Ochan ta banti te bintik yichʼoje

¿Bin-utʼil ya yakʼbey skolel bayalik ta tul te slajel te Jesuse?

¿Bin-utʼil ya yakʼbey skolel bayalik ta tul te slajel te Jesuse?

Te sujtib ya yakʼ te Biblia

 Te bitʼil la yakʼ skuxlejal ta jtojoltik te Jesús, te Jehová jaʼ ya stuutes yuʼun ya skoltay te ants winiketik ta swenta te mulil sok te lajel. Te Biblia ya yal te schʼichʼel te Jesús jaʼ te stojol te kolele (Efesios 1:7; 1 Pedro 1:18, 19). Jaʼ yuʼun te Jesús la yal, te tal: «yacʼ sba ta lajel scuenta yuʼun ya xweht scolel bayelic» (Mateo 20:28).

¿Bin yuʼun ya jkʼantik koltayel «scuenta ya xweht scolel bayelic»?

 Te sbabial winik te la spas Dios, jaʼ te Adán, tojil winik sok maʼyuk smul. Jaʼnix jich ya xjuʼ ya xkuxaj ta sbajtelkʼinal-a, pero la xchʼay ta skaj te la skʼaxuntaybey te skʼop Diose (Génesis 3:17-19). Te Adán la skʼasesbey jilel te mulil te snichʼnab (Romanos 5:12). Jaʼ yuʼun te Biblia jich ya yal, te Adán la schon sba, jaʼnix jich la schon te snichʼnab ta mulil sok ta lajel (Romanos 7:14). Ni jtuluk ya xjuʼ ya sta te bin la xchʼaye, ta skaj te jpisiltik jmulawilotik (Salmos 49:7, 8).

 Te Dios la snaʼbey yoʼbolil sba te stsʼumbal te Adán, te kʼax mel oʼtantik sba te bitʼil ayike (Juan 3:16). Te bitʼil toj stukel, jaʼ yuʼun maba jichuknax ya stupʼ te mulil sok ya spas perdón (Salmos 89:14; Romanos 3:23-26). Te bitʼil kʼux ta yoʼtan te ants winiketik, ay bin la yakʼ te ma jaʼuknax yuʼun ya spas perdón te jmultik, jaʼnix jich ya stupʼ ta jkʼaxel (Romanos 5:6-8). Te bin la yakʼe, jaʼ te stojol kolel.

¿Bin smakojbey skʼoplal te Kolele?

 Ta Biblia ya yalbey oxeb skʼoplal ta swenta te kolele:

  1.   Jaʼ te jayeb ya yichʼ tojele (Números 3:46, 47).

  2.   Te ay bin ya yichʼ akʼel ta libre o ay bin ya yichʼ tael-a (Éxodo 21:30).

  3.   Te pajalnax stojol o skʼoplal te bin ya yichʼ tojel-ae. a

 Kiltik bin-utʼil snitojbey sba skʼoplal ini sok te bitʼil la yakʼ sba ta lajel te Jesucristoe.

  1.   Te jayeb ya yichʼ tojele. Te Biblia ya yal ta stojol te jchʼuunjeletik «ay atojolic mambilex» (1Corintios 6.20; 7:23). Te stojol-abi jaʼ te schʼichʼel te Jesús, te jich la smanbey «scolel ants-winiquetic te ha yuʼun Dios ya xcʼohtic, ta spisil ta chahp tsʼumbaliletic, cʼopiletic, pueblohetik soc nacionetic» (Apocalipsis 5:8, 9).

  2.   Akʼel ta libre. Te bitʼil la yakʼ sba ta lajel te Jesús ya yakʼotik ta libre yuʼun te mulil (1 Corintios 1:30; Colosenses 1:14; Hebreos 9:15).

  3.   Te pajalnax stojol. Te skuxlejal la yakʼ te Jesús pajalnax sok te stojil kuxlejalil te la xchʼay te Adán (1 Corintios 15:21, 22, 45, 46). Te Biblia jich ya yal: «Hich te bin utʼil ta scuenta te la scʼaxuntay mandar te jtuhl winic [Adán] te hich jmulawiletic cʼoht spisilic, ha nix hich ta scuenta schʼuhunel mandar te jtuhl winic [Jesucristo] te tsobolic ya xʼilotic te toj ayique» (Romanos 5:19). Jaʼ ya scholbey skʼoplal bin yuʼun ta swenta slajel jtul winik ya yakʼbey skolel bayal ants winiketik. Te bitʼil la yakʼ sba ta lajel te Jesús ya xtuun «yuʼun smambeyel scolel spisilic» te machʼatik ya spasik tulan yuʼun ay bin ya staik ta stojol-a (1 Timoteo 2:5, 6).

a Te kʼopiletik te bitʼil la yichʼ tsʼibayel te Biblia ta namey, te ya yichʼ albeyel skʼoplal te «kolele» jaʼ ya yakʼ ta naʼel te jayeb ya yichʼ tojel o ay bin ya yichʼ jeltayel-a. Jun ejemplo, te kʼopil kafár ta Hebreo ya skʼan ya yal «spakʼel o smukel (Génesis 6:14, La Biblia. Traduccion del Nuevo Mundo edición 2019 ta español). Ya yichʼ tuunel ta swenta yalbeyel skʼoplal te smukel te muliletik (Salmos 65:3, La Biblia. Traduccion del Nuevo Mundo edición 2019 ta español). Te jpʼal kʼopil kófer ya yalbey skʼoplal te bin ya yichʼ akʼel swenta ay bin ya yichʼ tael o ay bin ya yichʼ koltayel (Éxodo 21:30). Pajalnix te lýtron ta griego, te ya yichʼ kʼasesel bitʼil «koltayel» jaʼnix jich ya xjuʼ ta kʼasesel bitʼil «stojol scolel tsobol ta jtul» (Mateo 20:28, Xchʼul Cʼop Dios ta Tzeltal yuʼun Oxchuc soc Tenejapa). Te jtsʼibojometik griego ya stuuntesik te jpʼal kʼop ini kʼalal ya yalbeyik swentail te stojol te ya yichʼ tojel yuʼun ya yichʼ koltayel jtul jchukel o yakʼel ta libre jun moso.