Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ei “purutia” noa tatou

Ei “purutia” noa tatou

“Te aˈo atu nei au ia outou, i te taata ěê e te purutia, eiaha e faatia i to te tino nei mau hinaaro.”—PET. 1, 2:11.

1, 2. O vai “te feia maitihia” ta Petero i faahiti e no te aha e ‘purutia ˈi’ ratou?

 E 30 matahiti i muri aˈe i to Iesu revaraa i nia i te raˈi, ua papai te aposetolo Petero i te tahi rata i ‘te mau purutia i purara i Ponoto, Galatia, Kapadokia, Asia e Bitunia,’ i “te feia maitihia,” ia au i Te Faufaa Api. (Pet. 1, 1:1) Te papai ra ïa Petero i te feia mai ia ˈna tei faatavaihia i te varua moˈa e tei fanau-faahou-hia ma te tiaturiraa e faatere e te Mesia i nia i te raˈi. (A taio i te Petero 1, 1:3, 4.) No te aha râ oia i parau ai e e “taata ěê e te purutia” teie feia maitihia? (Pet. 1, 2:11) I teie mahana mea iti roa te Ite no Iehova i te ao nei e parau nei e mea faatavaihia ratou. Eaha ïa te auraa no tatou?

2 Mea tano te parau “purutia” no te feia faatavaihia i te senekele matamua. Eita hoi ratou e ora i te fenua e a muri noa ˈtu. Teie ta te aposetolo Paulo, melo faatavaihia o te “nǎnǎ iti,” i parau: “Area tatou, to tatou oire, tei nia ïa i te raˈi, no reira e haere mai ai te Faaora ta tatou e tiai nei, to tatou Fatu ra o Iesu.” (Luka 12:32; Phil. 3:20, Te Faufaa Api) Te auraa ïa e ia pohe ratou, e faarue mai te feia faatavaihia i te fenua no te ora ma te pohe ore i nia i te raˈi. (A taio i te Philipi 1:21-23.) E “purutia” mau â ïa ratou i nia i te fenua faaterehia e Satani.

3. Eaha te uiraa e hiti mai no nia i te mau “mamoe ê atu”?

3 E te mau “mamoe ê atu” ïa? (Ioa. 10:16) Te haapii ra te Bibilia e e parahi tamau ratou i te fenua. E ora hoi ratou i reira e a muri noa ˈtu. E purutia atoa râ ratou i teie mahana. I roto ïa i teihea auraa?

“TE UURU TAHI NEI TE MAU MEA ATOA I HAMANIHIA”

4. Eaha ta te feia faatere o te ao nei e ore e noaa ia arai?

4 A vai noa mai ai te ao ino a Satani, e faaruru â te huitaata, te mau Kerisetiano atoa, i te mau faahopearaa o te orureraa hau a Satani ia Iehova. Te na ô ra te Roma 8:22: “Ua ite hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui . . . e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” E ore e noaa i te feia faatere o te ao nei, te mau aivanaa e te feia tauturu ia arai i te mauiui.

5. Mai 1914 mai â, ua aha e mirioni taata e no te aha?

5 Mai 1914 mai â, e mirioni taata tei faaoti e auraro ma te aau tae i te Mesia ra o Iesu ta te Atua i faaarii. Ma te ore e turu i te ao ino a Satani, e ere ïa ratou i to teie nei ao. Te faaohipa nei ratou i to ratou ora e ta ratou faufaa no te turu i te Basileia o te Atua.—Roma 14:7, 8.

6. No te aha e purutia ˈi te mau Ite no Iehova?

6 Mea faatura te mau Ite no Iehova e ora nei i e 200 tiahapa fenua i te ture. Noa ˈtu ihea ratou e faaea ˈi, e au ratou i te taata ěê, aore ra purutia. Aita hoi ratou e faaô nei i roto i te mau peapea poritita e totiare o to ratou fenua. Te tiai ru nei ratou i te ora i roto i te ao apî ta te Atua e haamau. Te oaoa nei ratou e ua fatata roa to ratou parahiraa ei purutia i roto i teie nei ao tia ore i te hope.

7. Ihea te mau tavini a te Atua e parahi tamau ai e afea?

7 Ua fatata te Mesia i te haamou i te ao ino a Satani. E faaore te faatereraa tia roa a te Mesia i te hara e te mauiui. E haamou-atoa-hia te feia e te mau melahi e orure hau ra i te mana arii o Iehova. I reira noa ïa te mau tavini taiva ore a te Atua e nehenehe ai e parahi tamau i roto i te paradaiso i te fenua nei. (A taio i te Apokalupo 21:1-5.) E ora roa mai ïa te mau mea hamanihia i te tapea o te pohe, a ‘noaa ˈtu ai te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.’—Roma 8:21.

EAHA TEI TITAUHIA I TE MAU KERISETIANO MAU?

8, 9. Eaha “to te tino nei mau hinaaro” ta Petero i faahiti?

8 Eaha tei titauhia i te mau Kerisetiano? Te pahono maira Petero: “E au mau here e, te aˈo atu nei au ia outou, i te taata ěê e te purutia, eiaha e faatia i to te tino nei mau hinaaro, o te tamaˈi mai ïa i te varua [“te ora,” Traduction du monde nouveau].” (Pet. 1, 2:11) No te mau Kerisetiano faatavaihia teie aˈoraa, mea faufaa atoa râ ia pee te mau mamoe ê atu a Iesu i te reira.

9 Te vai ra te hinaaro e ere i te mea ino ia haamâhahia te reira mai ta Iehova e titau maira, a oaoa ˈtu ai tatou. Mai te hinaaro e amu e e inu i te mau mea maitai, e faaanaanatae e e amuimui i te mau hoa maitatai. Oia atoa te hinaaro e taoto i to ˈna hoa faaipoipo. (Kor. 1, 7:3-5) Te faahiti ra râ Petero i “to te tino nei mau hinaaro” o te tamaˈi i te ora. Oia hoi te mau hinaaro tia ore o te tino, parau-atoa-hia “te mau nounou o te tino” i roto i Te Faufaa Api. E haavî anaˈe i te mau hinaaro atoa aita e tuati ra i ta Iehova opuaraa e o te haafifi i to tatou taairaa e o ˈna, a ere atu ai tatou i te ora.

10. Te faaohipa ra Satani i te aha no te faahema i te mau Kerisetiano mau?

10 Te fa a Satani, ia faaea te mau Kerisetiano mau i te manaˈo e e “purutia” ratou i roto i teie nei ao. Te faaohipa ra oia i te nounou taoˈa, te peu tia ore, te tiaraa teitei, te peu e haapao noa ia ˈna iho e te here aiˈa. Mea faufaa ia taa ia tatou e e marei anaˈe teie na Satani. Ma te faaoti eiaha e hema i teie mau hinaaro tia ore o te tino, e faaite maitai tatou e e ere tatou i to teie nei ao, e “purutia” noa râ. Ta tatou e hiaai mau nei e e tutava nei i te titau, e parahi tamau ïa i roto i te ao apî parau-tia a te Atua.

HAEREA MAITAI

11, 12. Eaha to vetahi manaˈo i te feia ěê? E no nia i te mau Ite no Iehova ïa?

11 Eaha ˈtu â tei titauhia i te mau “purutia” Kerisetiano? Te na ô ra Petero i te irava 12: “Ia maitai ta outou parau i rotopu i te mau Etene: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou parau maitai, ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai.” I te tahi taime, e faainohia te feia ěê e faaea ra i te tahi atu fenua. E hiˈo-atoa-hia ratou ei feia ino no te mea e mea taa ê ratou. Ta ratou anei huru paraparau, peu, to ratou faaahuraa e te vai ra ˈtu â. Maoti râ ta ratou mau ohipa maitatai, oia hoi to ratou haerea maitai, e taa ˈi ia vetahi ê e mea hape roa tera mau faainoraa.

12 Mea taa ê atoa te mau Kerisetiano mau i te rahiraa o te taata, i roto anei i ta ratou aparauraa, faaanaanataeraa e to ratou faaneheneheraa. No reira, i te tahi taime, e faaino ai te tahi mau taata ia ratou. Area te tahi atu, ua haapopou ïa ia ratou no to ratou haerea maitai.

13, 14. A faataa e nafea te paari e faatiahia ˈi e ta ˈna mau ohipa.

13 E nehenehe te haerea maitai e tinai i te mau faainoraa tano ore. A hiˈo na ia Iesu tei auraro i te Atua ma te tia roa. Ua parihia oia ei taata aamu, inu uaina e hoa no te feia hara. Na to ˈna râ haerea paari ei tavini a te Atua i haapapu e e ere roa ˈtu oia mai tera. Ua parau oia: “E faatiahia râ te paari e ta ˈna ra mau tamarii,” aore ra ohipa. (Mat. 11:19) Oia atoa i teie mahana. Ua manaˈo ino vetahi mau taata tapiri i te mau taeae e tuahine e tavini ra i te Betela no Selters i Heremani. Teie râ ta te tavana no tera oire i parau: “E huru oraraa iho â to te mau Ite no Iehova e ohipa ra i reira, aita râ ratou e haapeapea ra i te huiraatira.”

14 Ua pari-atoa-hia te mau Ite no Iehova no Moscou i Rusia i te faaamahamaharaa i te mau utuafare, te turairaa i te taata ia haapohe ia ratou e te patoiraa i te mau ravea rapaauraa. Teie râ, i Tiunu 2010, ua rave te Tiripuna Europa o te mau tiaraa o te taata i te hoê faaotiraa. Oia hoi, ua hape te oire no Moscou i te haafifiraa i te haamoriraa a te mau Ite no Iehova no reira e te opaniraa i ta ratou mau putuputuraa. Aita ta te mau tiripuna o te fenua Rusia e haapapuraa e e feia ino te mau Ite no Iehova. Ua faaohipa hoi teie mau tiripuna i te mau ture etaeta o te fenua no te faautua ma te tano ore i te mau Ite no Iehova.

AURARO I TE MAU FAATERERAA

15. Te pee nei te mau Kerisetiano mau atoa i teihea titauraa Bibilia?

15 Te pee nei te mau Ite no Iehova o te ao nei i te tahi atu titauraa ta Petero i faahiti. Ua papai oia: “No te Fatu, ia auraro outou i te mau taata toroa atoa e tiˈa ai; i te arii ra, i te mea e hau oia i te taata atoa; i te mau tavana.” (Pet. 1, 2:13, 14, Te Faufaa Api) E ere te mau Kerisetiano mau i to teie nei ao ino. Te auraro nei râ ratou ma te aau tae, mai ta Paulo i faaue, i te mau faatereraa i te mau taime atoa e ore ai ta ratou mau ture e patoi i ta te Atua.—A taio i te Roma 13:1, 5-7.

16, 17. (a) Eaha te haapapuraa e eita tatou e patoi i te mau faatereraa? (b) Eaha ta vetahi feia faatere i farii?

16 Te ora nei te mau Ite no Iehova ei “purutia” i roto i teie nei ao, e ere râ no te patoi i te faatereraa aore ra no te faahapa i te taata. Eita ˈtoa ratou e mârô aore ra e haafifi ia vetahi ê o te rave ra i ta ratou iho faaotiraa i te pae poritita aore ra totiare. Eita ratou e faaô i roto i te poritita mai te tahi mau pǔpǔ faaroo. Eita roa ˈtu ratou e imi i te ravea ia taui te mau tia poritita i ta ratou huru faatereraa. Eita roa te mau Ite no Iehova e faahuehue aore ra e patoi i te faatereraa.

17 Ia au i ta Petero aˈoraa e “faatura i te arii,” te auraro e te faatura nei te mau Kerisetiano i te feia faatere. (Pet. 1, 2:17, Te Faufaa Api) I te tahi taime, ua farii vetahi feia faatere e e ere te mau Ite no Iehova i te mau taata ohipa ino. Ua faahiti te hoê faatere hau tahito no te hoê mataeinaa i Heremani e melo o te apooraa iriti ture i muri iho, i te haerea maitai o te mau Ite no Iehova a hamani-ino-hia ˈi ratou e te mau Nazi. Ua tapea maite ratou i ta ratou mau tiaturiraa e ua hamani maitai i te tahi atu feia tapeahia. Ua parau oia e mea faufaa roa ia faahotu to Heremani i teie mau huru maitatai. Mea ino roa hoi vetahi i nia i te feia no te fenua ê aore ra mea ê ta ratou mau tiaturiraa e manaˈo poritita.

HERE I TE MAU TAEAE

18. (a) No te aha mea here iho â ˈi na tatou i to tatou mau taeae e tuahine atoa? (b) Ua maere vetahi e ere i te Ite no Iehova i te aha?

18 Ua papai Petero: “E aroha ˈtu i te hui taeae. E mǎtaˈu i te Atua.” (Pet. 1, 2:17) E mǎtaˈu to te mau Ite no Iehova i te Atua, a ore atu ai ratou e rave i te tahi mea e riri ai oia. No teie faatura ia ˈna e rave ai ratou i to ˈna hinaaro. Te oaoa nei ratou i te tavini ia Iehova mai to ratou fetii taeae e tuahine i te ao nei. Mea here iho â na ratou i to ratou “hui taeae.” E maere vetahi e ere i te Ite no Iehova, mea varavara hoi te reira i roto i teie nei ao. Ua maere te hoê vahine aratai ratere i to ˈna iteraa i te here i rotopu i to tatou mau taeae i te hoê tairururaa nunaa rau i Heremani i 2009. Mea here na te mau Ite no Iehova no Heremani i to ratou mau taeae no te ara mai e ua tauturu atu. Ua parau roa teie vahine ma te oaoa e a tahi ra oia a ite ai i te reira. Peneiaˈe ua faaroo atoa oe i te tahi mau taata i te paraparauraa mai tera no nia i te mau Ite no Iehova i te hoê tairururaa.

19. Eaha ta tatou faaotiraa e tia ˈi, e no te aha?

19 Ua ite mai tatou i te tahi noa mau ravea e faaite ai te mau Ite no Iehova e e “purutia” iho â ratou i roto i teie nei ao a Satani. Te tapea nei ratou ma te oaoa i tera faaotiraa. Ua papu maitai ia ratou e ua fatata ratou i te parahi tamau i roto i te ao apî parau-tia ta te Atua e haamau. Eita e ore e te tiai ru nei oe i te reira.