Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Thomas Emlyn—Taata faaino anei aore ra taata i faaite i te parau mau?

Thomas Emlyn—Taata faaino anei aore ra taata i faaite i te parau mau?

O VAI Thomas Emlyn? No te aha oia i hinaaro ai e faaite i te parau mau? Eaha te haapii mai i to ˈna hiˈoraa?

No te pahono i tera mau uiraa, e hoˈi anaˈe i te hopea o te senekele 17 e i te omuaraa o te senekele 18 i Beretane e Irelane. E tiaraa rahi to te Ekalesia no Beretane, te vai ra râ te taata e pǔpǔ Porotetani tei patoi i ta ratou haapiiraa.

O VAI O ˈNA?

I tera ra tau to Thomas Emlyn fanauraahia i te 27 no Me 1663 i te oire Stamford i te mataeinaa Lincolnshire i Beretane. Ua horoa oia i ta ˈna aˈoraa matamua i te 19raa o to ˈna matahiti. I muri aˈe, ua riro oia ei perepitero no te tahi vahine tiaraa rahi i Lonedona. I muri iho, ua haere o ˈna i Belfast i te fenua Irelane.

Ua faatere atoa o ˈna i te pureraa i roto i te tahi fare pure tuiroo i Belfast. I te roaraa o te tau, e rave rahi atu â vahi to Emlyn na reiraraa, oia atoa i Dublin.

UA PARI-HAAVARE-HIA O ˈNA

Ua haapii maite Emlyn i te Bibilia i tera maororaa matahiti. I tiaturi na oia i te haapiiraa o te Toru tahi, ua feaa râ to ˈna manaˈo i muri aˈe i ta ˈna mau maimiraa. A hiˈopoa ˈi i te mau evanelia, ua papu atu â ia ˈna e mea tano ta ˈna i taa i teie nei.

Aita Emlyn i faaite oioi i ta ˈna i haapii mai. Ua ite râ vetahi o ta ˈna paroita i Dublin e aita o ˈna e faahiti ra i te parau o te Toru tahi i roto i ta ˈna mau aˈoraa. A taa ˈi e eita ta ˈna i haapii mai e fariihia, ua papai oia: “Mea papu e eita vau e tapea to ˈu tiaraa ia faaite au i to ˈu mau manaˈo.” I Tiunu 1702, e piti tia haapaoraa tei farerei atu no te mea aore te parau o te Toru tahi i roto i ta ˈna mau aˈoraa. Ua faaite atu Emlyn e aita o ˈna e tiaturi faahou ra i te reira e te faahoˈi ra o ˈna i to ˈna tiaraa.

Ta Emlyn i pia no te faaite i ta te Bibilia haapapuraa e ere Iesu te Atua teitei

Tau mahana i muri aˈe, ua faarue oia i te oire Dublin i Irelane no te haere i Beretane. Hau atu e piti avaˈe râ i muri aˈe, ua hoˈi faahou i reira no te faaafaro i te tahi mau ohipa a nehenehe atu ai e faaea roa i Lonedona. No te haapapu i to ˈna mau manaˈo, ua pia oia i te hoê buka i Dublin. (An Humble Inquiry Into the Scripture-Account of Jesus Christ) I roto, ua faaite oia i te mau irava Bibilia e haapapu ra e e ere Iesu te Atua teitei. Ua riri roa te feia o ta ˈna paroita i Dublin i horo ai ratou ia ˈna i mua i te ture.

Ua tapeahia Emlyn e ua afaihia i mua i te tiripuna i Dublin i te 14 no Tiunu 1703. I roto i te tahi atu o ta ˈna buka, ua parau Emlyn e ua faautuahia oia “no te mea ua papai e ua pia vau i te hoê buka e e au ra e i roto, ua faaino e ua vahavaha vau i te tahi haapiiraa ma te parau e aita Iesu Mesia i faito i te Atua te Metua.” (True Narrative of the Proceedings) A haavahia ˈi o ˈna, aita te mau mea i ravehia ma te tano. Ua parahi e hitu tia haapaoraa o te Ekalesia o Irelane i pihai iho i te mau haava e aita Emlyn i faatiahia ia paraparau. Ua parau Richard Levins te tahi paruru ia Emlyn e “e pupuhihia oe mai te hoê luko, aita e hororaa.” I te pae hopea o te haavaraa, ua parau Richard Pyne te tahi tia rahi i te tiripuna i Irelane e ia ore “to ˈna mau taata, te mau tia haapaoraa ïa,” e au i te faaotiraa, e faautua-etaeta-roa-hia te pǔpǔ taata haava.

“Ua mauiui au no te mea ua haapao vau i te parau mau [a te Atua] e i to ˈna hanahana.”—Thomas Emlyn

A faaotihia ˈi e ua hape Emlyn, ua ani te mono auvaha ture ia ˈna ia taui i ta ˈna mau parau, aita râ i farii. Ua faautuahia ïa o ˈna ia aufau i te tahi tino moni e hoê matahiti i te fare auri. I te mea e aita oia i nehenehe e aufau i te utua moni, ua tapeahia Emlyn e piti matahiti e tae roa i te taime a ani ai te tahi hoa ia faaitihia te taime tapearaa. Ua matara mai o ˈna i te 21 no Tiurai 1705. I mua i tera mau hamani-ino-raa, ua parau oia i tei faahitihia i te omuaraa: “Ua mauiui au no te mea ua haapao vau i te parau mau [a te Atua] e i to ˈna hanahana.”

Ua haere Emlyn i Lonedona e ua tahoê e te tahi atu taata hiˈopoa Bibilia o William Whiston te iˈoa. Ua faautua-atoa-hia tera taata i to ˈna piaraa i te tahi mau faaiteraa ta ˈna i manaˈo e o te parau mau Bibilia. Mea faatura na Whiston ia Emlyn, no ˈna o oia “te taata matamua tei faaite i te haapaoraa Kerisetiano mau.”

UA PATOI I TE HAAPIIRAA O TE TORU TAHI

Mai ia William Whiston e Isaac Newton, te tahi atu taata hiˈopoa, ua ite Emlyn e aita te Bibilia e turu ra i te haapiiraa o te Toru tahi. Ua faataa oia: “Ua feruri maite e ua haapii au i te mau papai moˈa, . . . ua ite au i te tahi tumu faufaa . . . i taui ai au to ˈu manaˈo no nia i tei parauhia mai no te Toru tahi.” Te na ô ra oia e “o te Atua anaˈe, te Metua o Iesu Mesia tei hau aˈe.”

No te aha Emlyn i faaoti ai mai tera? Ua ite oia e rave rahi irava Bibilia e faaite ra e mea taa ê Iesu i to ˈna Metua. Teie te tahi hiˈoraa (mea papai-faahipa-hia ta Emlyn mau faataaraa):

  •   Ioane 17:3 “Aita i parauhia e o te Mesia te Atua aore ra o ˈna anaˈe te Atua.” No te Metua anaˈe te parau “te Atua mau.”

  •   Ioane 5:30 “Aita te Tamaiti i rave i to ˈna iho hinaaro, i to to ˈna râ Metua.”

  •   Ioane 5:26 “No ǒ mai to ˈna ora i te Metua.”

  •   Ephesia 1:3 “Ua faaitehia e o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua, aore roa e vahi i papaihia te Metua o te Atua, e pinepine râ i te parauhia te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu.”

Ua hiˈopoa Emlyn i te mau haapapuraa atoa e ua na ô: “Aore e irava Bibilia i papaihia e nehenehe ai te taata e manaˈo e te Metua, te Tamaiti e te varua moˈa hoê ïa.”

EAHA TE HAAPII MAI?

E rave rahi tei taiâ i te faaite i ta te Bibilia e haapii ra, o Emlyn râ, aita roa ïa. Ua ui oia: “Ia ore te taata e faaite te parau mau faufaa roa ˈˈe, ta ˈna i ite e mea papu e tano i roto i te mau Papai moˈa, no te aha ïa oia e taio e e imi ai i te reira?” No Emlyn, eita e tia i te taata ia huna i te parau mau.

Te turai maira te hiˈoraa o Emlyn e to te tahi atu ia feruri e ua ineine anei tatou i te faaite i te parau mau i mua i te hamani-ino-raa. E uiui anaˈe, ‘Eaha te mea faufaa roa ˈˈe? To tatou anei tiaraa e te manaˈo o vetahi ê aore ra te faaiteraa i te parau mau o te Bibilia?’