”Kotou Haga Fefakalotomalohiʼaki ʼi Te ʼAho Fuli Pe”
“Kapau e kolua mau ni kupu ke fakalotomalohi ai te hahai, pea kolua palalau.”—GAUE 13:15.
KATIKO: 121, 45
1, 2. He koʼe ʼe maʼuhiga ke tou fakalotomalohiʼi niʼihi?
KO CRISTINA ʼae ʼe taʼu 18, ʼe ina ui fenei: “ ʼE mole he temi ʼe fakalotomalohiʼi au e ʼaku matuʼā, kaʼe ʼe nā valoki tuʼumaʼu pe au. Pea ko ʼanā palalau ʼe fakalotovaivai, ʼo nā ui mai ʼe au vale mo au foʼi sino. Koia ʼae ʼe au tagi tuʼumaʼu ai pea ʼe mole au palalau age kia naua. Pea ʼe au manatu ai ʼe mole hoku ʼuhiga.” [1] (Vakaʼi te nota ʼi te fakaʼosi ʼo te alatike.) ʼE feala pe ke faigataʼa ʼaupito totatou maʼuli mo kapau ʼe mole fakalotomalohiʼi tatou e he tahi.
2 Kaʼe tou fakakaukauʼi age muʼa pe kotea ʼae ʼe logoʼi e ʼihi moka tou fakalotomalohiʼi natou. ʼE ui fenei e Rubén: “Lolotoga ni taʼu, neʼe au ui ai ʼe mole hoku ʼaoga. Kaʼe ʼi te tahi ʼaho, neʼe au faifakamafola mo te tagata ʼafeā. Neʼe ina tokagaʼi toku lotomamahi ʼi te ʼaho ʼaia, pea neʼe fagono lelei mai ʼi taku fakaha age te ʼu meʼa ʼae ʼi toku loto. Hili ia, neʼe ina fakamanatuʼi mai te ʼu gaue lelei ʼae neʼe au fai. Neʼe ina toe fakamanatuʼi mai te ʼu palalau ʼa Sesu ʼae ʼe tou maʼuhiga age ʼi te ʼu faga misi. ʼE au manatuʼi tuʼumaʼu te vaega ʼaia pea ʼe kei malave pe ʼi toku loto. Mateo 10:31.
Neʼe fetogi ai toku maʼuli ʼuhi ko te ʼu palalau ʼa te tagata ʼafeā.”—3. (1) Kotea neʼe ui e te apositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te fakalotomalohiʼi ʼo ʼihi? (2) Kotea ka tou talanoa anai ki ai ʼi te alatike ʼaeni?
3 ʼE ui ʼi te Tohi-Tapu ʼe tonu ke tou haga fefakalotomalohiʼaki. ʼI tana tohi ki te kau Kilisitiano Hepeleo, neʼe ui fenei ai e te apositolo ko Paulo: “ ʼU tehina, kotou tokakaga, naʼa tuputupu ʼi he tahi ia koutou he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa, ʼo fakamamaʼo mai te ʼAtua maʼuli. Kotou haga fefakalotomalohiʼaki ʼi te ʼaho fuli pe.” Neʼe toe fakamahino fenei e Paulo ia tona tupuʼaga: “Naʼa lotofefeka he tahi ia koutou ʼaki te malohi kakā ʼo te agahala.” (Hepeleo 3:12, 13, MN) Ke ke manatuʼi tou lotofiafia ʼi te temi ʼae neʼe fakalotomalohiʼi ai koe. Kaʼe kotea te ʼu tupuʼaga ʼae ʼe tonu ai ke tou fakalotomalohiʼi ʼotatou tehina mo tuagaʼane? Kotea ʼae ʼe tou ako mai ia Sehova, mo Sesu pea mo Paulo ʼi tanatou fakalotomalohiʼi niʼihi? Pea ko te ʼu aluʼaga fea ʼae ʼe feala ke tou fakalotomalohiʼi ai ʼihi? Tou vakaʼi te ʼu fehuʼi ʼaeni.
ʼE ʼAOGA KIA TATOU FULI HE FAKALOTOMALOHI
4. Ko ai ʼae ʼe ʼaoga ke fakalotomalohiʼi? He koʼe ko te tokolahi ʼe mole natou fakalotomalohiʼi ʼihi ia ʼaho nei?
4 ʼE ʼaoga kia tatou fuli he fakalotomalohi. Kaʼe ʼe maʼua tafitō ki te ʼu matuʼā ke natou fakalotomalohiʼi ʼanatou fanau. Ko Timothy Evans, ko te tagata faiako ʼe ina ui, ʼe ‘ ʼaoga ke fakalotomalohiʼi te ʼu fanau ohage pe ko te ʼaoga ʼo te vai ki te ʼu fuʼu ʼakau.’ Pea ʼe ina toe ui fenei: “Ko te fanau ʼae ʼe fakalotomalohiʼi, ʼe ina logoʼi ʼe ʼi ai tona ʼuhiga pea ʼe ʼofainaʼi.” Kua tou maʼuʼuli nei ʼi “te u aho fakamuli,” pea ʼe kaugā malie ia natou ʼae ʼe manatu pe kia natou totonu pea ʼe mole kei natou maʼu te ʼofa. (2 Timoteo 3:1-5) Ko ʼihi matuʼā ʼe mole natou fakalotomalohiʼi ʼanatou fanau koteʼuhi he neʼe mole pe la fakalotomalohiʼi natou e ʼanatou matuʼā. ʼE toe ʼaoga foki ke fakalotomalohiʼi mo te hahaʼi lalahi, kaʼe ʼe galoʼi tuʼumaʼu natou. Ohage la, ʼe meo te tokolahi ʼuhi ko te mole vikiʼi ʼo ʼanatou gaue.
Tou vikiʼi ʼihi ʼi ʼanatou gaue lelei
5. ʼE feafeaʼi hatatou fakalotomalohiʼi ʼihi?
5 ʼE feala ke tou fakamaʼuhigaʼi ʼihi ʼaki tatatou vikiʼi ʼanatou gaue lelei mo ʼonatou kalitate. Pea ka natou lotomamahi mo lotovaivai pea tou fakafimalieʼi natou. (1 Tesalonika 5:14) Ka tou fakatahi tuʼumaʼu mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane, ʼe ko he faigamalie ʼaia ke tou fai ai ni palalau fakalotomalohi. (Lau ia Ekelesiasi 4:9, 10.) Koia ʼae ʼe lelei ai ke tou fai te ʼu fehuʼi ʼaeni: ‘ ʼE au fakaha koa ki ʼihi pe koʼe ʼe natou maʼuhiga kia au mo toku ʼofa ʼae ia natou? ʼE au fai tuʼumaʼu koa te faʼahi ʼaia?’ Tou fakakaukauʼi age muʼa te manatu Fakatohi-tapu ʼaeni: “E feafeai age anai moka fai he tali lelei i tona lakaga totonu.”—Taaga Lea 15:23.
6. He koʼe ʼe loto e Satana ke ina fakalotovaivaiʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua? Pea ko ai ʼae neʼe ina faigaʼi ke ina fakalotovaivaiʼi?
6 ʼE ui fenei ia Taaga Lea 24:10: “Kapau e ke vaivai i te aho o te mamahi, ko tou malohi e veliveli pe.” ʼE iloʼi e Satana kapau ʼe ina fakalotovaivaiʼi tatou, pea ʼe feala ai ke ina pulihi ʼatatou felogoi mo Sehova. Ohage la neʼe ina fakamamahiʼi ia Sopo ke lotovaivai ai. Kaʼe neʼe mole ina lavaʼi he neʼe nofo agatonu pe ia Sopo kia Sehova. (Sopo 2:3; 22:3; 27:5) ʼE feala mo tatou ke tou malo ia Satana pea ke tou tokakaga ke mole iku ʼana faiga. Koia ka tou haga fakalotomalohiʼi totatou famili pea mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼi te kokelekasio, ʼe tou fetokoniʼaki ai ke tou maʼu te fiafia mo nonofo ovi kia Sehova.
HE ʼU FAʼIFAʼITAKI LELEI
7, 8. (1) ʼE fakalotomalohiʼi feafeaʼi e Sehova ia tana hahaʼi? (2) ʼE faʼifaʼitakiʼi feafeaʼi e te ʼu matuʼā ia Sehova? (Vakaʼi te ʼuluaki pāki.)
7 ʼE fakalotomalohiʼi e Sehova ia tana hahaʼi. Neʼe tohi fenei e te tagata faipesalemo: “E ovi [ia Sehova] kia natou ae e loto fasifasi, pea e ina fakamauli natou ae e loto mamahi.” (Pesalemo 34:19) ʼI te temi ʼae neʼe mataku ai te polofeta ko Selemia pea mo lotovaivai, neʼe fakapapauʼi age e Sehova ʼe tokoni anai kia ia. (Selemia 1:6-10) Neʼe toe fekauʼi e Sehova ia tana ʼaselo ke alu ʼo fakamalohiʼi te polofeta matuʼa ko Taniela. Pea ko te ʼaselo ʼaia neʼe ina ui age ʼe ko ia ʼe ko he tagata “ ʼofaina.” (Taniela 10:8, 11, 18, 19) ʼE feala koa hau fakalotomalohiʼi feia ʼou tehina mo tuagaʼane, mo te kau pionie pea mo te kau matuʼatuʼa ʼae ʼe mole kei natou gaue ohage ko te temi muʼa?
ʼU matuʼā, kotou tokoni ki ʼakotou fanau ke natou katakiʼi te ʼu ʼahiʼahi ʼi te fale ako
8 Logo la neʼe maʼuli ia Sesu mo Sehova lolotoga ni taʼu, kaʼe neʼe mahino kia Sehova ʼe ʼaoga ke tokoni ki tona ʼAlo ʼi tana hifo mai ki te kele. Koia neʼe logo ai ia Sesu ki te leʼo ʼo tana Tamai ʼi te kamata ʼo tana gaue faifakamafola ʼo feia ki te ʼu ʼaho fakaʼosi ʼo tana maʼuli ʼi te kele. Neʼe logo tuʼa lua ki te ui fenei ʼa Sehova: “Ko ia aeni ko toku Alo ofaina, ae kua au tuku ki ai toku ofa katoa.” (Mateo 3:17; 17:5) ʼE mahino mai neʼe lotomalohi ia Sesu ʼi tana logo ʼae ki te ui ifo e tana Tamai, ʼe ʼofa pea mo fiafia kia ia. ʼI te po ʼi muʼa ʼo tona mate, neʼe loto hoha ʼaupito. Koia neʼe fekauʼi ai e Sehova ia te ʼaselo moʼo fakamalohiʼi pea mo fakalotofimalieʼi ia Sesu. (Luka 22:43) ʼU matuʼā, kotou faʼifaʼitakiʼi ia Sehova ʼo kotou fakalotomalohiʼi tuʼumaʼu ʼakotou fanau, ʼo vikiʼi ʼanatou gaue lelei. Pea kotou fakamalohiʼi mo tokoni ke natou katakiʼi te ʼu ʼahiʼahi ʼi te fale ako.
9. Kotea ʼe tou ako mai te aga ʼa Sesu ki ʼana apositolo?
9 Ko Sesu neʼe ina tuku mai he faʼifaʼitaki lelei. ʼI te po ʼi muʼa ʼo tona mate, neʼe ina fufulu te ʼu vaʼe ʼo ʼana apositolo pea ina ui age kia natou ʼe maʼuhiga ke natou agavaivai. Kaʼe neʼe natou fia lahi pea natou fihi pe ko ai ʼae ʼe lahi age ia natou. Pea ko Petelo neʼe fiatuʼu he neʼe ina ui ʼe mole ina liakī anai ia Sesu. (Luka 22:24, 33, 34) Neʼe mole tokagaʼi e Sesu ʼanatou lakahala. Kaʼe neʼe fakamalō kia natou ʼuhi ko tanatou nonofo agatonu kia te ia. Neʼe ina fakapapauʼi age kia natou ʼe lahi anai te ʼu gaue ʼae ka natou fakahoko pea ʼe ʼofa ia Sehova kia natou. (Luka 22:28; Soane 14:12; 16:27) Koia ʼe feala ke tou fai te fehuʼi ʼaeni: ‘ ʼE au faʼifaʼitakiʼi koa ia Sesu, ʼo au vikiʼi te ʼu kalitate ʼo ʼihi kaʼe mole au tokagaʼi ʼanatou lakahala?’
10, 11. Neʼe fakalotomalohiʼi feafeaʼi e Paulo ʼona tehina? Pea neʼe malohi feafeaʼi tona ʼofa ki ʼona tehina?
1 Kolinito 4:17; Filipe 2:19, 20) Neʼe ui e Paulo ki te kau Kilisitiano ʼo Kolinito ko Tito neʼe ko tona ʻkaumeʼa ʼi te gaue pea ʼe nā gaue fakatahi kia natou.’ (2 Kolinito 8:23) ʼE mahino ia, neʼe lotomalohi ia Timoteo mo Tito ʼi te temi ʼae neʼe nā iloʼi ai te manatu ʼa Paulo ʼo ʼuhiga mo naua.
10 Ko te apositolo ko Paulo neʼe lelei tuʼumaʼu ʼana palalau ʼo ʼuhiga mo ʼona tehina. Neʼe ina iloʼi lelei ʼihi ia natou he neʼe natou faifagona mo gaue fakatahi lolotoga ni taʼu. Pea neʼe ina vikiʼi natou kaʼe neʼe mole talanoa ia ki ʼanatou lakahala. Ohage la, neʼe ui e Paulo ko Timoteo neʼe ko tana “fanau ofaina mo agatonu i te Aliki.” Pea neʼe falala ia ʼe tokaga ia Timoteo ki te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga ki niʼihi. (11 Ko Paulo mo tona kaugā gaue ko Palenapa, neʼe feala pe ke nā tuʼutamaki ʼi tanā fia fakalotomalohiʼi ʼonā tehina. Ohage la, neʼe kua nā iloʼi neʼe fia matehi naua e te tokolahi ʼo te kolo ʼo Lisitia. Kaʼe neʼe mole nā tokagaʼi, ʼo nā toe liliu ʼo fakalotomalohiʼi te ʼu tisipulo foʼou pea mo tokoni kia natou ke natou nonofo agatonu kia Sehova. (Gaue 14:19-22) Pea ʼi te kolo ko Efeso, ko Paulo neʼe tuʼutamakiʼia koteʼuhi neʼe fia matehi ʼe te hahaʼi. Kaʼe neʼe nofo aipe lolotoga he temi ʼo fakalotomalohiʼi ʼona tehina. ʼE ui fenei ia Gaue 20:1, 2 (MN): “Neʼe pauʼi leva e Paulo te ʼu tisipulo, pea ʼi tana ʼosi fakalotomalohiʼi natou neʼe tauʼine mo natou, pea neʼe alu leva ki Masetonia. Neʼe fakalaka ʼi te fenua ʼaia, ʼo ina fakalotomalohiʼi natou ʼae neʼe nonofo ai pea mavae ai leva ki Keleka.”
TOU FEFAKALOTOMALOHIʼAKI
12. He koʼe ʼe maʼuhiga ke tou olo ki te ʼu fono?
12 ʼE loto e Sehova ke lelei age totatou maʼuli. Koia ʼae ʼe loto ai ke tou fakatahitahi tuʼumaʼu. ʼI ʼatatou fono, ʼe tou ako ai ʼona kalitate pea mo tou fefakalotomalohiʼaki. (1 Kolinito 14:31; lau ia Hepeleo 10:24, 25.) Ko Cristina ʼae neʼe tou talanoa ki ai ʼi te kamata, ʼe ina ui fenei: “Ko te faʼahi ʼae ʼe au leleiʼia tafitō ʼi te ʼu fono, ko te ʼofa ʼae ʼe au logoʼi ai pea mo toku fakalotomalohiʼi. ʼI ʼihi temi, ʼe au alu lotomamahi atu ki te Fale Fono. Kaʼe ka faʼufua mai ʼoku kiʼi tehina pea mo natou ui mai ʼe au matalelei, pea ʼe natou ʼoʼofa ia au mo natou fiafia ʼi taku tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumalie. Ko te taʼi ʼu fakalotomalohi la ʼaia ʼe fimalie ai toku loto.” ʼE ha lelei mai ai, ʼe maʼuhiga ke tou fefakalotomalohiʼaki.—Loma 1:11, 12.
13. He koʼe ʼe toe ʼaoga ke tou fakalotomalohiʼi ia natou ʼae kua fualoa tanatou tauhi kia Sehova?
13 ʼE toe ʼaoga foki ke tou fakalotomalohiʼi ia natou ʼae kua fualoa tanatou tauhi kia Sehova. Ohage la ko Sosue. Neʼe filifili e Sehova ke ina taki te kau Iselaele ʼi tanatou kua ovi ki te Kele ʼo Te Fakapapau. Logo la neʼe kua fualoa te tauhi ʼa Sosue ki te ʼAtua, kaʼe neʼe fakatotonu e Sehova kia Moisese ke ina fakalotomalohiʼi ia Sosue. Neʼe ui fenei e Sehova: “Fakanofo ia Sosue ki tona tuʼulaga gaue, fakalotomalohiʼi mo fakamalohiʼi ia ia, he ʼe ko ia ʼae ka fakalaka anai ʼi muʼa ʼo te hahaʼi, pea ʼe ko ia ʼae ka ina foaki anai te fenua kia natou ko he tofiʼa ʼae ka ke sio anai ki ai.” (Tetelonome 3:27, 28, MN) Neʼe ʼaoga ke fakalotomalohiʼi ia Sosue, koteʼuhi ʼe tau anai te puleʼaga ʼo Iselaele mo ʼihi puleʼaga. Kaʼe ʼe ko te puleʼaga pe anai ʼe tahi ka malo ia natou. (Sosue 7:1-9) Ia ʼaho nei, ʼe toe feala ke tou fakalotomalohiʼi te kau tagata ʼafeā, mo te ʼu taupau feʼoloʼaki ʼae ʼe gaue kinakina moʼo tokoni ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua. (Lau ia 1 Tesalonika 5:12, 13.) Neʼe ui fenei e te taupau ʼo te siliko: “ ʼI ʼihi temi, ʼe fakatoʼo mai e te ʼu tehina mo tuagaʼane he ʼu tohi ʼe fakaha ai tanatou fiafia ʼi tama ʼaʼahi tonatou kokelekasio. ʼE ma taupau te ʼu tohi ʼaia, pea ʼe ma toe lau moka ma lotovaivai. ʼE ko he fakalotomalohi moʼoni ʼaia kia maua.”
ʼE tou tokoni ki ʼatatou fanau ke natou fakaovi kia Sehova mo kapau ʼe tou fakalotomalohiʼi natou ʼaki te ʼofa (Vakaʼi te palakalafe 14)
14. Kotea te ʼu faʼifaʼitaki ʼe ha mai ai te lelei ʼo te fakamalō kia natou ʼae tou tokoniʼi?
14 ʼI te tahi lakaga, neʼe tonu kia Paulo ke faitokoni ki te kau Kolinito. Pea ʼi tanatou muliʼi te ʼu tokoni ʼaia, neʼe vikiʼi natou e Paulo. (2 Kolinito 7:8-11) ʼE mahino ia, neʼe ina fakalotomalohiʼi te kau Kolinito ʼaki ʼana palalau ke natou haga fai te meʼa ʼae ʼe lelei. Neʼe tuku mai ai e Paulo he faʼifaʼitaki lelei ki te kau tagata ʼafeā mo te ʼu matuʼā ia ʼaho nei. Ko Andreas ʼe ʼi ai ʼana fanau ʼe toko lua, ʼe ina ui fenei: “ ʼE tokoni te ʼu fakalotomalohi ki te ʼu fanau ke natou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumalie pea mo te faʼahi ʼo te loto. ʼAki ʼatatou fakalotomalohi ʼe tou fakapipiki te ʼu tokoni ki ʼonatou loto. Pea ʼe mole gata ʼaki pe anai tanatou iloʼi te meʼa ʼae ʼe lelei, kaʼe ʼe natou fakahoko anai ʼi tonatou maʼuli katoa.”
TE ʼU ALUʼAGA ʼE FEALA AI KE TOU FAKALOTOMALOHIʼI ʼIHI
15. ʼE feala ke tou fakalotomalohiʼi feafeaʼi ʼotatou tehina mo tuagaʼane?
15 Tou fakaha ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼe maʼuhiga kia tatou ʼanatou faiga mo ʼonatou kalitate. (2 Koloniko 16:9; Sopo 1:8) ʼI tatatou fai ʼaia, ʼe tou faʼifaʼitakiʼi ai ia Sehova mo Sesu. ʼE maʼuhiga ia meʼa fuli ʼe tou fakahoko maʼa naua, tatau aipe pe ʼe ʼi ai hotatou ʼu tuʼakoi. (Lau ia Luka 21:1-4; 2 Kolinito 8:12.) Ohage la, kua tou iloʼi te ʼu faiga ʼo ʼotatou tehina mo tuagaʼane matutuʼa ke natou kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono mo te faifakamafola. Kaʼe ʼe tou fakalotomalohiʼi koa natou mo fakamalō ki ʼanatou faiga ʼaia?
16. Ko te temi fea ʼe feala ai ke tou fakalotomalohiʼi ʼihi?
16 Tou fai tuʼumaʼu he ʼu fakalotomalohi. ʼI te temi fuli pe ʼe tou tokagaʼi ai he tahi neʼe gaue lelei, tou fakamalō age ki ai. ʼI te kei nonofo ʼa Paulo mo Palenapa ʼi Atiokia, ʼi te fenua ko Pisitia, neʼe ui fenei age e te ʼu Gaue 13:13-16, 42-44) ʼE mahino papau ia, ka tou fakalotomalohiʼi ʼihi, pea ʼe toe fakalotomalohiʼi anai foki mo tatou e te hahaʼi.—Luka 6:38.
pule ʼo te sinakoka: “[ʼU] tehina, kapau e kolua mau ni kupu ke fakalotomalohi ai te hahai, pea kolua palalau.” Neʼe ko he faigamalie ʼaia kia Paulo ke ina fakalotomalohiʼi te hahaʼi. (17. Kotea he aluʼaga lelei ʼe feala ai ke tou vikiʼi he tahi?
17 Ka tou vikiʼi he tahi, tou fakaha tona tupuʼaga. Neʼe fakamahino e Sesu ki te kau Kilisitiano ʼo Tiatile pe koʼe neʼe ina vikiʼi natou pea mo fakaha age ʼanatou gaue lelei. (Lau ia Apokalipisi 2:18, 19.) ʼE feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi ia ia? ʼE feala pe ke tou vikiʼi he faʼe ʼe ina taupau tokotahi ʼana fanau logo la tona faigataʼa. Peʼe feala ke ke vikiʼi tau fanau ʼuhi ko ʼana faiga ʼae ke tauhi kia Sehova. Pea ke ui age ki ai neʼe ke fakatokagaʼi te ʼu gaue lelei ʼae neʼe ina fai. Kapau ʼe tou fakaha kia ia ʼae ʼe tou vikiʼi ia tona tupuʼaga, pea ʼe mahino anai ʼe tou fakamalotoloto.
18, 19. ʼE feafeaʼi hatatou fetokoniʼaki ke tou nonofo ovi kia Sehova?
18 Neʼe ui e Sehova kia Moisese ke ina fakalotomalohiʼi pea mo fakamalohiʼi ia Sosue. Ia ʼaho nei, ʼe mole ui fakahagatonu mai e Sehova ke tou fakalotomalohiʼi he tahi. Kaʼe ʼe ina leleiʼia ʼatatou faiga ʼae ke tou fakalotomalohiʼi niʼihi. (Taaga Lea 19:17; Hepeleo 12:12) Ka fai e he tehina he akonaki ki te kaugā malie ʼi totatou kokelekasio, ʼe feala ke tou fakaha age neʼe tou leleiʼia ia tana akonaki. Neʼe lagi tou maʼu ai he ʼu tokoni moʼo tauʼi ʼo he fihifihia peʼe ke tou mahino ki he vaega Tohi-Tapu. Ohage la, neʼe faitohi te tuagaʼane ki te tehina faiakonaki, ʼo ina ui fenei: “Logo la neʼe mole ta faipalalau fualoa, kaʼe neʼe ke sio ki toku lotomamahi pea neʼe ke fakafimalieʼi mo fakalotomalohiʼi au. ʼE au loto ke ke iloʼi, ko tau faʼahiga palalau agalelei ʼaia, neʼe ko he meʼa ʼofa mai ia Sehova tatau aipe pe neʼe ke fai mai te faiakonakiʼaga pe neʼe ke fai fakahagatonu mai.”
19 ʼE feala tatatou fetokoniʼaki ke tou nonofo ovi kia Sehova mo kapau ʼe tou mulimuli ki te tokoni ʼaeni ʼa Paulo: “Ke kotou haga fefakalotomalohiʼaki pea mo kotou felagalagaʼaki, ohage pe ko takotou fai.” (1 Tesalonika 5:11, MN) Koia kapau ʼe tou fefakalotomalohiʼaki ʼi te ʼaho fuli pe, pea ʼe tou fakafiafiaʼi ai anai ia Sehova.
^ [1] (palakalafe 1) Ko ʼihi higoa neʼe fetogi.