Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiaau taiva ore iho â outou!

E tiaau taiva ore iho â outou!

“E ere hoi outou [no] outou iho.”—KOR. 1, 6:19.

1. Eaha te manaˈo o te taata no nia i te tiamâraa?

 I PAPAI na te tahi taata Heleni a 2 500 matahiti i teie nei e eita te taata e hinaaro e riro ei tîtî, ei taata tiamâ râ. Mea rahi iho â te farii i tera parau. Tîtî, eaha te hohoˈa e puta mai? Te taata anei e haavîhia e e hamani-ino-hia? Te taata anei e ohipa no te maitai o vetahi ê, no to ratou iho â râ fatu e faatere?

2, 3. (a) Eaha ta te mau tavini, aore ra tîtî, a Iesu e fanaˈo? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa?

2 Ua faaite Iesu e e tavini, aore ra e tîtî, haehaa ta ˈna mau pǐpǐ. E ere ïa te auraa e e faahaamahia aore ra e faahepohia ratou. E fanaˈo râ tera mau tavini i te tahi tiaraa maitai, e tiaturihia e e faaturahia ratou. A hiˈo na eaha ta Iesu i faahiti no nia i te tahi “tiaau” hou oia a pohe ai. Ua tohu oia e e maitihia te hoê “tavini haapao maitai e te paari.”—Mat. 24:45-47.

3 A tapao na e i roto i ta Luka faatiaraa, ua faaohipa oia i te taˈo “tiaau,” eiaha râ “tavini.” (A taio i te Luka 12:42-44.) E ere te mau Kerisetiano atoa i te melo o teie pǔpǔ o te tiaau haapao maitai. Ia au râ i te Bibilia, i roto i te tahi auraa, e tiaau te mau tavini atoa a te Atua. Eaha ta tatou hopoia? Ia aha ïa tatou? E hiˈopoa anaˈe i te ohipa a te mau tiaau i tahito.

TE OHIPA A TE MAU TIAAU

4, 5. I tahito, eaha te mau hopoia a te mau tiaau? A horoa i te tahi hiˈoraa.

4 I tahito, e tavini tiaturihia te tiaau. Na ˈna e haapao i te fare, te mau ohipa tapihoo, te mau faufaa e moni a to ˈna fatu. E mana atoa to ˈna i nia i te tahi atu mau tavini. Ei hiˈoraa, i tiaau na Eliezera i ta Aberahama mau faufaa. I tono-atoa-hia na oia i Mesopotamia no te maiti i te tahi vahine faaipoipo na Isaaka, te tamaiti a Aberahama. E hopoia faufaa mau â te reira!—Gen. 13:2; 15:2; 24:2-4.

5 Ua riro o Iosepha, te hina a Aberahama, ei tiaau na Potiphara. (Gen. 39:1, 2) Ia au i te Bibilia, i muri aˈe, e tiaau atoa ta ˈna tei parauhia “te tiaau o taua utuafare o Iosepha ra.” Na tera tiaau i farii i to ˈna na taeae hoê ahuru. E tuhaa rahi atoa ta ˈna i to Iosepha tamataraa i to ˈna mau taeae e te auˈa ario. Te faaite maira te reira i te tiaturi rahi o te mau fatu i ta ratou mau tiaau.—Gen. 43:19-25; 44:1-12.

6. Eaha te hopoia a te mau tiaau Kerisetiano?

6 Tau senekele i muri aˈe, ua papai te aposetolo Paulo e e “tiaau a te Atua” te mau matahiapo. (Tito 1:7) Ua faatoroahia te mau tiaau i nia i “te nǎnǎ a te Atua” no te aratai i te mau amuiraa. (Pet. 1, 5:1, 2) Ua rau iho â ta ratou hopoia. Ei hiˈoraa, te tavini nei te rahiraa o te mau tiaau Kerisetiano i te hoê amuiraa. Te na reira atoa nei te mau tiaau ratere no te amuiraa e rave rahi. Te haapao nei te mau melo o te tomite amaa i te mau amuiraa atoa o te tahi fenua. Ia amo iho â te mau tiaau atoa i ta ratou hopoia e tia ˈi. E faaitehia hoi ta ratou ohipa atoa i te Atua.—Heb. 13:17.

7. E tiaau te mau tavini atoa a te Atua, no te aha?

7 E no te rahiraa Kerisetiano taiva ore e ere i te matahiapo? Ua papai te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano atoa, ma te parau: “E horoa te taata atoa i te maitai no te tahi mai tei noaa mai ia ˈna ra, mai te tiaau maitai i te maitai huru rau a te Atua.” (Pet. 1, 1:1; 4:10) No to te Atua hamani maitai, ua horoa oia na tatou taitahi i te tahi ô, fanaˈoraa, aravihi aore ra ite a nehenehe atu ai e tauturu i to tatou mau taeae e tuahine. E tiaau ïa te mau tavini atoa a te Atua. Te tiaturi nei e te faatura nei oia ia tatou. Te hinaaro atoa nei oia ia faaohipa maitai tatou i ta ˈna i horoa mai.

NO TE ATUA TATOU

8. Ia haamanaˈo tatou i teihea aratairaa faufaa?

8 I teie nei, e hiˈopoa anaˈe e toru aratairaa e titauhia ia haamanaˈo te mau Kerisetiano atoa. A tahi: No te Atua tatou e e hopoia ta tatou. Ua papai Paulo: “E ere hoi outou [no] outou iho? Ua tauihia hoi outou i te taui,” te tusia toto o te Mesia. (Kor. 1, 6:19, 20) I te mea e no te Atua tatou, e titauhia ïa ia haapao tatou i ta ˈna mau ture, e ere hoi te reira i te mea teimaha. (Roma 14:8; Ioa. 1, 5:3) E tavini atoa tatou na te Mesia. Mai te mau tiaau i tahito, e tiamâraa rahi to tatou, eiaha râ no te rave mai ta tatou e hinaaro. E titauhia ia amo i ta tatou mau hopoia ia au i tei faauehia mai. Noa ˈtu eaha ta tatou fanaˈoraa taa ê, e tavini noâ tatou na te Atua e te Mesia.

9. Mea nafea to Iesu faataaraa i te taairaa i rotopu i te fatu e te tavini?

9 E tauturu mai Iesu ia taa i te taairaa i rotopu i te fatu e te tavini. A paraparau ai oia i ta ˈna mau pǐpǐ no te tahi tavini tei hoˈi i te fare i muri aˈe i ta ˈna ohipa, ua ui atu Iesu, e parau anei to ˈna fatu ia haere mai e ia parahi i te amuraa maa? Eita. E na ô atu râ oia: “A faanahonaho i te amuraa maa na ˈu, a tatua na ia oe, a rave mai i te maa ia amu vau e ia inu hoi; e i muri aˈe, a amu ai oe e a inu ai hoi.” Eaha ta Iesu e haapii maira? “Oia atoa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia ˈtu ia outou na, e na ô outou, Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.”—Luka 17:7-10.

10. Eaha te haapapuraa e te haafaufaa nei Iehova i ta tatou mau tutavaraa e tavini ia ˈna?

10 Te haafaufaa nei iho â Iehova i ta tatou mau tutavaraa e tavini ia ˈna. Te haapapu maira te Bibilia: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” (Heb. 6:10) Eita Iehova e titau mai i tei ore e maraa ia tatou. Te mau mea atoa ta ˈna e ani, no to tatou ïa maitai e e ere i te mea teimaha roa. Ia au i ta Iesu parabole, eita te tavini e haamauruuru ia ˈna iho ma te haapao na mua i to ˈna mau hinaaro. Ia pûpû tatou ia tatou i te Atua, e haapao ïa tatou na mua roa i to ˈna hinaaro i roto i to tatou oraraa, e ere anei?

TA TE ATUA E TITAU MAIRA

11, 12. Ei tiaau na te Atua, eaha te huru maitai ta tatou e tia ia faaite e eaha te haapae atu?

11 Te piti o te aratairaa: Ei tiaau na te Atua, hoê â ture aveia ta tatou. Parau mau, e horoahia te tahi hopoia i te tahi noa Kerisetiano. Te vai ra râ no te taatoaraa. Ei hiˈoraa, ei pǐpǐ na te Mesia e ei Ite no Iehova, ua faauehia tatou ia here te tahi i te tahi. Ua parau Iesu e tera te tapao o te mau Kerisetiano mau. (Ioa. 13:35) Eita tatou e here noa i to tatou mau taeae. E tutava râ tatou i te faaite atoa i te aroha i te taata e ere i te Ite. E nehenehe e e tia ia na reira tatou paatoa.

12 Ei haerea maitai atoa to tatou e tia ˈi. E hinaaro tatou e haapae i te haerea e te mau peu ta te Bibilia e opani ra. Ua papai Paulo: “Eaha! aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” (Kor. 1, 6:9, 10) E titauhia iho â ia tutava no te faaau atu i ta te Atua mau ture aveia tia. Mea hoona râ te reira no te mea e fanaˈo tatou i te ea maitai, te taairaa hau e vetahi ê e te auhoaraa piri roa e te Atua.—A taio i te Isaia 48:17, 18.

13, 14. Eaha te ohipa i horoahia i te mau Kerisetiano atoa, e ia aha ïa tatou?

13 E haamanaˈo atoa anaˈe e e ohipa ta te tiaau e rave. E na reira ïa tatou. Ua horoahia mai te tahi ô faahiahia: te iteraa i te parau mau. Te titau maira te Atua ia faaite i te reira ia vetahi ê. (Mat. 28:19, 20) Ua papai Paulo: “E teie nei, [i]a manaˈo te taata ia matou nei, e e tavini anaˈe no te Mesia, e e tiaau no te parau moe a te Atua.” (Kor. 1, 4:1) No Paulo, e tiaau oia no te “parau moe,” aore ra pue parau mau Bibilia, e mea tia ïa ia haapii oia i te reira ia vetahi ê mai ta to ˈna Fatu Iesu Mesia i faaue.—Kor. 1, 9:16.

14 Ia haapii tatou i te parau mau ia vetahi ê, te here ra ïa tatou ia ratou. Ua taa ia Iehova e eita paha tatou e poro mai vetahi no te mea e tupuraa taa ê to tatou paatoa. Te mea faufaa râ, ia rave ïa i te mau mea atoa e tia ia tatou. Ma te na reira, te faaite ra tatou i te here mau i te Atua e i to tatou taata-tupu.

TE FAUFAARAA O TE TAIVA ORE

15-17. (a) No te aha ia taiva ore iho â ˈi te tiaau? (b) Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te tupu ia taiva tatou?

15 Te toru o te aratairaa tei taai-atoa-hia i te piti: E auraro anaˈe no te tapea i to tatou taiva ore. E huru maitatai e aravihi paha to te tahi tiaau, aita râ e faufaa mai te peu e eita oia e auraro i to ˈna fatu e e haapao i ta ˈna hopoia. Mea faufaa te taiva ore ia riro ei tiaau maitai. E haamanaˈo anaˈe i ta Paulo i papai, te tiaau, o te taata haapao maitai ïa.—Kor. 1, 4:2.

16 E haamaitai iho â te Atua ia taiva ore tatou. Ia ore râ, e ere ïa tatou i ta ˈna farii maitai. Ua haapapu ta Iesu faatiaraa o te mau taleni i te reira. Ua haapopou e ua haamaitai rahi te fatu i ta ˈna mau tavini taiva ore tei “hoo haere” e ta ˈna moni. Tei ore râ i haapao i tei horoahia ˈtu, e taata ‘ino, faatau e te faufaa ore’ ïa. Ua haruhia ta ˈna taleni e ua tihatihia ˈtu o ˈna.—A taio i te Mataio 25:14-18, 23, 26, 28-30.

17 I te tahi atu taime, ua faaite â Iesu i te mea e tupu ia taiva tatou. Ua parau oia: “E tiaau to te hoê taata taoˈa rahi ra, e i faˈihia mai oia e ua pau ta ˈna taoˈa i taua tiaau ra. Ua parau atura oia ia ˈna, na ô atura, Eaha teie roo ia oe ta ˈu e faaroo nei? a faaite mai i te parau i to oe na toroa, atire roa oe i te tiaau.” (Luka 16:1, 2) I te mea e ua haamâuˈa te tiaau i te faufaa a to ˈna fatu, ua tihatihia ˈtura o ˈna. E haapiiraa puai mau teie no tatou! E hinaaro noa iho â tatou e tapea i to tatou taiva ore i te Atua ma te rave i ta ˈna e titau maira.

MEA MAITAI ANEI IA FAAAU IA TATOU IA VETAHI Ê?

18. No te aha eiaha ˈi e faaau ia tatou ia vetahi ê?

18 E uiui anaˈe ïa: ‘E tiaau maitai anei au?’ E tupu mai râ te fifi ia faaau tatou ia tatou ia vetahi ê. Te aˈo maira te Bibilia: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.” (Gal. 6:4) Mea maitai aˈe ia manaˈo i te nehenehe e rave i te faaau atu ia vetahi ê. Eita ïa tatou e faateitei aore ra e toaruaru. E taui atoa paha to tatou tupuraa. E taotia paha te maˈi, te matahiti paari aore ra te tahi atu mau hopoia i ta tatou taviniraa. Aore ra e tauturu mai paha tera mau tupuraa ia ohipa hau atu â. Mai te peu e tera iho â, no te aha e ore ai e haafaufaa i te reira ia rahi â te rave i te ohipa?

19. No te aha eiaha ˈi tatou e toaruaru aita anaˈe e horoahia mai te hopoia ta tatou i manaˈo?

19 Eiaha ïa tatou e faaau ia tatou i te hoê tavini e amo ra i te tahi hopoia ta tatou e hinaaro ra. Ei hiˈoraa, e hinaaro paha te tahi taeae e tavini ei matahiapo o te amuiraa aore ra e vauvau i te mau oreroraa parau i te mau tairururaa. E mea maitai ia tutava oia i te faaî i te mau titauraa no tera mau fanaˈoraa taa ê. Eiaha râ tatou e toaruaru aita anaˈe e horoahia mai mai ta tatou i manaˈo. No te tahi tumu aita tatou i taa oioi, e tiai â paha tatou. A haamanaˈo na ia Mose. E au ra e ua ineine oia i te aratai ia Iseraela i rapaeau ia Aiphiti, ua tiai râ oia e 40 matahiti no te na reira. I tera maororaa, ua faahotu oia i te mau huru maitatai e titauhia no te aratai i te hoê nunaa etaeta e orure hau.—Ohi. 7:22-25, 30-34.

20. Eaha te haapii mai i te tupuraa o Ionatana?

20 I te tahi taime, eita e horoahia mai te tahi hopoia. Tera tei tupu i nia ia Ionatana. Ei tamaiti na Saula, e nehenehe iho â oia e arii i nia ia Iseraela, o Davida râ, tei apî aˈe ia ˈna, ta te Atua i maiti. Ua nafea Ionatana? Ua farii oia i te reira e ua turu ia Davida noa ˈtu e e haapohehia oia. Ua parau o ˈna ia Davida: “E arii oe i nia ia Iseraela, e ei raro iti aˈe au ia oe.” (Sam. 1, 23:17) Eaha te haapii mai? Ua farii Ionatana i tera tupuraa, area to ˈna metua tane ua pohehae ïa ia Davida. Mea maitai aˈe ia haapao i ta tatou iho hopoia i te nounou atu i ta vetahi ê. I roto i te ao apî, e haamâha iho â Iehova i te mau hinaaro atoa o ta ˈna mau tavini.

21. Ei tiaau na te Atua, eaha to tatou manaˈo i ta tatou taviniraa?

21 E haamanaˈo noa anaˈe e ei tiaau na te Atua, e ere tatou i te tîtî tei faahepohia e tavini i te tahi fatu haavî. Te fanaˈo ra râ tatou i te tahi tiaraa faahiahia. Ua horoa mai Iehova i te tahi ohipa faufaa roa te ore e ite-faahou-hia: te pororaa i te parau apî maitai i te anotau hopea. E tiamâraa rahi atoa to tatou no te amo i ta tatou hopoia. Ei tiaau taiva ore noa tatou e tia ˈi. E haafaufaa anaˈe ïa i te fanaˈoraa faahiahia e tavini i te Teitei roa ˈˈe o te ao taatoa!