Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hau eiaha noa e tausani matahiti, e a muri noa ˈtu râ!

Te hau eiaha noa e tausani matahiti, e a muri noa ˈtu râ!

“Ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa.”—KOR. 1, 15:28.

1. Eaha te tiaturiraa faahiahia e tiai maira i te “feia rahi roa”?

 A FERURI na i te mau maitai atoa ta te hoê faatereraa puai a te hoê arii tia e te hamani maitai e rave no te taata i roto i na tausani matahiti? E tupuraa faahiahia te tiai maira i te “feia rahi roa” e ore e pau ia taio o te ora ˈtu i te haamou-roa-raa o teie nei ao ino i “te ati rahi.”—Apo 7:9, 14.

2. Eaha ta te taata i rave i na 6 000 matahiti i mahemo?

2 I na 6 000 matahiti tuatapaparaa, ua hopoi mai te hinaaro o te taata e faaoti no ratou iho e e faatere ia ratou iho i te mauiui e te oto rahi. Ua parau aˈena te Bibilia: “E ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho.” (Koh. 8:9) Eaha ta tatou e ite nei i teie mahana? Taa ê atu i te mau tamaˈi e te orureraa hau, te itehia ra te mau fifi peapea mau taaihia i te veve, te maˈi, te faainoraa o te natura, te tauiraa o te ahuaraˈi e hau atu â. Ua faaara te feia mana e mea ino roa te mau faahopearaa ia ore tatou e rave i te mau tauiraa rarahi e e faaea i te tuino i te fenua.

3. Eaha te tupu i raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti?

3 I raro aˈe i te faatereraa a te Arii Mesia ra o Iesu e ta ˈna na 144 000 apiti, e tataî riirii te Basileia o te Atua i te mau ino atoa i ravehia i nia i te taata e i te fenua. Maoti te Faatereraa tausani matahiti e ite ai tatou i te tupuraa o teie parau fafau mahanahana mau a te Atua ra o Iehova: “Te hamani nei au i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.” (Isa. 65:17) Eaha te mau tupuraa faahiahia, aore â i itehia, e tiai maira ia tatou? Maoti te Parau a te Atua, e hiˈopoa anaˈe i te mau mea nehenehe mau “hiˈo-ore-hia” â.—Kor. 2, 4:18.

‘E PATU RATOU I TE FARE E E TANU I TE Ô VINE’

4. No te aha e nehenehe ai e parau e e fifi peapea mau te nohoraa i teie mahana?

4 O vai te ore e hinaaro i to ˈna iho fare, i te hoê vahi i reira e ora hau ai e to tatou utuafare? I roto i teie nei ao, e fifi peapea mau te nohoraa au maitai. Ua î te mau oire i te taata. Aita ˈtu e ravea to e rave rahi i te ora-noa-raa i roto i te mau apaapa fare i roto i te mau oire veve. No ratou, e moemoeâ noa te fanaˈoraa i to ratou iho fare.

5, 6. (a) E nafea te Isaia 65:21 e te Mika 4:4 e tupu ai? (b) E nafea tatou e fanaˈo ai i tera haamaitairaa?

5 Ia faatere mai te Basileia, e fanaˈo te taata taitahi i to ˈna iho fare, ua tohu hoi Isaia: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira.” (Isa. 65:21) Eita râ ratou e fanaˈo noa i te hoê fare. I teie mahana, te ora nei vetahi i roto i to ratou iho fare aore ra i te fare rahi mau. Te haapeapea noa nei râ ratou i te ere i to ratou fare no te mau fifi i te pae moni aore ra ia tomo te taata i roto no te eiâ aore ra no te rave i te mau mea ino roa ˈtu â. Mea taa ê mau i raro aˈe i te Basileia! Ua papai te peropheta Mika: “E parahi . . . ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Mika 4:4.

6 Ia aha tatou no te ite i tera mau mea faahiahia mau? E hinaaro iho â tatou paatoa e fanaˈo i te nohoraa au maitai. E ere anei i te haerea paari aˈe ia tiatonu i ta Iehova i fafau i te faaitoito-noa-raa i te fanaˈo i te fare ta outou i hinaaro noa na, peneiaˈe ma te haapue i te tarahu? A haamanaˈo i ta Iesu i parau no ˈna iho: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva; area te Tamaiti a te taata nei, aita o ˈna tuâroi.” (Luka 9:58) E aravihi e e mana to Iesu no te patu e no te fanaˈo i te fare maitai roa ˈˈe. No te aha aita ˈi o ˈna i na reira? Aita Iesu i hinaaro e ia tapea te tahi noa ˈˈe mea ia ˈna ia tuu i te Basileia na mua roa. E nehenehe anei tatou e pee i to ˈna hiˈoraa e e tapea i te mata maitai ma te ore e vaiiho i te mau mea materia ia riro ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa a haapeapea roa ˈtu ai tatou?—Mat. 6:33, 34.

‘HOÊ Â AMURAA TA TE LUKO E TE PINIA MAMOE’

7. Eaha te taairaa ta Iehova i faanaho i rotopu i te taata e te animara i te omuaraa?

7 O te taata te tuhaa hopea o te poieteraa a te Atua i te fenua. I ta ˈna Rave ohipa aravihi, ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ua faaite Iehova i ta ˈna opuaraa taa maitai: “E hamani tatou i te taata ma to tatou iho huru, ia au i to tatou iho hohoˈa; e ei nia iho ratou i te mau iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau puaa, e i nia iho i te fenua atoa, e i nia iho hoi i te mau mea e nee haere i te fenua nei.” (Gen. 1:26) Ua horoahia ïa ia Adamu raua Eva, e i te taata atoa, te mana i nia i te mau animara.

8. Eaha te huru o te animara i teie mahana?

8 E nehenehe anei te taata e mana i nia i te mau animara atoa e e vai hau e o ratou? Mea piri roa te taata e rave rahi i ta ratou animara rata, mai te urî e te mimi. E i te animara oviri? Te na ô ra te hoê parau faataa: “Ua itea i te mau aivanaa tei ora i pihaiiho i te mau animara e tei hiˈopoa ia ratou e e huru aau to te mau animara atoa o te faaamu i ta ratou fanauˈa e te û.” E ite tatou i te mau animara ia riaria aore ra ia riro ei mea taehae mea atâta anaˈe te tahi tupuraa no ratou. E nehenehe anei râ ratou e faaite i te tahi mau huru aau mai te oaoa, te aumauiui e te aroha? Ia au â i tera parau faataa, e faaite tera mau animara i to ratou here mahanahana a haapao ai i ta ratou fanauˈa.

9. Eaha te tauiraa ta tatou e ite no nia i te mau animara?

9 Eiaha roa ˈtu ïa tatou e maere i te taio i roto i te Bibilia e e hau te taata e te animara. (A taio i te Isaia 11:6-9; 65:25.) No te aha hoi? A haamanaˈo na i ta Iehova i parau ia Noa e i to ˈna utuafare a haere mai ai ratou i rapae i te araka i muri aˈe i te diluvi: “E tuuhia te mǎtaˈu ia outou, e te mehameha ia outou, i nia i te mau manu avae maha atoa o te fenua nei.” Ua na reira Iehova ia ore te mau animara ia taparahi-pauroa-hia. (Gen. 9:2, 3) Eita anei Iehova e nehenehe e faaore i te tahi mǎtaˈu e mehameha ia tupu ta ˈna faaueraa matamua? (Hos. 2:18) E anotau oaoa mau â te tiai ra i te taata atoa o te ora i nia i te fenua!

“NA TE ATUA E HOROI I TO RATOU ROIMATA ATOA”

10. No te aha te taata e taˈi ai?

10 I to Solomona iteraa i “te mau hamani ino atoa i ravehia i raro aˈe i te mahana nei,” ua autâ oia: “Inaha, te roimata o te feia i hamani-ino-hia! aita râ o ratou e haamahanahana.” (Koh. 4:1) Hoê â huru i teie mahana, aore ra mea ino roa ˈtu. O vai te taata tei ore i taˈi aˈenei? Parau mau, i te tahi taime, e tahe te roimata no to tatou oaoa. E pinepine râ te mau roimata i te faaite e te mauiui ra to tatou aau.

11. Te putapû nei to aau i teihea aamu Bibilia?

11 A haamanaˈo na i te mau aamu putapû mau itehia i roto i te Bibilia. I to Sara poheraa i te 127raa o to ˈna matahiti, ua “haere maira [o] Aberahama i te otohaa ia Sara e oto ia ˈna.” (Gen. 23:1, 2) I to Naomi parauraa i ta ˈna na hunoa vahine ivi ia hoˈi i ǒ raua, “ua oto ihora ratou ma te pii noa te reo” e “ua faarahi faahou ihora i to ratou reo, oto faahou ihora.” (Ruta 1:9, 14) A roohia ˈi te arii Hezekia i te maˈi e pohe ai oia, ua pure oia i te Atua e “ua oto aˈera.” Mea papu e ua putapû Iehova i te ite i te reira. (Arii 2, 20:1-5) E o vai te ore e putapû i te aamu o te aposetolo Petero a huna ˈi oia i te ite ia Iesu? I to Petero faarooraa i te aaoa moa, “haere atura oia i rapae, rahi roa ˈtura te oto.”—Mat. 26:75.

12. E nafea te Basileia e hopoi mai ai i te tamǎrûraa mau na te huitaata?

12 No te mau tupuraa peapea mau e itehia ra, te hinaaro uˈana nei te huitaata i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa. Tera ta te Faatereraa tausani matahiti e hopoi mai: “Na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” (Apo. 21:4) Oia mau, e ore roa te oto, te mihi e te mauiui. Mea faahiahia roa! E te mea faahiahia roa ˈtu â, ua fafau atoa te Atua i te faaore i te enemi hopea o te taata: te pohe. E nafea te reira e tupu ai?

‘E HAERE MAI TE FEIA ATOA I ROTO I TE APOO RA I RAPAE’

13. Ua aha te pohe i nia i te taata mai to Adamu hararaa?

13 Mai to Adamu hararaa, ua mana te pohe i nia i te huitaata. O te pohe te enemi ino mau o te taata, aita e hororaa to ratou. E o te reira atoa te tumu o te oto e te mauiui e rave rahi. (Roma 5:12, 14) Inaha, no to ratou “mǎtaˈu i te pohe,” e mirioni taata tei riro ei ‘tîtî e hope roa ˈˈe to ratou oraraa nei.’—Heb. 2:15.

14. Eaha te tupu ia haamouhia te pohe?

14 Te faaite ra te Bibilia i te hoê tau ‘e haamouhia ˈi taua enemi hopea ra o te pohe.’ (Kor. 1, 15:26) E piti pǔpǔ te fanaˈo i te reira. No “te taata atoa e rave rahi” e ora nei, e nehenehe ratou e ô i roto i te ao apî fafauhia ma te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu. No te mau miria taata tei pohe, e nehenehe ratou e faahoˈihia mai i te ora. A feruri na i te oaoa rahi mau o “te taata atoa e rave rahi” a farii popou ai ratou i te feia i faahoˈihia mai i te ora. E taa ia tatou mai te aha te huru i reira ia hiˈopoa maite tatou i te mau aamu Bibilia no nia i te mau faatia-faahou-raa.—A taio i te Mareko 5:38-42; Luka 7:11-17.

15. Eaha paha to huru ia ite faahou oe i te hoê taata ta oe i here ia faahoˈihia mai i te ora?

15 A feruri na i teie mau parau: ua “maere roa ˈtura ratou” e ua “haamaitai atura i te Atua.” Hoê â paha ïa to oe huru mai te peu e to reira atoa oe. Oia mau, auê tatou i te oaoa i te ite i to tatou feia herehia ia faatia-faahou-hia mai! Ua parau Iesu: “Te fatata mai nei . . . te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae.” (Ioa. 5:28, 29) Aita hoê aˈe o tatou i ite i te reira; mea papu e tera te tahi o te mau tupuraa rahi roa ˈˈe “hiˈo-ore-hia” â.

“IA RIRO O TE ATUA I NIA IHO I TE MAU MEA ATOA I TE MAU VAHI ATOA”

16. (a) No te aha ia paraparau ai tatou ma te oaoa no nia i te mau haamaitairaa hiˈo-ore-hia â? (b) Eaha te faaitoitoraa a Paulo i te mau Kerisetiano i Korinetia?

16 E a muri aˈe faahiahia mau â te tiai maira i te feia e vai taiva ore ia Iehova i teie anotau fifi! Aore â e itehia ra tera mau haamaitairaa. Noa ˈtu râ, e tauturu mai te haamanaˈo-tamau-raa i te reira ia tiatonu i te mau mea faufaa aˈe e ia ore e vaiiho i te mau mea navenave papu ore o teie nei ao ia haafariu ê ia tatou. (Luka 21:34; Tim. 1, 6:17-19) I ta tatou haamoriraa utuafare, e paraparau anaˈe ma te oaoa no nia i to tatou tiaturiraa nehenehe mau. Oia atoa a aparau ai e to tatou mau hoa haamori, ta tatou mau piahi Bibilia e te feia anaanatae. E vai noa ïa te reira i roto i to tatou feruriraa e aau. Tera ta Paulo i rave a faaitoito ai oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano. Ua tauturu ta ˈna mau parau ia ratou ia feruri i te mau mea e tupu ia hope te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. A tamata na i te feruri i te auraa taatoa o te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, 15:24, 25, 28.A taio.

17, 18. (a) Mea nafea Iehova ‘i riro ai i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa’ i te omuaraa o te tuatapaparaa? (b) E nafea Iesu e haamau faahou ai i te auhoêraa e te au-maite-raa?

17 Aita e faataaraa maitai aˈe o te tupuraa rahi hopea i te parau ra “ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa.” Eaha te auraa? E hoˈi anaˈe i te ô i Edene, i te tau tei roto o Adamu raua Eva i te utuafare hau e te au maite o Iehova. I faatere tia ˈtu na Iehova, te Arii o te ao taatoa, i te mau mea atoa ta ˈna i poiete, te melahi e te taata. E nehenehe ratou e paraparau roa ˈtu ia ˈna, e haamori ia ˈna e e haamaitaihia e a ˈna. ‘I riro na oia i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa.’

18 Ua ino râ teie taairaa hau i to Satani turairaa i te taata ia patoi i te mana arii o Iehova. Tera râ, mai te matahiti 1914, ua haamata riirii te Basileia Mesia i te haamau faahou i te auhoêraa e te au-maite-raa. (Eph. 1:9, 10) I raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti, e riro te mau mea faahiahia “hiˈo-ore-hia” â ei mea mau. I reira ïa e tae mai ai “te hopea,” oia hoi te hopea o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. Eaha te tupu i muri iho? Noa ˈtu e tei ia Iesu ra te “mana atoa i te raˈi e te ao atoa,” aita o ˈna e hinaaro ra e haru i te tiaraa o Iehova. Ma te haehaa, “e pûpû atu . . . oia i te basileia i te Atua, i te Metua ra.” Oia mau, e faaohipa noa o ˈna i to ˈna tiaraa otahi e i to ˈna mana no “te faahanahana i te Atua.”—Mat. 28:18; Phil. 2:9-11.

19, 20. (a) E nafea te mau taata i te fenua ta te Basileia e faatere e faaite ai e te farii ra ratou i to Iehova mana arii? (b) Eaha te tiaturiraa faahiahia e tiai maira ia tatou?

19 E fanaˈo ïa te mau taata i te fenua ta te Basileia e faatere i te tia-roa-raa. E pee ratou i te hiˈoraa o Iesu e e farii ma te haehaa e te aau atoa i te mana arii o Iehova. E faaite ratou i to ratou hinaaro i te na reira ma te tapea i to ratou taiva ore i roto i te tamataraa hopea. (Apo. 20:7-10) I muri iho, e faaore-roa-hia te mau taata e te mau melahi tei orure hau. E taime oaoa rahi mau te itehia! E arue te utuafare taatoa o Iehova ia ˈNa e ‘e riro Oia i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa.’—A taio i te Salamo 99:1-3.

20 Te turai ra anei te mau mea faahiahia ta te Basileia e faatupu ia oe ia haamau i to feruriraa i nia i te raveraa i to te Atua hinaaro e ia faaitoito i te na reira? E patoi anei oe i te mau pûpûraa haavarevare a Satani o te haafariu ê ia oe? E haapaari anei oe i ta oe faaotiraa e paturu e e faatura i te mana arii o Iehova? Ia faaite ta oe mau haaraa e te hinaaro ra oe e na reira e a muri noa ˈtu. E fanaˈo ïa oe i te hau e te ruperupe eiaha noa e tausani matahiti, e a muri noa ˈtu râ!