Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Purutia” tahoêhia i roto i te haamoriraa mau

“Purutia” tahoêhia i roto i te haamoriraa mau

“O te taata ê ra te riro ei faaapu, e ei tope vine na outou. E parauhia râ outou, O te mau tahuˈa na Iehova.”—ISA. 61:5, 6.

1. Eaha to vetahi manaˈo i te taata ěê? No te aha mea ino ai te reira?

 EITA vetahi e au i te taata ěê, oia hoi te mau taata no te tahi atu mau fenua. I to ratou manaˈo, mea maitai aˈe ratou i tera mau taata. Mea ino roa tera huru manaˈo. Aita hoê i hau aˈe i te tahi atu. Ia au i te hoê buka iti (The Races of Mankind), e taeae anaˈe te feia nunaa rau mai ta te Bibilia e haapii ra. Noa ˈtu e mea taa ê te taeae te tahi i te tahi, e taeae noa iho â ratou.

2, 3. Eaha to Iehova manaˈo i te taata ěê?

2 I tahito ra, ua faaau te Atua ra o Iehova i te faufaa o te Ture ia Iseraela te nunaa ta ˈna i maiti. E taairaa taa ê mau â ïa to ratou e oia. Ua titauhia râ ia hamani maitai e ia faatura ratou i te feia e ere i te Iseraela. Ia na reira atoa tatou i teie mahana. Noa ˈtu ihea tatou e faaea ˈi, te vai ra iho â te taata ěê. Eiaha roa ˈtu tatou e hiˈo ino ia ratou. Eaha te tumu? Te pahono ra te aposetolo Petero: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.”—Ohi. 10:34, 35.

3 Ua fanaˈo te feia ěê i Iseraela i tahito i te mau haamaitairaa. Ua farii hoi Iehova ia ratou. Te taa ra ïa ia tatou to Iehova manaˈo. Teie ta te aposetolo Paulo i parau i muri aˈe no Iehova: “E Atua anei oia no te ati Iuda anaˈe ra? e ere anei no te Etene [aore ra no to te mau nunaa] atoa? No te Etene atoa ïa.”—Roma 3:29; Ioe. 2:32.

4. No te aha aita ˈi e taata ěê i rotopu i ‘te Iseraela o te Atua’?

4 Ua ere te Iseraela pae tino i to ratou taairaa taa ê e te Atua. Ua faaau Iehova i te hoê faufaa apî i te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia, parauhia ‘te Iseraela o te Atua.’ (Gal. 6:16) I rotopu i teie nunaa apî, mai ta Paulo i faataa, “aita e Heleni e te ati Iuda; aore e peritome e te peritome ore; aore e Barebaro [aore ra taata ěê] e te Sekute; aore e tavini e te tiamâ: o te Mesia anaˈe râ e i roto i te feia atoa i faaroo.” (Kol. 3:11) Te auraa ïa e aita e taata ěê i roto i te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia.

5, 6. (a) Eaha te uiraa e hiti mai no nia i te Isaia 61:5, 6? (b) O vai “te mau tahuˈa na Iehova” e “te taata ěê” i roto i te Isaia? (c) Eaha te ohipa a teie na pǔpǔ e piti?

5 Teie râ, e faahiti paha vetahi i te Isaia 61:5, 6, parau tohu no nia i te amuiraa Kerisetiano. Ia au i teie nau irava, e turu “te taata ěê” i “te mau tahuˈa na Iehova.” No te aha “taata ěê”?

6 Tera mau “tahuˈa na Iehova,” o te mau Kerisetiano faatavaihia ïa. E fanaˈo ratou i “te tia-faahou-raa matamua,” e riro ratou ei “tahuˈa na te Atua e na te Mesia” e e arii ratou e o Iesu tausani matahiti. (Apo. 20:6) Te “taata ěê,” o te tavini taiva ore ïa e rave rahi e tiaturi nei e ora i roto i te paradaiso i te fenua. E au ratou i te feia ‘faaapu e te tope vine’ o te ohipa amui e “te mau tahuˈa na te Atua.” Te turu nei teie mau “mamoe ê atu” ma te oaoa i te mau melo faatavaihia i roto i te pororaa e te haapiiraa i te parau mau ia vetahi ê, a hanahana ˈtu ai te Atua. O ratou paatoa te rave nei i teie ohipa.—Ioa. 10:16.

“PURUTIA” MAI IA ABERAHAMA

7. E nafea te mau Kerisetiano i teie tau e au ai ia Aberahama e te tahi atu mau tavini taiva ore i tahito?

7 Ua faaite mai to na mua ˈtu tumu parau e e au te mau Kerisetiano mau i te taata ěê no te mea e “purutia” ratou i roto i te ao ino a Satani. Mai ia Aberahama ïa e te tahi atu mau tavini taiva ore i tahito ratou. Te parau ra te Hebera 11:13 e “e taata ěê ratou e te purutia.” Noa ˈtu e te tiaturi nei tatou e ora i nia i te raˈi aore ra te fenua, e nehenehe tatou e fanaˈo i te taairaa taa ê i vai na i rotopu ia Iehova e Aberahama. Te parau ra Iakobo e “ua faaroo Aberahama i te Atua, e i haapaohia ˈtura ei parau-tia na ˈna: e i parauhia mai hoi oia e, e Taua no te Atua.”—Iak. 2:23.

8. Eaha ta Iehova i fafau ia Aberahama e ua aha Aberahama?

8 Ua fafau te Atua e e maitai to te mau fenua atoa maoti Aberahama e to ˈna huaai. (A taio i te Genese 22:15-18.) Ua tiaturi Aberahama i teie parau noa ˈtu e aita oia i ite i te tupuraa o te reira. Ua ratere haere oia e to ˈna utuafare na tera e tera vahi 100 matahiti i te maoro. Ua riro noa oia ei hoa no Iehova.

9, 10. (a) E nafea ia pee ia Aberahama? (b) Eaha ta tatou e faaite haere nei i teie mahana?

9 Aita Aberahama i ite afea ta Iehova parau fafau e tupu ai. Ua here e ua haamori noa râ oia ia Iehova. Ua haamanaˈo noa oia e e purutia oia, a ore atu ai e parahi tamau i ǒ te tahi nunaa. (Heb. 11:14, 15) E pee anaˈe i to Aberahama hiˈoraa, ma te ore e titau i te oraraa fanaˈo, te faufaa, te tiaraa teitei aore ra te toroa. Eaha hoi te faufaa o te reira i roto i teie nei ao tei fatata i te mou? Eaha te faufaa ia nounou i te mau mea o teie nei ao o te ore e vai maoro? Te tiai nei tatou i te tahi mea maitai aˈe ma te faaoromai e tae atu i te taime e tupu ai te mau parau fafau a te Atua.—A taio i te Roma 8:25.

10 E nehenehe â to te mau nunaa atoa i teie tau e fanaˈo i ta Iehova mau maitai maoti Aberahama e to ˈna huaai. Tera ta ‘te mau tahuˈa faatavaihia a Iehova’ e “te taata ěê,” oia hoi te mau mamoe ê atu, e faaite haere nei e ati aˈe te ao nei na roto hau atu i te 600 reo.

HERE I TO TE MAU NUNAA ATOA

11. Eaha ta Solomona i faaite?

11 I to Solomona pûpûraa i te hiero ia Iehova i 1026 hou te Mesia, ua faaite oia e ia au i ta Iehova i fafau ia Aberahama, e nehenehe to te mau nunaa e arue atoa ia Iehova. Ua pure oia: “I te taata ê ra, e ere i to Iseraela i to oe nei mau taata, mai te fenua roa maira no to oe nei iˈoa i tae mai ai; (ua faaroo hoi ratou i to oe iˈoa i te rahi, e to rima puai, e to rima i faatorohia ra;) ia haere maira oia e ia pure tia mai i teie nei fare; e faaroo mai oe i reira i nia i te raˈi i to oe ra parahiraa mau, a faatia mai ai i ta taua taata ê i pure mai ia oe ra: ia faaroo to te ao atoa nei i to oe ra iˈoa, e ia mǎtaˈu ia oe, mai to mau taata atoa i Iseraela nei.”—Arii 1, 8:41-43.

12. No te aha te mau Ite no Iehova e au ai i te taata ěê i to ratou fenua?

12 E parauhia taata ěê te feia e tere atu aore ra e faaea ra i te hoê fenua e ere i to ratou. Te ora atoa nei te mau Ite no Iehova i e rave rahi fenua. E au râ ratou i te taata ěê, no te mea te turu nei ratou i te Basileia o te Atua i te raˈi e ia Iesu Mesia te Arii. No reira ratou e ore ai e faaô i roto i te poritita a to ratou fenua, noa ˈtu e aita vetahi ê e farii ra i te reira.

13. (a) Maoti te aha e ore ai tatou e hiˈo ê i te taata ěê? (b) Eaha ta Iehova i opua na no te huitaata?

13 Na nia i ta ratou huru paraparau, faaahuraa, ta ratou mau peu e te vai ra ˈtu â e itehia ˈi e e taata ěê tera. Te vai ra râ te tahi mau mea faufaa e tu ai tatou paatoa. E tâuˈa anaˈe i te reira, eita ïa tatou e hiˈo ê i te taata ěê. Ahani hoê anaˈe faatereraa to te fenua taatoa aore ra aita e otia fenua, aita ïa e taata ěê. I opua na Iehova e ia hoê te huitaata ei hoê noa fetii i raro aˈe i ta ˈna faatereraa. I teie nei â e nehenehe to te mau nunaa atoa e tahoê. E nafea ïa?

14, 15. Ua haapii te mau Ite no Iehova i te aha?

14 I roto i teie nei ao here aiˈa e e haapao noa te taata ia ratou, te vai ra o te here nei i to te mau nunaa atoa. E parau mahanahana teie. E ere iho â i te mea ohie ia taui i to tatou manaˈo ia vetahi ê. E ohipa o Ted Turner, tei haamau i te reni afata teata CNN, e te tahi mau taata aravihi no te mau nunaa rau. Ua hiˈo oia i te feia no te ara mai ei taata-tupu eiaha râ ei “taata ěê.” Ua opani atura oia i ta ˈna mau rave ohipa ia faahiti i te parau “taata ěê.” Ia parauhia râ “nunaa rau.”

15 I te ao nei, o te mau Ite no Iehova anaˈe te pee mau nei i te manaˈo o te Atua no nia i to te mau nunaa atoa. Ua haapii ratou i te na reira e ua taui ratou. Mea here na ratou i te mau taata o te tahi atu mau fenua, a ore ai e manaˈo ino ia ratou. Ua haapii ratou i te au i te huru rau e te aravihi o te tahi atu. Ua feruri ê na anei oe i te reira e te maitairaa mai to oe taairaa e vetahi ê?

TE HOÊ AO AITA E TAATA ĚÊ

16, 17. Ia tupu te Apokalupo 16:16 e te Daniela 2:44, mai te aha ïa te huru o te oraraa?

16 Ua fatata te mau nunaa atoa i te aro i ta te Atua faatereraa i Aramagedo. (Apo. 16:14, 16; 19:11-16) Hau atu i te 2 500 matahiti aˈenei, ua tohu te peropheta Daniela i te ohipa e tupu i nia i te mau faatereraa atoa a te taata. Teie ta ˈna i papai: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Dan. 2:44.

17 A feruri na i te huru o te oraraa ia tupu te reira. I teie nei, e nehenehe e parau e e taata ěê anaˈe tatou, ua vahihia hoi te ao nei ei nunaa rau. I muri aˈe râ ia Aramagedo, aita e otia fenua faahou. E noa ˈtu e mea taa ê te taata te tahi i te tahi, e faaiteraa noa te reira i te huru rau nehenehe mau o te mau mea ta te Atua i poiete. Te tiai nei tatou i te hoê oraraa oaoa. E tamau anaˈe ïa i te arue e te faahanahana maite i to tatou Atua Poiete o Iehova.

Te tiai ru ra anei oe i te hoê ao aita e otia fenua e aita e “taata ěê”?

18. Eaha ta te mau Ite no Iehova i rave aˈenei e faaite ra e aita ratou e hiˈo nei te tahi i te tahi ei taata ěê?

18 E tupu iho â anei teie tauiraa e ati aˈe te ao nei? Oia mau. E nehenehe tatou e tiaturi i te reira. I teie nei â, aita te mau Ite no Iehova e hiˈo nei te tahi i te tahi ei taata ěê. Aita i maoro aˈenei, ma te faatura i te ture eiaha râ ia au i te mau otia fenua, na te tahi mau Betela e tiaau nei i te ohipa a te tahi atu mau amaa rii. Te tumu, no te faaohie i te ohipa tiaauraa e no te haamaitai i te pororaa i te parau apî oaoa o te Basileia. (Mat. 24:14) Tera ïa te tahi atu haapapuraa e te tauturu nei Iesu Mesia, te Arii o te Basileia o te Atua, i te mau Ite no Iehova nunaa rau ia tahoê. Ua fatata oia i te faaore i te mau otia fenua atoa “ia upootia oia.”—Apo. 6:2, Te Faufaa Api.

19. Maoti te parau mau e aha ˈi te nunaa o Iehova?

19 E ere hoê â nunaa e hoê â reo to te mau Ite no Iehova. Mea tahoê râ ratou maoti te parau mau e e ore roa ˈtu ratou e amahamaha. (A taio i te Zephania 3:9.) E fetii nunaa rau ratou e ora nei i roto i teie nei ao ino. Aita râ ratou e rave nei i te mau peu a teie nei ao. Mea tahoê ratou i teie nei. Aita iho â ïa e taata ěê i roto i te ao apî. I reira, e oaoa to te fenua atoa i te mea e e taeae anaˈe ratou.