Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia riro ta outou oia ei oia

Ia riro ta outou oia ei oia

“Ia riro . . . ta outou oia ei oia, e ta outou aita ei aita.”—MAT. 5:37.

1. Eaha ta Iesu i parau no nia i te tǎpǔraa, e no te aha?

 I TE rahiraa o te taime, eita te mau Kerisetiano mau e tǎpǔ. Te auraro nei hoi ratou i ta Iesu i parau: “Ia riro . . . ta outou oia ei oia.” No Iesu, e titauhia ia tapea te hoê taata i ta ˈna parau. No parau noa ˈtura hoi oia: “Eiaha roa e tǎpǔ.” Ua na reira oia no te mea ua matau te taata i te tǎpǔ i tera i tera mea ma te ore roa ˈtu hoi e manaˈo e rave i ta ratou i parau. Te faaite nei ïa tera mau taata e eita iho â ratou e nehenehe e tiaturihia e tei raro aˈe ratou i te mana o “te ino.”—A taio i te Mataio 5:33-37.

2. A faataa na no te aha i te tahi taime e ere ai i te mea ino ia tǎpǔ.

2 No Iesu, e ere i te mea ino ia tǎpǔ. Ua haapii mai tatou i to na mua ˈtu tumu parau e ua tǎpǔ Iehova, oia atoa ta ˈna tavini taiva ore ra o Aberahama, no nia i te mau mea faufaa. I titau atoa na hoi te Ture a te Atua ia tǎpǔ no te faaafaro i te tahi mau fifi. (Exo. 22:10, 11; Num. 5:21, 22) No reira, e titauhia paha ia tǎpǔ te hoê Kerisetiano e e faaite o ˈna i te parau mau ia tia oia ei ite i roto i te hoê tiripuna. I roto atoa i te tahi mau tupuraa varavara, e manaˈo paha te hoê Kerisetiano e mea faufaa ia tǎpǔ no te haapapu ia vetahi atu i ta ˈna e hinaaro mau ra e rave aore ra no te faaafaro i te tahi ohipa. Inaha, a faatǎpǔ ai te tahuˈa rahi ia Iesu, aita o ˈna i patoi atu. Ua faaite atu râ o ˈna i te parau mau i te Sunederi ati Iuda. (Mat. 26:63, 64) Aita i titauhia ia tǎpǔ Iesu. Noa ˈtu râ, no te haapapu e e parau mau ta ˈna poroi, e pinepine oia i te faahiti na mua: “Amene, amene [o “Oia mau, oia mau” te auraa] e parau atu vau ia outou.” (Ioa. 1:51; 13:16, 20, 21, 38) E hiˈo anaˈe eaha ˈtu â te nehenehe e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu, o Paulo e o te tahi atu o tei faariro i ta ratou oia ei oia.

IESU—TE HIˈORAA MAITAI ROA ˈˈE

Mai to ˈna bapetizoraa e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa, ua rave iho â Iesu i ta ˈna i euhe i to ˈna Metua

3. Eaha ta Iesu i euhe i roto i te pure, e mea nafea to ˈna Metua i te raˈi i te pahonoraa ˈtu?

3 “Teie au, e tau Atua, te haere nei au e faatia i to oe hinaaro.” (Heb. 10:7) Ma teie mau parau faufaa mau, ua faaite Iesu i te Atua e ua ineine oia i te rave i te mau mea atoa i tohuhia no nia i te huaai, aore ra Huero, fafauhia. Ia ‘haaparuparu-atoa-hia to ˈna poro avae’ e Satani. (Gen. 3:15) Aita e taata ê atu tei pûpû aˈenei ia ˈna no te amo i tera hopoia teimaha mau. Mai te raˈi mai, noa ˈtu e aita o ˈNa i faatǎpǔ ia Iesu ia tapea i ta ˈna parau, ua faaite roa ˈtu Iehova e te tiaturi roa nei oia i ta ˈna Tamaiti.—Luka 3:21, 22.

4. Ua tapea noa iho â anei Iesu i ta ˈna parau?

4 Ua riro noa ta Iesu oia ei oia, ua rave noa hoi o ˈna i ta ˈna i poro na. Aita roa ˈtu oia i vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia haafariu ê ia ˈna i te ohipa ta to ˈna Metua i horoa ˈtu, oia hoi e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e e faariro i te taata atoa ta te Atua i faatae ia Iesu ra ei pǐpǐ. (Ioa. 6:44) Te faataa ra te Bibilia e ua tapea noa Iesu i ta ˈna parau i roto i teie faahitiraa matau-maitai-hia: “Te mau mea atoa a te Atua i parau mai, e oia anaˈe ïa i roto ia ˈna.” (Kor. 2, 1:20) Ua rave iho â Iesu i ta ˈna i euhe i to ˈna Metua. O ˈna te hiˈoraa maitai roa ˈˈe. E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te hoê taata tei tutava maite i te pee i te hiˈoraa o Iesu.

PAULO—E TAATA TEI TAPEA I TA ˈNA PARAU

5. Eaha te hiˈoraa ta te aposetolo Paulo i vaiiho mai?

5 “E te Fatu, eaha vau?” (Ohi. 22:10) Teie te pahonoraa haavare ore a Paulo, i matauhia na ei Saulo, i te Fatu ra ia Iesu ta ˈna i ite i roto i te hoê orama. Ua hinaaro oia ia faaea Saulo i te hamani ino i ta ˈna mau pǐpǐ. Ma te haehaa, tatarahapa roa aˈera Saulo i ta ˈna i rave na, ua bapetizo ia ˈna e ua farii i te hopoia taa ê e faaite haere no nia ia Iesu i te mau nunaa. Mai tera taime, ua pii noa Paulo ia Iesu mai to ˈna “Fatu” e ua haa ia au i tera parau e tae roa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa i te fenua. (Ohi. 22:6-16; Kor. 2, 4:5; Tim. 2, 4:8) E ere Paulo mai te tahi atu mau taata ta Iesu i parau: “Eaha outou i parau mai ai ia ˈu nei, E te Fatu, e te Fatu, e aore outou i haapao i ta ˈu parau?” (Luka 6:46) Te tiai nei Iesu i te taata atoa e farii ra ia ˈna mai to ratou Fatu e ia tapea ratou i ta ratou parau, mai te aposetolo Paulo.

6, 7. (a) No te aha aita o Paulo i haere oioi i Korinetia mai ta ˈna i faanaho? No te aha ua hape mau vetahi i te parauraa e aita o ˈna e nehenehe e tiaturihia? (b) Eaha to tatou huru i nia i te feia i maitihia no te aratai ia tatou?

6 Ma te itoito rahi, ua haaparare Paulo i te poroi o te Basileia na Asia iti e na Europa, ua haamau e ua haere faahou e hiˈo i te amuiraa e rave rahi. I te tahi mau taime, i titauhia na ia tǎpǔ o ˈna e mea mau ta ˈna i papai. (Gal. 1:20) I to vetahi i Korinetia parauraa e eita e nehenehe e tiaturi ia Paulo, ua papai atu oia: “E parau mau râ ta te Atua ra, e ere ïa ta matou parau i parau atu ia outou na i te oia e te aore.” (Kor. 2, 1:18) Ua faarue Paulo ia Ephesia a papai ai o ˈna i te reira e te haere nei o ˈna na Makedonia no te tapae atu i Korinetia. I te omuaraa, ua faanaho oia i te haere na mua i Korinetia e i muri iho i Makedonia. (Kor. 2, 1:15, 16) Mai te mau tiaau ratere râ i teie mahana, e titauhia i te tahi taime ia taui i tei faanahohia. E ere no te mau tumu faufaa ore e miimii, no te tahi râ tupuraa ru. I ǒ nei, aita Paulo i haere oioi i Korinetia mai ta ˈna i faanaho no te maitai o te amuiraa. No teihea maitai?

7 I muri iti noa ˈˈe i te faanahoraa i to ˈna tere, ua faaroo Paulo i te mau parau apî peapea mau no nia i te amuiraa no Korinetia o te farii noa ra i te mârôraa e te ohipa taiata. (Kor. 1, 1:11; 5:1) I roto i ta ˈna rata matamua i to Korinetia, ua aˈo etaeta ˈtu Paulo ia ratou no te tauturu ia ratou ia faaafaro i tera mau fifi. Aita ˈtura o ˈna i haere tia ˈtu i Korinetia no te horoa i te taime no to ˈna mau taeae ia faaohipa i ta ˈna aˈoraa. E itoito aˈe ïa ratou ia tapae atu o ˈna i ǒ. Ma te haapapu atu e tera iho â te tumu o teie tauiraa, ua papai atu oia i roto i te piti o ta ˈna rata: “E parau atu vau i te Atua ei ite . . . e i faaherehere au ia outou i ore au i tae vave atu ai i Korinetia na.” (Kor. 2, 1:23) Eiaha roa ˈtu tatou e riro mai te feia i faahapa na ia Paulo. E faaite anaˈe râ i to tatou faatura rahi i te feia i faatoroahia no te aratai ia tatou. E pee anaˈe i te hiˈoraa o Paulo o tei pee i te hiˈoraa o te Mesia.—Kor. 1, 11:1; Heb. 13:7.

TE TAHI ATU MAU HIˈORAA MAITAI

8. Eaha te hiˈoraa ta Rebeka i vaiiho mai?

8 “E haere ïa vau.” (Gen. 24:58) Teie ta Rebeka i pahono i to ˈna metua vahine e i to ˈna tuaane a ui ai raua ia ˈna e ua ineine anei oia i te riro ei vahine na Isaaka, te tamaiti a Aberahama. E titauhia ia faarue o ˈna i te fare i tera iho â mahana e ia haere na muri i te hoê taata matau-ore-hia i nia hau atu e 800 kilometera. (Gen. 24:50-58) Ua riro ta Rebeka oia ei oia e ua riro o ˈna no Isaaka ei vahine haapao maitai e mǎtaˈu ra i te Atua. No te toea o to ˈna oraraa, ua ora oia i roto i te tiahapa ei purutia i te Fenua tǎpǔhia. Ua haamaitaihia to ˈna taiva ore e ua riro oia ei tupuna o te Huero fafauhia, Iesu Mesia.—Heb. 11:9, 13.

9. Mea nafea Ruta i te tapearaa i ta ˈna parau?

9 “E pee atoa ïa mâua ia oe i to oe na hoˈiraa i to oe na.” (Ruta 1:10) Teie ïa ta Ruta e Oraphe, na vahine ivi Moabi ra, i parau i to raua metua vahine hoovai ra o Naomi. Tei Moabi teie vahine ivi e te hoˈi nei o ˈna i Betelehema. E no te onoono o Naomi, hoˈi atura o Oraphe i to ˈna fenua. Area râ o Ruta, ua tapea iho â o ˈna i ta ˈna parau. (A taio i te Ruta 1:16, 17.) Ua faaea noa o ˈna ia Naomi ra ma te taiva ore noa ˈtu e e faarue roa o ˈna i to ˈna utuafare e i te haapaoraa hape i Moabi. Ua vai itoito noa oia ei tavini taiva ore a Iehova e ua haamaitaihia oia. E pae noa vahine ta Mataio e faahiti ra i roto i te pǎpǎ tupuna o te Mesia, o ˈna atoa to roto.—Mat. 1:1, 3, 5, 6, 16.

10. No te aha e hiˈoraa maitai ai o Isaia?

10 “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” (Isa. 6:8, 9) Hou a na reira ˈi, ua ite orama Isaia ia Iehova e parahi ra i nia i to ˈNa terono. A hiˈo noa ˈi i tera orama hanahana, ua faaroo Isaia ia Iehova ia parau: “O vai ta ˈu e tono; o vai te haere no tatou?” E titau-manihini-raa teie no te riro ei auvaha na Iehova no te faatae i te poroi a te Atua i to ˈNa nunaa faaroo ore. Ua tapea iho â Isaia i ta ˈna parau, ua riro ta ˈna oia ei oia. I nia hau atu e 46 matahiti, ua tavini oia ma te taiva ore ei peropheta ma te faaite i te mau poroi faautuaraa etaeta e te mau parau fafau faahiahia no nia i te haamau-faahou-raa o te haamoriraa mau.

11. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi ia tapea i ta tatou parau? (b) O vai ma te tahi mau taata tei ore i tapea i ta ratou parau?

11 No te aha Iehova i hinaaro ai ia papaihia te mau hiˈoraa i nia nei i roto i ta ˈna Parau? Mea faufaa roa anei ia riro ta tatou oia ei oia? Te faaara maitai ra te Bibilia e tei rotopu te taata o ‘tei faarue i te hoê faufaa’ ma te opua i te feia “e au ia ratou te pohe.” (Roma 1:31, 32) I rotopu i te hiˈoraa ino faataahia i roto i te Bibilia o te taata tei ore i tapea i ta ratou parau te itehia ra te Pharao no Aiphiti, te arii no Iudea ra o Zedekia e o Anania raua Saphira. E faahopearaa peapea mau ta ratou paatoa i faaruru e ua riro to ratou hiˈoraa ei faaararaa no tatou.—Exo. 9:27, 28, 34, 35; Ezk. 17:13-15, 19, 20; Ohi. 5:1-10.

12. Eaha te tauturu ia tatou ia tapea i ta tatou parau?

12 I teie “anotau hopea nei,” mea “viivii” te taata e “e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Tim. 2, 3:1-5) Eiaha roa ˈtu tatou e imi i tera mau amuimuiraa iino. Ia tamau râ tatou i te amui atu i te feia e tutava ra e ia riro ta ratou oia ei oia e tia ˈi.—Heb. 10:24, 25.

TA OE “E” FAUFAA ROA ˈˈE

13. Eaha te “E” faufaa roa ˈˈe ta te hoê pǐpǐ a Iesu Mesia e parau?

13 Te euhe faufaa roa ˈˈe ta te hoê taata e nehenehe e faahiti, o ta ˈna ïa pûpûraa ia ˈna iho i te Atua. I roto e toru tupuraa taa maitai, e nehenehe te feia e hinaaro ra e riro ei pǐpǐ na Iesu e haapapu e te hinaaro mau ra ratou e rave i tei titauhia ia ratou. (Mat. 16:24) Ia uiui e piti matahiapo i te hoê taata e hinaaro ra e riro ei taata poro bapetizo-ore-hia, e ui atoa raua ia ˈna, “Te hinaaro mau ra anei oe e riro ei Ite no Iehova?” I muri aˈe, a haere ai o ˈna i mua i te pae varua e ia hinaaro o ˈna e bapetizo ia ˈna, e ui atu te mau matahiapo ia ˈna, “Ua pûpû anei oe ia oe iho no Iehova na roto i te pure?” E i te mahana bapetizoraa, e uihia i te taata taitahi e bapetizohia, “Maoti te tusia o Iesu Mesia, ua tatarahapa anei outou i ta outou mau hara e ua pûpû anei outou ia outou iho ia Iehova no te rave i to ˈna hinaaro?” I mua i te taata atoa i tae mai, e haapapu ïa ratou i ta ratou euhe e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu.

Te haa ra anei oe ia au i ta oe “E” faufaa roa ˈˈe?

14. Ia uiui tamau tatou i te aha?

14 No bapetizo-noa-hia ˈtura oe aore ra mea maoro oe i te taviniraa i te Atua, mea faufaa roa ia hiˈopoa tamau oe ia oe iho a uiui atu ai: ‘Te pee ra anei au i te hiˈoraa o Iesu ma te haa ia au i ta ˈu “E” faufaa roa ˈˈe? Te auraro noa ra anei au ia Iesu ma te tuu i te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ na mua roa i roto i to ˈu oraraa?’—A taio i te Korinetia 2, 13:5.

15. I roto i teihea tuhaa o te oraraa mea faufaa roa ˈi ia riro ta tatou oia ei oia?

15 No te tapea i ta tatou i euhe, e titau-atoa-hia ia vai taiva ore tatou i roto i te tahi atu mau tuhaa faufaa roa. Ei hiˈoraa: Ua faaipoipohia anei oe? A tamau ïa i te faatura i ta oe euhe e here e e poihere i to apiti. Ua tuurima anei oe i te hoê parau faaau aore ra ua faaî i te hoê api parau no te riro ei rima tauturu i roto i te amuiraa aore ra te faanahonahoraa? Ia haa oe ia au i ta oe i parau e rave e tia ˈi. Ua farii anei oe i te tamaa i ǒ te hoê taata riirii? Eiaha e imi i te otoheraa no te haere i te tahi atu titau-manihini-raa e au ra e mea maitai aˈe. Ua parau anei oe i te hoê taata ta oe i farerei i roto i te pororaa e e hoˈi mai oe e farerei ia ˈna no te tauturu atu â ia ˈna i te pae varua? Ia riro ta oe oia ei oia e tia ˈi e e haamaitai Iehova i ta oe taviniraa.—A taio i te Luka 16:10.

HAAMAITAIRAA A TO TATOU TAHUˈA RAHI E ARII

16. Ia aha tatou mai te peu e aita tatou i tapea i ta tatou parau?

16 Te faataa ra te Bibilia e ei taata tia ore “te hapa nei . . . tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi,” ia faaohipa iho â râ tatou i to tatou vaha. (Iak. 3:2) Ia aha tatou mai te peu e aita tatou i tapea i ta tatou parau? E faanahoraa faahiahia to roto i te Ture a Atua ia Iseraela no te taata e hara ma ‘te parau ru noa e to ˈna vaha.’ (Lev. 5:4-7, 11) Te vai atoa ra te hoê faanahoraa î i te here no te Kerisetiano e hara mai tera. Ia faaite tatou i ta tatou hara ia Iehova, e faaore mai oia i te reira ma te hamani maitai maoti te tauturu a to tatou Tahuˈa rahi, Iesu Mesia. (Ioa. 1, 2:1, 2) No te fanaˈo râ i ta te Atua farii maitai, e titauhia ia faaite e ua tatarahapa iho â tatou ma te ore e rave noa i taua hara ra e ma te tutava i te faatitiaifaro i te mauiui faatupuhia e ta tatou mau parau ru e feruri-ore-hia. (Mas. 6:2, 3) Oia mau, mea au aˈe ia feruri maite hou a tǎpǔ ai i te tahi mea ta tatou e ore e nehenehe e rave.—A taio i te Koheleta 5:2.

17, 18. Eaha te a muri aˈe faahiahia e tiai ra i te taata atoa e tutava ra e ia riro ta ratou oia ei oia?

17 Auê ïa a muri aˈe faahiahia e tiai ra i te mau tavini atoa a Iehova e tutava noa ra e ia riro ta ratou oia ei oia! E fanaˈo na 144 000 taata faatavaihia i te ora pohe ore i te raˈi e ‘e hau to ratou ia Iesu ra i roto i to ˈna basileia e ia hoê tausani i te matahiti.’ (Apo. 20:6) No e mirioni atu â taata aita e pau ia taio, e ora ïa ratou i roto i te paradaiso i te fenua. E fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa o te Basileia o te Atua faaterehia e te Mesia o te tauturu ia ratou ia fanaˈo i te tia-roa-raa i te pae tino e i te pae feruriraa.—Apo. 21:3-5.

18 Ia vai taiva ore tatou i roto i te tamataraa hopea ia hope te Faatereraa tausani matahiti a Iesu, eita tatou e feaa faahou i te parau a vetahi ê. (Apo. 20:7-10) E riro te mau oia atoa ei oia, e te mau aita atoa ei aita. E pee te taata atoa e ora i reira i te huru o to tatou Metua î i te here i te raˈi ra o Iehova, “te Atua parau mau,” ma te tia roa.—Sal. 31:5.