu, te ofati ra hoi te reira i te mau ture o te natura. Ua niuhia to tatou maramaramaraa i te mau ture o te natura i nia i ta te mau aivanaa i ite i te tupu na te ao. Mea taotia-roa-hia râ to tatou ite. (Ioba 38:4) E nehenehe te mau ture o te natura e faaauhia i te mau ture tarame o te hoê reo. I roto i te tahi mau tupuraa taa ê, eita te ture e peehia. E nehenehe te hoê aivanaa aau tae e hiˈopoa i te tahi ture o te natura i te roaraa o to ˈna oraraa. E titau-noa-hia râ hoê tupuraa taa ê ia hiˈopoa faahou oia i ta ˈna i maramarama.

Te faaite ra te hoê aamu o te faaata, faatiahia e John Locke (1632-1704), e e mea ohie ia hape aita anaˈe tatou i ite i te tahi ohipa. Teie te aamu: A faataa ˈi te tia no te mau Pays-Bas i to ˈna fenua ra o Hollande i te arii no Siam, ua faahiti atu oia e i te tahi taime, e nehenehe te elefani e hahaere na nia i te pape. Aita te arii i tiaturi i te reira e ua manaˈo e te haavare ra te tia no te mau Pays-Bas ia ˈna. Te faataa noa nei râ hoi oia i ta te arii i ore i ite aˈenei. No te arii, aita roa ˈtu te reira e nehenehe e tupu no te mea aita o ˈna i ite i te tahi ohipa faufaa. Aita o ˈna i taa e ia riro mai te pape ei pape paari, e nehenehe te hoê elefani e hahaere na nia iho noa ˈtu to ˈna teiaha.

A hiˈo na i te tahi mau mea apî tei manaˈohia e aita e nehenehe e ravehia a tau ahuru matahiti aˈenei:

● E nehenehe te hoê manureva e faauta e 800 tiahapa horopatete no te haere mai te oire no New York e tae atu i Singapour, i Asia apatoa apatoerau, ma te tapea i te hoê tere e 900 kilometera i te hora.

● E nehenehe te taata e tauaparau e e ite i te tahi atu taata o te faaea ra i te tahi atu fenua.

● E nehenehe e tuu e tausani himene i roto i te hoê taoˈa iti nainai aˈe i te hoê afata mâti.

● E nehenehe te taote tâpû e rave i te mafatu e i te tahi atu mau mero no te tuu i nia i te tahi atu taata.

Eaha te faaotiraa tano ta tatou e huti mai? Teie ïa: Ua tia i te taata ia hamani e ia rave i te mau mea faahiahia tei manaˈohia na a tau matahiti aˈenei e aita e nehenehe. Eita anei ïa e tia i te Atua tei poiete i te ao nui e i te mau mea atoa ia rave i te mau mea maere mau ta tatou i ore i maramarama roa ˈtura e o te ore e nehenehe e faaauhia? aGenese 18:14; Mataio 19:26.

PATOIRAA 2: Te faahiti nei te Bibilia i te mau semeio ia tiaturi te taata. Aita te Bibilia e parau ra ia tiaturi i te mau semeio atoa, te faaara maira râ ia tatou ia haapao maitai: “O taua taata e au to ˈna haerea mai i te ravea puai a Satani ra, ma te mana, e te tapao, e te semeio haavare ra, e ma te mau parau-tia ore haavare atoa.”—Tesalonia 2, 2:9, 10.

Ua faaara atoa Iesu Mesia e mea rahi te taata te parau e pee ia ˈna, e ere râ ratou i te pǐpǐ mau na ˈna. E parau atoa ˈtu vetahi ia ˈna: “E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa?” (Mataio 7:22) Ua parau râ Iesu e eita o ˈna e farii i tera mau taata ei pǐpǐ na ˈna. (Mataio 7:23) Aita iho â ïa Iesu i haapii e no ǒ mai te mau semeio atoa i te Atua ra.

Aita te Atua e parau ra i ta ˈna mau tavini ia niu noa i to ratou faaroo i nia i te mau semeio. Ia niuhia râ te reira i nia i te tahi atu â mau haapapuraa faufaa e tia ˈi.—Hebera 11:1.

E hiˈopoa anaˈe, ei hiˈoraa, i te tahi semeio tuiroo o te Bibilia: te tia-faahou-raa o Iesu Mesia. Tau matahiti i muri aˈe i tera tupuraa, ua haamata vetahi mau Kerisetiano i Korinetia i te feaa no nia i te tia-faahou-raa o Iesu. Mea nafea te aposetolo Paulo i te tautururaa i teie mau Kerisetiano? Ua parau noa anei oia, “Ia rahi to outou faaroo”? Aita. A hiˈo na mea nafea oia i te haamanaˈoraa ia ratou i te mau ohipa i tupu. Ua parau atu oia: “I tanuhia hoi [Iesu], e tia faahou maira i te rui toru, mai tei te parau i papaihia ra: e i itea oia Kepha, e i te ahuru ma piti i muri aˈe. E muri aˈera hoi, i itea oia e te mau taeae e pae atoa hanere e tiahara, hoê â iteraa; te ora noa nei â te rahi o taua feia ra.”—Korinetia 1, 15:4-8.

Mea faufaa anei ia tiaturi teie mau Kerisetiano i teie semeio? Ua parau faahou Paulo: “Aore te Mesia i tia i nia ra, e haavare mau ta matou aˈo nei, e e haava atoa to outou faaroo.” (Korinetia 1, 15:14) Mea faufaa roa no Paulo ia niu i to ˈna faaroo i nia i te hoê semeio o tei tupu mau. E ua ite o ˈna e mea mau to Iesu tia-faahou-raa, e hanere hoi taata tei ite mata ˈtu i te reira e o te ora noa ra i tera taime. Ua ineine teie mau taata i te pohe i te hunaraa i ta ratou i ite mata ˈtu.—Korinetia 1, 15:17-19.

PATOIRAA 3: E tupuraa faatupu-noa-hia e te natura ta te mau taata ite ore e ore e taa ra. Ua tamata vetahi mau aivanaa i te faataa i te mau semeio i roto i te Bibilia mai te mau mea i faatupuhia e te natura, eiaha râ e te Atua. Mea papu aˈe teie faataaraa no ratou. Ua taaihia iho â te tahi mau semeio i te mau mea faatupuhia e te natura, mai te mau aueueraa fenua, te maˈi pee e te heeraa fenua. Hoê râ mea te taai ra i teie mau parau a te mau aivanaa: aita ratou e tâuˈa ra i ta te mau Papai e faataa ra no nia i te taime i tupu ai te semeio.

Ei hiˈoraa, ua aimârô vetahi i te ati matamua tei tairi ia Aiphiti: te riroraa mai te pape o te anavai Nil ei toto. No ratou, ua tupu te reira no te mea ua horoihia te repo uteute i roto i tera anavai e no te mau mea ora haihai e ǔ uteute to ratou. Ua parau râ te aamu Bibilia e ua riro mai te anavai ei toto, eiaha ei vari uteute. Ia taio maitai tatou i te Exodo 7:14-21, e ite tatou e ua tupu teie semeio i te taime i papai ai Aarona i te anavai Nil e ta ˈna raau mai ta Mose i faaue atu. Noa ˈtu e no te natura i riro mai ai te anavai ei toto, e semeio teie ohipa i te mea e ua papai Aarona i te anavai e ta ˈna raau i te taime tano!

Teie te tahi atu hiˈoraa e faaite ra i te faufaaraa o te taime e tupu ai te hoê semeio. A hiˈo na i tei tupu a faaineine ai te nunaa Iseraela i te tomo i te Fenua tǎpǔhia. Ua tapea te anavai o Ioridana, tei î i te pape, ia ratou. Te faaite maira te Bibilia i tei tupu i muri iho: “E tae aˈera te feia i hopoi i te afata i Ioridana ê rari aˈera te avae o te feia tahuˈa i hopoi i taua afata ra i te hiti pape . . . I reira te pape i na uta maira i te tia noaraa e teitei noa aˈera te pueraa, e vahi maoro te oire ra o Adam[u], i pihaiiho i Zaretana.” (Iosua 3:15, 16) E faahopearaa anei teie ohipa o te hoê aueueraa fenua aore ra o te hoê heeraa fenua? Aita te aamu Bibilia e parau ra. Ua ite te nunaa i te semeio i te mea e ua tupu te reira i te taime iho â ta Iehova i parau e e tupu.—Iosua 3:7, 8, 13.

E semeio iho â anei ïa teie mau ohipa? Te parau ra te Bibilia e e. Ia au i ta te reira e parau maira, e ere noa tera mau ohipa i te mau mea faatupuhia e te natura. E nehenehe anei ïa e parau e eita te mau semeio e tupu no te mea noa aita e itehia ra i teie mahana?

[Nota i raro i te api]

a Mai te peu e aita oe i papu e te vai mau ra te Atua, a hiˈo i te buka rairai Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou? (piahia e te mau Ite no Iehova) aore ra a ani hau atu â haamaramaramaraa i te taata tei horoa i teie vea na oe.